Masini de gaurit cablaje si nu numai

[nosferatu]

nu se poate folosi o imprimanta matriceala pentru coordonarea miscarilor?Ar fi mai simplu decat sa mai construiesti alte montaje. in plus ai si softul

Chiar daca ai o imprimanta matriciala care sa satisfaca o rezolutie propusa,mecanismele din interior(multe din plastic)au rezistenta la incovoiere si rasucire fff scazuta.Practic,in locul capului cu ace nu poti pune un element de prelucrare mecanic(freza).Sugestie( :yawinkle: ):Ba poti pune o seriga cu care poti orna tortul de ziua ta.Am observat ca "batalia" pt realizarea cablajelor se duce pe doua fronturi-"Masini de gaurit.." si "Cablaje..".Domnule Mitescu,profit de faptul ca sunteti aproape o enciclopedie tehnica si va intreb cum se poate lipi toate piesele deodata si cum se face industrial acest lucru?Si cum deja va cunosc pecum ca nu sunteti zgarcit in detalii,ar fi minunat daca ati descrie tot procesul industrial de a realiza un cablaj(dublu strat).Sper sa nu cer prea mult ca deja va suntem datori.Nu ati face nimic condamnabil daca ati prezenta si cartea.... :yawinkle: .

[zamfic]

Cum comandati miscarea motoarelor in cele 3 axe?

[mitescu]

Tin sa mentionez ca descrierile pe care le fac sunt la nivel de principiu iar amanuntele tin de fiecare tehnologie si tehnologi in parte.In ceea ce priveste lipirea componentelor, pana acum putin timp in urma existau cateva procedee bine stabilite. Cel mai utilizat procedeu era lipirea cu val. Se plantau piesele( c.m.d.automat) si placa era prinsa intr-un conveier ce se deplasa deasupra unei bai cu aliajul de lipire topit, la o distanta foarte mica de suprafata baii. Prin diverse metode (cel mai des mecanic) se crea un val de metal topit ce atingea partea "bottom" a placii.Descrierea este "brutala", dar arat procedeul. In realitate exista un intreg proces tehnologic.Odata cu aparitia SMD, s-a impus schimbarea tehnologiei.Producatorii cei mai mari de "placi" sunt asiaticii. Acestia au pus la punct o tehnologie de lipire cu aliaj coloidal.Procedeul este simplu si la indemana fiecaruia (chiar si "at homre"), totul depinde de imaginatie si de indemanare.Exista un aliaj coloidal (c.m.d lichid ce are in suspensie particule de aliaj) cu o forta peliculara mare si care nu "uda" placa, in schimb are afinitati fata de metale. O masina "picura" pe pastile acest lichid. O alta "aseaza" piesele la locul lor. Aici fac o paranteza ca sa scot in evidenta un aspect tehnologic (ce mie mi se pare interesant). Datorita fortei peliculare marialiajul (anterior picurat pe pastile) "agata" pinul si trage componenta pe "pozitie"Cand am vazut prima oara procedeul chiar imi venea sa rad. SMD-urile se "asezau singure".Odata pregatita placa, se pune pe o banda ce trece printr-un cuptor. Continutul lichid a coloidalului se evapora, iar aliajul se topeste si astfel se realizeaza lipitura.Mai sunt si alte procedee de lipire automata. Cu inductie, cu flacara etc..Am insistat asupra celor mai utilizate metode.Culmea este altceva , chinezii lipesc "la greu" manual. Asta in firme mici. Totusi o placa de complexitate nu prea mare (cca 300, 500 pastile) un chinez o "da gata" in cca. 15min(componetele sunt gata amplasate). Productivitate nu ?In ceea ce priveste "batalia" , consider ca ea nu exista. Toata lumea poate sa scrie/citeasca ce vrea.La capitolul cablaje, asa cum am promis, voi face o decriere mai tarziu. Si nu atat procedee industriale (care pot ajuta mai putin) ci mai ales procedee ce pot fi aplicate in conditii tehnice restranse ("home"). Dar asta dupa ce inchei ceea ce am inceput (masini de gaurit) si cred cu un alt topic.In rest ....

[mitescu]

Nu prea am inteles intrebarea. (Zamfic)Daca te referi la comanda efectiva, am utilizat drivere realizate cu darlingtoane (vezi post pag2-3)Daca te referi la partea soft un prim exemplu l-am dat in posturile din pag2 schpc.pdf. Pentru soft-ul MC urmeaza.

[zamfic]

Este vorba de soft.In ce limbaj faceti programarea?

[psanyi]

Este vorba de soft.In ce limbaj faceti programarea?

Eu dupa cum am vazut foloseste Visual Basic pentru aplicatia host (PC)dar se poate folosi orice limbaj de programare ...Succes in continuare dl <>

[nosferatu]

Salutare! Am o problema cu o sursa ATX si va rog sa ma ajutati. Pentru a nu discuta pe topicul acesta postez link-ul aferent.

http://www.hi-end.ro/discutii/viewtopic.php?p=75298

Va multumesc!

[bogdanel]

Ma "introduc" shi eu in discutzie. Imprimanta matriciala are rezolutzii slabe, este adevarat. Dar prin folosirea microsteppingului, se cashtiga enorm. Anul trecut am realizat o mashina de gaurit CI dintr-o imprimanta epson. Rezolutzia nativa era pe la 120dpi pe X/ 340 pe Y, prin microstepping am tras-o pe X pana la 480dpi, adica o precizie de 2.08333mil, sau 53 microni. Cred ca pentru gaurire ajunge shi 4-5 mili. Pe Y am folosit doar un halfstepping, pana la 1.47058mil, sau 37 microni.In schimb softul nu se poate folosi. Cu electronica esti obligat sa o iei de la zero. La mecanica potzi recupera o axa, sa modici Y, sa faci Z.

[mitescu]

Este foarte posibila utilizarea imprimantei , dar asa cum am mai spus (si cum ai spus) apar unele probleme. Una din ele este chiar executia micropasilor. La gaurire exista un timp destul de mare de stationare (1-6s), pana se da gaura. In situatie statica, pozitia rotorului este destul de instabila la un unghi oarecare intre pasii mecanici. Problema nu ar fi ca se da gaura cu 10 microni mai la stanga sau mai la dreapta ( se presupune ca intra in marja de eroare), dar la repozitionare prin cumul de erori se pot "pierde" pasi. Asta in cazul motorelor cu "hold" mic ca in cazul celor de la imprimante(<100 oz-in) .Asta e una. O alta problema destul de deranjanta ar fi ca fisierele ce sunt obtinute din diverse postprocesoare (gerber, trudil, excellon...) au dimensiunile (in general) in mil. Deci fisierul trebuie sa fie din nou prelucrat dupa "scara" determinata de mecanismul utilizat.Nu spun ca nu se poate , orice se poate. Insa munca suplimentara si pierderea de timp se poate echivala cu o noua constructie ce asigura toate aceste cerinte.Daca tot muncim , macar sa muncim cu folos si eficient.

[mitescu]

. Scuzati am gresit.

[zamfic]

Scuze pt. intrebarea urmatoareCare e dif intre mm si mil?Se tot vorbeste si nu inteleg (scuze inca o data)

[mitescu]

1m=1000mm1 inch=1000mil un mil = a mia parte dintr-un inch, mil este prescurtat, se spune milchse utilizeaza la place componente ptr ca de ex. distanta dintre doi pini la CI=2,54mm=100milDe principiu fisierele generate de postprocesoarele din prg-urile de pCB (orcad, eagle, protel...) genereaza fisire vectoriale in mil

[nosferatu]

Salutare la toti! Ma scuzati ca deviez de la topic dar zilele astea m-am "prins" cu niste reparatii si am tare nevoie de voi.De data asta am un monitor..http://www.hi-end.ro/discutii/viewtopic.php?p=75748

Va multumesc!

[nikos]

pai si ce treaba are repararea monitorului cu masinile de gaurit cablaje...? trebuie sa citesc in doua locuri acelasi lucru?

[andiy]

http://www.dakeng.com/turbocnc.html