Masurarea transformatoarelor de iesire

[Vizitator]

44 de "puncte" pentru 44100(pe perioda pentru 1Khz , 1000x44=44000) download/file.php?id=67598&mode=view , se pot chiar numara...,la 192000 nu se mai pot numara...

[mișa]

Si iata cam cum va arata matematic un semnal dreptunghiular de 10Khz sintetizat cu o esantionare de 192KHz. CULMEA e, ca exact asa arata si pe osciloscop la iesirea unei placi de sunet bune... (masuratorile au o parte de stiinta si una de arta) Repet, cine nu crede sa faca aceste masuratori si experimente.Oare acest semnal seamana cu cel din masuratorile "tipului" citat de Blue? Presupun ca semnalul de intrare a fost asemanator.

[mișa]

44 de "puncte" pentru 44100(pe perioda pentru 1Khz , 1000x44=44000) download/file.php?id=67598&mode=view , se pot chiar numara...,la 192000 nu se mai pot numara...

Bine Valderama, crezi ca-mi permit sa fac afirmatii aiurea? Eu am facut aceste masuratori, de aia vorbesc.

[Vizitator]

Si iata cam cum va arata matematic un semnal dreptunghiular de 10Khz sintetizat cu o esantionare de 192KHz. CULMEA e, ca exact asa arata si pe osciloscop la iesirea unei placi de sunet bune...

Cele 19 puncte (19 x10.000=192.000) sint puncte de inflexiune(puncte în care functia/curba își schimbă sensul concavității).

[Vizitator]

De ce nu poate(sau ma rog , poate...) fi folosit un program de sinteza sqw (PC-placa sunet ,urmariti THD pentru cele doua situatii sqw/sinus la 1KHz) ,placa mea de sunet Nu este ordinara.

[mișa]

Daca daca ai timp (ca tu ai cu ce sigur) nu poti face tu niste poze sa pui aici. (mai darami si tu un mit in ceea ce priveste placa de sunet si te pupa comerciantii de surse audio )

Nu darim nici un mit. Miturile sunt pentu cei ce nu pot sa invete.Cam ce crezi ca se intimpla intr-un CD-player? Exact aceleasi date, la sample rate de 44,1KHz sunt convertite analogic dupa aproximativ acelasi principiu. Concluzia ca sunetul reprodus de calculator e prost se datoreaza faptului ca 99,99 din placile de sunet sunt proaste si ieftine, nu datorita principiului de conversie, stocare, etc. Un CD player e tot un calculator, dar construit dedicat. Are tot un procesor, un convertor, (sau mai Multe) mai bun sau mai rau. Are de asemenea un filtru de iesire...la fel: mai bun sau mai rau. Problema e ca 99.99% din placile de sunet pentru calculatoare sunt axate pe low cost nu pe calitate. De aici a aparut acest mit.Toate inregistrarile si procesarile de sunet de pe super-cd urile audiofile sunt facute pe calculatoare performante dotate cu "placi" de sunet performante.Daca vei face o vizita pe la niste studiouri de inregistrari si vei cere sa-ti puna o anumita inregistrare "in original" crezi ca o sa ia un CD din raft si o sa-l bage intr-un cd-player hi-end audiofil? Iti spun eu: o sa dea citeva comenzi cu un mouse si vei auzi ce doresti de pe un hard disc, poate chiar de pe fisierele de pe care urmeaza sa faca CD-urile audiofile....Deci mai gindeste-te: CD-ul nu apare pur si simplu, el e creeat printr-o oarecare tehnica....pe computerul ala neaudiofil, care suna rau...etc.

[Mikrosha]

De ce nu poate(sau ma rog , poate...) fi folosit un program de sinteza sqw (PC-placa sunet ,urmariti THD pentru cele doua situatii sqw/sinus la 1KHz) ,placa mea de sunet Nu este ordinara.

_____Placa dvs de sunet neordinara, care după forma de undă estimez un Xonar D2, este în regulă. În schimb analiza FFT făcută de program detectează corect fundamentala de 1000Hz şi raportează THD-ul doar la fundamentală, şi nu la semnalul dreptunghiular. Adică în ăia 26% se includ şi armonicile naturale ale semnalului dreptunghiular.

___Testul este destul de simpatic, nu ştiam de metoda Angelo Farina. Reuşeşte să evidenţieze simultan răspunsul la impuls şi răspunsul în frecvenţă al transformatorului/DUT - Device Under Test. Armonicile impare de ordin superior se compară aici cu amplitudinea armonicilor semnalului dreptunghiular, şi nu cu valoarea de 0 (adică -infinit dB), ceea ce duce la o separare mai bună a semnalului de zgomot.

___Din graficele din PDF-ul de la începutul topicului se vede că transformatorul taie la 10KHz. De fapt răspunsul său duce mult mai sus, deoarece este punctul în care încep să se atenueze armonicile de ordin superior - 30KHz, 50KHz, etc.

___Un overshoot evidenţiază o atenuare mai mare a fundamentalei, sau chiar o rezonanţă la o armonică de ordin mai înalt

___Semnalul dreptunghiular generat de placa audio nu este de bandă largă, armonica de frecvenţa cea mai înaltă care poate fi reprodusă trebuie să fie sub jumătate din frecvenţa de eşantionare. (v. Teorema Eşantionării).

___Îmi pare rău că în loc să se discute metoda, care chiar e interesantă, am ajuns să numărăm pixeli verzi cu mînuşa de box.

[mișa]

Ai perfecta dreptate referitor la discutiile aiurea. Metoda e interesanta, dar alta-i problema. Oscilogramele au o problema majora si anume nicicum nu "pusca" cu graficele. Hai sa analizam primul exemplu din pdf. Fronturile oscilogramei la 10KHz indica faptul ca traful ala trece lejer peste 100KHz. Din grafic rezulta ca nu trece de 10KHz. Oscilatiile de pe palier (pe oscilograma) ar trebui sa se materializeze in grafic sub forma unei "cocoase" la 50KHz. Unde-i aceasta cocoasa ?De asemenea, practica ne arata ca foarte rar gasesti un traf cu o oscilograma atit de urita, cu rezonanta atit de mare la 50KHz. As intelege daca doar unul din exemple ar fi asa...Acestea sunt problemele mele. Sa cred ce citesc in grafice sau in oscilograme? (ca nu le pot crede simultan)

[Mikrosha]

Mişa, nu-s sigur dacă am înţeles bine, dar am impresia că diagrama arată modulul funcţiei de transfer cu semnal dreptunghiular la intrare, nu sin. Dacă trece 10KHz sqw, atunci clar trec şi armonicile asociate, deci 30KHz, 50KHz, 70KHz, deci banda de trecere a transformatorului este mult mai largă.

For frequency response and distortion measurement a sound card at Fs = 96kHz was used.

Deci frecvenţa maximă care s-a putut lua în considerare a fost 48KHz. De-asta nu vedem cocoaşa.

[mișa]

Da, m-am prins ulterior, dar tot nu e in regula cu caderea aia brusca de la 10 la 20KHz si care imi imaginez ca in continuare are cel putin aceeasi panta daca nu mai mare. Eu ma uitam la graficul de pe a doua pagina, in dreapta schemei de test. Sunt tot felul de inadvertente care pentru mine dau o nota de neincredere asupra rezultatelor obtinute. (daca vrei, e o problema de coerenta)Sigur diagrama e cu sin. Cu semnal dreptunghiular nu are nici un sens! Practic la ce ar folosi sa modifici frecventa unui semnal dreptunghiular? (gindeste-te la componentele lui)Oricum, asa, filozofic vorbind, cui i-ar folosi o diagrama de genul ala in semnal dreptunghiular pentru ca foarte putini ar reusi sa o interpreteze, sa isi dea seama ce inseamna. (eu de exemplu nu as sti sa o interpretez)edit: Inca ceva: mai sunt si alte poze, la care oscilatia de pe palier e la frecventa mai mica de 48KHz. La alea de ce nu se vede cocoasa?

[Mikrosha]

Ziceam că e dreptunghi doar ca să găsesc o explicaţie a nepotrivirilor. Într-adevăr n-ar avea mare semnificaţie, dar datele s-ar extrage mai uşor, dacă din vobulare dreptunghi ar măsura doar valoarea efectivă la ieşire şi ar afişa direct pe spectru. În fond, prin metoda asta se baleiază sqw, nu sin...

Aveţi dreptate, dacă alea-s diagrame de modul de funcţii de transfer pe bune, sin, atunci chiar apar inadvertenţe.

 

Am găsit ceva detalii în legătură cu metoda Angelo-Farina.

http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/do ... 1&type=pdf

[mișa]

Exact aia o citisem si eu, de aia am confirmat ca metoda e interesanta. Cred ca o implementare mai buna a metodei ar duce la rezultate bune. Astfel daca vobularea cu dreptunghi s-ar face cu un generator de semnal bun (nu cu placa de sunet) si daca generatorul de curent ar fi unul adevarat si foarte rapid, rezultatele ar fi mai bune.Eventual, la iesirea audio a placii de sunet ar putea fi montat un trigger, caz in care s-ar scapa de oscilatiile de pe palierele semnalului de intrare si s-ar imbunatatii fronturile.De asemenea captura facuta cu o placa de sunet care stie 192Ksample/s ar fi inca un pas important.

[mișa]

Cu asa ceva: http://www.m-audio.com/images/global/ma ... UG_EN1.pdf cred ca s-ar putea construi un banc de masura audio remarcabil la pret rezonabil.

[blue]

Am facut o masurare a unui transformator recent construit pt un SE 3,2K/8 ohm cu ajutorul unui amplificator in clasa A cu doua FET-uri de putere, amplificarea in tensiune este unitara si debiteaza pe o sarcina de 8 ohm o putere sinus de 6w. Ideea este ca generatorul livreaza semnal sinus si dreptunghiular doar pe 600 ohm si 50 ohm deci transformatorul nu poate fi adaptat corect pe 8 ohm si sper ca astfel rezultatele sa fie mai aproape de realitate ,asa cred eu, ramine de vazut si discutat... transformatorul are intrefier si in principiu am dorit sa introduc o componenta continuua dar deocamdata l-am masurat in c.a. si voi compara modificarile in prezenta curentului de saturatie. Prima poza este forma semnalului de 10Khz la iesirea amplificatorului FET pe o sarcina rezitiva de 8 ohm la o putere de 6w, a doua poza este cu transformatorul conectat (masurat in primar ) aceiasi putere ,urmatoarea poza este amplificatorul si ultima schema amplificatorului ,metoda si rezultatele masuratorilor

[blue]

Pentru acelasi transformator masuratori facute dupa metoda lui Jean-Michele (pe post de drossel un transformator de 26 H) cu o componenta continuua de 100mA ce a saturat usor la 10Hz si un raspuns in banda de frecvente aproape identic cu cel din metoda precedenta insa oscilograma arata mult mai bine, oare de ce ?