Masini de gaurit cablaje si nu numai

[ywar2]

Ce tip de glisierele folositi la deplasarea mesei pe x ? Sint facute in casa sau sint din cele cu bile folosite la mobilier, sertare, etc?

[mitescu]

Termenul de glisiere nu este cel mai nimerit.Pe axa Y s-a folosit rulment liniar (din acelea ce se utilizeaza la copiatoare)_. Ptr al doilea nu am mai avut si am facut o "simulare" cu trei rulmeti radiali Pe axa X s-au folosit ghidaje cu bucse de bronz (se pot recupera si modifica din imprimantele mai vechi)

[mitescu]

Revin , nu insemna ca nu se pot utiliza si alte sisteme ale cailor de rulare ("ghidaje)". Atentia , insa trebuie focalizata pe abateri si jocuri minime, pentru a satisface cerintele de precizie (+/- 0,5 mil)Un joc prea mare (mecanic) poate provoca fenomenul de "histerezis". O dimensiune intr-un sens de deplasare si alta in celalat, indeferent de axa despre care vorbim.Si ca mi-am adus aminte de o chestiune mai veche. Cea cu uzura ce poate sa apara. Se vede clar din poze ca eforturile nu sunt preluate de suruburi . Ele cad in sarcina cailor de rulare(ghidaje). Menirea suruburilor este de a aduce in pozitia necesara capatul axei Z. (asta in cazul in care discutam de masini de gaurit) dupa care incepe procesul. Toate eforturile de pe axa X sunt preluate de catre cele doua tije. Pe axa Y efortul este de sens negativ ( de sus in jos) si este preluat de masa care nu se "sprijina" pe surub ci pe rulmenti. In cazul celor ce doresc sa utilizeze masinaria ptr frezare ii asigur ca nici in acest caz nu apre uzura. S.O S.M.D.

[nosferatu]

Revin cu o rugaminte,aceea de a posta si partea eletronica a CNC-ului d-voastra si va intreb daca nu cumva ghidajele pe baza de rulmenti care ruleaza pe o suprafata plana, ar putea fi solutia de eliminare a jocurilor?

[mitescu]

"...... cumva ghidajele pe baza de rulmenti care ruleaza pe o suprafata plana, ar putea fi solutia de eliminare a jocurilor..."Da dar pe axa perpendiculara lor. Astfel daca te gandesti la axa y , pentru preluarea jocurilor mesei pe directia X , este absolut necesar un rulment liniar (cel putin unul). Nu putem sa lasam in "grija" surubului eforturile (chiar si mici) de pe alta axa. Mai exista o solutie de a face un "caruciour" in plus pe y dar cu axa de rulare la 90deg.Daca nu am fost clar spune si incerc sa fac o schita. Acesta a fost primul sistem utilizat de mine ( dupa ce am gasit r-liniar, am renuntat la el)

[mitescu]

Raspund acelora dintre voi care m-au intrebat ce se intampla daca..?...Pentru cei ce "se impiedica" de rulmentul liniar :Rulmentii liniari ii puteti face rost de la centrele de reparatii copiatoare.Sun o gramada de "antichitati" in domeniu, pe care service-man-ii, le folosesc ca piese de schimb. Rulmentul liniar este unul din elementel ce nu "pica" niciodata, deci exista disponibilitati.Totusi daca nu va descurcati postez aici varianta inlocuitoarePe lateralele mesei se aplica cate doua "benzi" (cai de rulare) de fiecare parte.In desen este figurata numai o margine.Calea de rulare superioara este plana. Pe ea ruleaza un rulment radial.Calea de rulare inferioara este prevazuta cu un canal, in care ruleaza doi rulmenti radial-axialiRulmet1.jpg este o vedere transversala a prinderiiRulment2.jpg este un detaliu in care se observa cum se preiau eforturile , la nivelul rulmentilor radiali-axiali, atat in plan radial cat si in plan axial, deci se preiau jocurile respective.Rulment3.jpg este o vedere laterala cu amplasamentul rulmentilor.Cateva elemente se impun a fi mentionate: - distanta dintre axele rulmentilor inferiori este de indicat sa fie cat mai mare (60-100mm) ptr a prelua cat mai bine jocurile (nici prea mare nu este bine sa fie pentru ca in momentul "gauririi", sa nu flambeze masa) - rulmentul superior este amplasat la jumatatea distantei dintre cei inferiori. - In acelasi timp axa rulmentului superior trebuie sa fie cat mai apropiata de directia in care axa Z actioneaza (directia pe care se da gaura)

[mitescu]

Pentru cei interesatiDescrierea axei XDoua profile U din aluminiu sunt suportii pentru axa X. Ei se fixeaza pe lateralele (no.4) descrise la capitolul Axa Y, deoparte si alta mesei.Pe unul din aceste profile este fixat MPP-ul(12). Celalta parte serveste ca suport pentru carcasa de rulment(7)Intre axul MPP si rulmentul ce se fixeaza in carcasa este amplasat surubul conducator(8) (evident ptr. axa X). Distanta dintre cele doi suporti este data de ghidajele no.16, care sunt filetati (M6) la capete . Aceste ghidaje au principalul rol de cai de "rulare"(alunecare) pe axa X. Am utilizat tijele de ghidare de la o imprimanta A3. Ghidarea se face prin intermediul bucselor din bronz grafitat no.15 ,prevazute fiecare cu cate o gaura filetata de M4.Exita o placa suport pentru prinderea ansamblului ce constituie axa Z no.17. Acesata placa se fixeaza de bucsele 15 prin intermediul a trei suruburi M4. La un montaj corect (centrat) placa va "sustine" piulita no.9 pe axa surubului no.8. Daca revedem desenele de executie la piulita si surub , o sa observam ca exita un joc radial cuprins intre 0,8-1,4mm. Montajul corect este atunci cand "varfurile" filetului de la piulita vor fi la o distanta medie de 0,4-0,7mm fata de "fundul" filetului de la surub PE TOTA LUNGIMEA SURUBULUI. Ceea ce insemna ca EFORTURILE DIN SURUB SUNT EXCLUSIV AXIALE. Celelalte eforturi (radiale) sunt preluate de ghidaje. De asemenea abaterile de la liniaritate (datorate prelucrarii) la surub sunt preluate de acest "joc" dintre piulita si surub.Am uitat sa mentionez , la vremea respectiva, ca acest lucru este valabil si pentru axa Y.Nu cunosc interesul in ceea ce priveste constructia efectiva, asa ca desenele de executie le voi posta la cerere.Astept intrebari

[XAN77]

domnu Mitescu, daca se poate, cum se face mecanismul care misca bormasina sus-jos ? eventual o schita ar fi fi exemplificativ

[mitescu]

Este , probabil vorba despre axa Z.Pe la sfarsitul saptamanii vor fi gata si desenele "axei Z"

[XAN77]

ok, asteptam ...

[mitescu]

Axa ZEste cea mai putin pretentioasa ca executie cu toate ca are elemente mai multe.Nu necesita precizie foarte mare datorita faptului ca la gaurire o abatere a adancimii de gaurire de pana la 0,5mm nu este semnificativa( asta cu conditia ca placa sa fie strapunsa). Eventualele "batai" pe directia celorlate axe sunt suparatoare dar influienta asupra preciziei de gaurire este nesemnificativa. Acest lucru este valabil NUMAI la gaurire si NUMAI in cazul in care "bataile" sunt aceleasi tot timpul. Daca se traseaza o diagrama se va constata ca la atingerea placii de catre scula abaterea este aceeasi, si prin urmare constanta>> erorile se compenseaza.Surubul conducator (M8x1), de pe axa Z l-am prevazut intr-un capat cu o gaura in care patrunde axul MPP. capatul (care are diametrul mai mare decat restul surubului, 12mm), este prevazut cu o gaura filetata M3, pentru fixarea (amborarea) de ax.Piulita este din bronz grafitat si are o lungime de 10mm. Inaltimea piulitei trebuie sa fie bine calculata , astfel ca dupa montaj suprafata prevazuta cu gaura filetata sa "calce" exact pe placa 27.Ghidarea (in 3 puncte) se face prin intermediul a bucselor din bronz(grafitat) 26. Personal nu mi-am batut capul cu ghidajele si bucsele si am folosit dintr-un flopy disk de 5' sistemul gata facut.Blocurile de sustinere a ghidajelor(22) care sunt notate cu 20 si 21 sunt din aluminu. Ele se fixeaza pe suport ul 19 a axei Z.La prelucrarea canalelor de centrare a ghidajelor se prind amandoua in freza, si canalele se dau simultan si perpendicular pe celelalte doua suprafete. Asta asigura paralelismul dintre cele doua ghidaje. La montare se urmeaza urmatoarea ordine :1. se fixeaza motorul in gaurile de prindere2. se fixeaza surubul cu piulita pusa pe axul surubului3. se fixeaza cele doua blocuri pe suport, blocul 21 are o gaura de trecere a surubului.4. se introduce ansamblul 26-27 pe ghidajele 225 se fixeaza ansamblul astfel obtinut pe cele doua blocuri(20-21) cu ajutorul celor doua laine(23). La o prelucrare corecta cele doua ghidaje se "autocentreaza" in canale.Problema care a aparut dupa realizarea sistemului de "avans" scula (axa z) au fost urmatoarele:- Forta data de MPP nu era suficenta pentru a da o gaura intr-un material mai "tare". Pentru asta am redus pasul surubului la 0,5mm (initial am utilizat un surub cu pasul de 2,54mm)- odata rezolvata aceasta problema (cu forta) m-am lovit de alta problema. Cu reducerea pasului surubului am scazut viteza maxima de gaurire. Drept urmare am urcat pasul la 1mm. A crescut viteza. Viteza este data si de actionarea MPP (frecventa pasilor) . Aceasta fercventa asigura sub valoarea de 100Hz si o forta corespunzatoare(necesara).Totusi viteza la 100HZ facea ca o gaura sa fie data in cca. 4-6 s ceea ce era enorm ca timp ( o placa care are 2000 de gauri dura aprox 3 ore).Mai mentionez inainte de da a da urmatoarea solutie ca viteza la 100Hz era viteza maxima admisa de gaurire ( pentru o calitate buna a gaurii obtinute)Solutia a venit software plus un element adaugat.Elementul este traductorul de pozitie 28Acesta are o rezolutie de 0,25mm si este foarte simplu de construit ( la partea electronica va exista o descriere)Am analizat "unde" se pierde timpul si am ajuns la concluzia ca 80% din timp faceam deplasari inutile ( fara prelucrare, gaurire).Avand traductorul de pozitie am scris programul cu urmatorul algoritm:- se face o deplasare pe z in sus maxim posibil (pana la un limitator) si se stabileste ca acest punct este 0- se coboara capul pana la suprafat cabaljului si se scade din aceasta cota odata 1mm (se obtine P1) si apoi inca 2mm ( se obtine P0).- se adauga la aceasta cota grosimea cablajului plus 1mm si se obtine cota P2.La deplasare cu o viteza data de o frecveta de cca 600Hz pot apare "pierderi pde pasi". Am reconsiderat frecventa maxima la cca 500Hz.La executia gauririi se porneste din P0 cu viteza de 500Hz. cand se atinge punctul P1 se reduce viteza la 60-70Hz ( calitate superioara a gaurii) si se inainteaza pana in punctul P2. La retragere viteza este de 500Hz pornind din P2 si pana in P0.Metoda a facut ca placa sus mentionata cu 2000 de gauri sa poata fi gaurita in numai 1 ora si 15 minute, obtinandu-se si o calitate superioara la gauri.Exista pericolul ca la viteze mari sa se "piarda pasi". din acest motiv nu am facut contor soft de pasi pe Z si am utilizat traductor de pozitie.Pentru cei care au intrebari , le astept si le voi raspunde .Pentru desenele de executie la fel ca si in cazul axei X , le voi publica numai la cerere.

[mitescu]

Revin cu descrierea schemei de actionare a Masinii de gaurit comandate de la PC prin intermediul LPT.Prezint aceasta varianta pentru ca implica cea mai mica cantitate de munca.De asemenea descriu cateva din rutinele programului de actionare, pentru cei ce doresc sa-si scrie propriul program. Sunt orientative si fiecare poate sa faca ceea ce doreste, modificari, optimizari, etc...Prg-ul a fost scris mai mult pentru teste, dar pe parcurs s-a dovedit a fi util.La sfarsit se prezinta snapshoot-ri a catorva ferestre din programImi cer scuze daca apar ceva greseli. Documentul a fost scris in viteza si daca se observa ceva "deficiente", neclaritati, raspund si dau explicatii suplimentare cu cea mai mare placere

[m4xx]

am si eu doua intrebari - motoarele de unde le-ai luat?- masina revine intr-o pozitie initiala dupa folosire?si asa ca idee la cat m-ar duce construirea uneia ? (a modelului de fatza )

[mitescu]

1.Motoarele sunt recuperate din imprimante mai vechi , din acelea cu ace, de unde am luat si ghidaje+bucse pentru axa X. Dar am vazut ca exista si in comert MPP-uri (ex. Conexelectronic)2. Ce insemna "intr-o pozitie initiala" ?. Daca te referi la "0" mecanic, NU,el se face numai la pornire, in schimb daca te referi la originea "planului de gaurire", raspunsul este afirmativ. Dar asta depinde numai de cum se scrie programul. Fisierele HPGL nu contin "reinitializarea masinii" , stopul la acest tip de fisiere este prin indicarea sculei cu nr. 0 : SP0. Formatul Gerberdrl, in schimb, au aceasta reinitializare :X00000Y00000D02* si M02*, sunt ultimele intotdeauna.. Deci folosind pur si simplu fisierele de tipul de mi sus, intr-un caz raspunsul este nu, in celalat este da. Daca programatorul prevede la sfarsitul programului o instr. suplimentara acest lucru este valabil ptr. toate tipurile. Imaginatia poate duce la tot felul de pozitionari. De exemplu acum mi-a venit ideea : Gaurirea incepe (in 99,99% din cazuri) in stanga jos , aproape de originea desenului. Ea se termina de obicei undeva in dreapta sus. Ori unde s-ar opri , este incomod sa scoti placa gaurita cu "capul" in una din aceste pozitii. Se poate scrie o secventa de program care dupa terminarea gauririi sa duca "capul" undeva (cat mai)in dreapta sus, astfel ca sa poti scoate placa fara probleme. Dupa aceasta printr-o comanda (care de fapt exista in programul meu, "Origin") sa se poata aduce masina in origine.3. Raspuns cat mai scurt : Habar nu am.

[Filipone]

Sunt curios daca cele doua axe x si y se pot misca simultan... Imi puteti raspunde?