UDAR Postat Martie 28, 2015 Partajează Postat Martie 28, 2015 Corect ( cu excepția primei semialternanțe , discutăm de regim staționar , nu de pornire ) , deci în T/2 inducția variază de la -B la +B . Link spre comentariu
Marian Postat Martie 28, 2015 Partajează Postat Martie 28, 2015 Pai tocmai ca prima semialternanta lamureste situatia cu nivelul Bv stabilit, la fiecare Ton inductia ajunge la + sau la -Bv, la nivelul ala, doar ala e valabil pentru jumatate de perioada, cealalta parte este resetarea miezului, adica la pornire inductia in prima semialternanta creste pana la Bv, apoi scade la 0 si in continuare catre -Bv, e o variatie de +/-B, fiecare avand loc pe cate o jumatate de perioada. Mai simplu de atat chiar nu stiu sa explic, gandeste-te ce ar insemna sa putem pune in formula pe deltaB, deci in loc de 0,2, 0,4, gandeste-te ce ar insemna asta pentru industrie. Link spre comentariu
UDAR Postat Martie 28, 2015 Partajează Postat Martie 28, 2015 Marian , pentru mine toată nelămurirea a pornit de la această întrebare : scade sau nu la zero între pulsuri . Răspunsul ( acum ) mi-e clar , NU ! Evident , trece prin zero dar în timpul pulsului. Cazul particular pe care-l discutăm acum este și mai elocvent în această privință - formula trebuie să fie echivalentă cu celebra B = E/(4*N*A*f) în care atât E cât și B sunt amplitudini ale unei unde dreptunghiulare . Uită-te te rog atent la Captura 1 postată de mine mai sus și ai să vezi cum variază B ( mă rog , iM). Link spre comentariu
Marian Postat Martie 28, 2015 Partajează Postat Martie 28, 2015 Ok, e clar ca privim lucrurile in mod diferit si consensul este imposibil de atins in aceasta situatie, astfel incat vorba aia englezeasca, "let's agree to dissagree". Daca o sa am posibilitatea sa fac la un moment dat un test practic o sa iti pot demonstra atunci bobinand un traf dupa valoarea B pe care eu o sustin ca fiind Bv, si apoi unul cu fix jumatate de spire fata de primul, dupa un timp egal pentru fiecare masor temperatura miezului la fiecare caz in parte si compar. Poate ceva simplu pe un breadboard, spre exemplu un push-pull, nu stiu, om mai vedea... Link spre comentariu
iop95 Postat Martie 28, 2015 Partajează Postat Martie 28, 2015 O prezentare care cred ca e foarte utila si lamuritoare. Link spre comentariu
UDAR Postat Martie 28, 2015 Partajează Postat Martie 28, 2015 Marian , de acord cu tine , închei polemica . Oricum nu pot fi mai convingător ca Ben-Yaakov . În ce privește testul practic propus de tine - nu este concludent . Evident că se va încălzi mai tare miezul cu mai puține spire . Ar trebui să ai posibilitatea să măsori pierderile și să compari cu datele de catalog în cele două cazuri. Creșterea de temperatură raportată la pierderi este o metodă destul de aproximativă pentru un astfel de test. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 28, 2015 Partajează Postat Martie 28, 2015 Tocmai masuram 2 trafo atx sa vad diferenta de curent magnetizare intre EI33 si EI28. Am folosit semipunte cu IR2153. Oscilogramele sant pt alimentari de 20v si 40v, traf EI28 Curentul prin inf primara, 100mA/div.(sus este tensiunea pt sincronizare). Link spre comentariu
UDAR Postat Martie 28, 2015 Partajează Postat Martie 28, 2015 @miticamy . Ca de obicei , cu teste concrete . Cât era frecvența ? Cred că relativ mică . Văd bine 100µs pe diviziune ? Și , foarte important , secundarul e în gol ? Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 28, 2015 Partajează Postat Martie 28, 2015 Dreapta sus este distanta intre 2 repere pt masurarea frecventei(100micros). Baza de timp este afisata dreapta jos, 10 microsec urmat de indicarea "banda limitata". Am coborat pe la 15khz ca sa lucrez la tensiuni mici, am un traf cu prize 20-60-80-120-170-190-210V Secundarul in gol. Link spre comentariu
smilex2 Postat Martie 28, 2015 Partajează Postat Martie 28, 2015 (editat) In ce priveste pierderile in miez (alegerea B dupa grafic), pierderile echivalente sunt pentru ciclul intreg. Asa e graficul. Poate fi refacut pentru introducerea ∆B in formula. Exista si abordarea asta, dar rezultatele sunt aceleasi. Nu vad motivul complicarii utilizarii relatiei, dar daca introduceti ciclul complet prin ∆B, introduceti si perioada aferenta. Nu introduceti ∆B calculat din grafic in formula din discutie de calcul cu Ton! Va injumatateste numarul de spire necesar. Luati valoarea aleasa din grafic si puneti-o in formula asa cum e. Ma adresez celor care vor sa construiasca un traf. Pentru ceilalti, formula (si valorile din grafic) poate fi testata practic calculand doua trafo identice cu B si ∆B. Sugerez insa frecvente mari, pentru ca diferenta sa se faca in regim termic, nu in saturatie. Editat Martie 28, 2015 de smilex2 Link spre comentariu
UDAR Postat Martie 28, 2015 Partajează Postat Martie 28, 2015 Îmi cer scuze , n-am înțeles mare lucru din postare . Magnetics Design 4 ( slup126.pdf) spune clar : Using this core loss value, enter the core loss curve for the P material selected. At the transformer frequency, find “flux density” (actually peak flux density). Double it to obtain the loss-limited peakpeak flux density swing, ΔB: Apoi introduce acest ΔB în formulă. Iar atașamentele .... Link spre comentariu
Marian Postat Martie 28, 2015 Partajează Postat Martie 28, 2015 Toata lumea a fost de acord cu ideea de B+ si B-, adica si anume, cum ar veni inductie pozitiva si inductie negativa ( cer scuze daca termenii nu sunt exacti, dar nadajduiesc ca se intelege la ce ma refer ), ok dar fata de ce anume este acele B+ si B-? In oscilogramele D-lui Miticamy trasati o linie imaginara fix pe jumatatea undei triunghiulare reprezentand curentul de magnetizare si analizati rezultatul, lucrurile devin mult mai simple. Inductia creste->scade, creste->scade, creste->scade, creste la +Bv scade la 0, creste la -Bv scade la 0, asta se intampla pe fiecare semialternanta, si nu inteleg ce-i asa greu de priceput, atasamentele sunt bune daca sunt interpretate corect. Nu poti sa spui ca e corect sa dai jumatate din numarul de spire care ar trebui, sau poti sa o faci, dar nu te poti astepta sa eviti saturatia, sau in cel mai bun caz regimul termic va fi unul foarte stresant pentru traf. Link spre comentariu
UDAR Postat Martie 28, 2015 Partajează Postat Martie 28, 2015 Marian , îmi pare rău , dar vorbim paralel. Spunem ( cam ) aceleași lucruri dar ajungem la concluzii diferite . Îți propun , dacă vrei să continuăm discuția , următorul mod de a proceda . Eu voi face niște afirmații punctuale și tu mă corectezi unde nu ești de acord . Evident că orice poate să intervină. 1. Curbele de pierderi sunt desenate pentru amplitudinea inducției . Valoarea de vârf nu cea vârf-vârf. 2.Formula B = ton*U/(N*A) furnizează variația inducției ( valoarea vârf-vârf) Link spre comentariu
smilex2 Postat Martie 29, 2015 Partajează Postat Martie 29, 2015 1. Da. 2. Da. Dar graficul tine cont de simetrie. Atasamentul l-am sters eu, nu forumul e de vina, ci relatia mea personala cu el. Uita-te si la timpii (cifrele din exemplul practic) introdusi in formula. E ∆B (0,16T/200kHz !), dar nu e ton. Link spre comentariu
cristi7521 Postat Martie 29, 2015 Partajează Postat Martie 29, 2015 http://www.coremaster.com/appnotes/an108.htm Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum