Putere maxima@OUT? Challenge pt baietii cu calcule&simulari

[EmyRulz]

emyrulz, cu tine nu am ce discuta te contrazici singur in ceea ce afirmi in special la chestia de randament.Nu-mi bat cap[ul cu tine.

Te provoc sa-mi arati unde m-am contrazis singur. Pai ce facem, acum imi pui in gura lucruri pe care nu le spun.... Nici n-ai citit ce am scris, trebuia sa ma astept la asta evident, toti fac asta....Totusi cum ramane cu randamentul ala de 80%? Te asteapta un premiu Nobel sa stii daca ne demonstrezi ca e asa... Eu am vrut sa fiu ok si impaciuitor cu tine dar var ca tu chiar nu vrei sa discuti civilizat.... pacat, mare pacat...

[Vizitator]

Prin acest test NU am vrut sa demonstrez ca,,, Crest, Dyna sau alte firma sint PROSTI ca pun cite 4-5-6 7 sau chiar 8 finali in paralel pe brat, intentia a fost alta si se pare ca NIMENI nu a inteles-o.Nu am vrut sa apar eu, Leco, miezul din dodoasca (cum ii place lui Sorin sa zica), ca fac eu amplificator de 600+ Wati cu un singur final pe brat in iesire, ci doar am vrut sa arat ca poate functiona sau ca NU poate functiona, nici eu NU am stiut care va fi rezultatul, insa eram foarte curios.De aici rezulta ca daca modulul a REZISTAT la +/- 85Vcc cu un singur final pe brat, in sarcina REZISTIVA de 4 ohmi, cu 5 finali in paralel pe brat va lucra lejer, cu ventilatia corespunzatoare, pentru 4 ohmi, ASTA am vrut sa arat!

 

Pentru ca tot au tipat unii ca 5 finali/brat sint prea putini pentru 800W rms/4 ohm.Deci se poate.Nu urma ca din acest test, sa va impun voua "Domne de miine puneti maxim 2 finali/brat pentru 600W ca asa zice Leco", chiar urma sa va sfatuiesc sa NU incercati aceste teste pe pielea voastra, pentru ca NU stiam urmarile.Am sa fac pe cit posibil, saptamina viitoare sa il iau pe Victor (hpavictor) la mine acasa sa facem aceste teste impreuna, sa masuram cum si ce vrea el, adica practic eu ii dau materialul didactic, si el testeaza, pentru ca , poate in el cind va va zice cu gura lui ca "asa este sau NU este asa" il veti crede.Poate veni cu multimetrele lui sau de ce nu, poate veni si un oricare alt coleg forumist la mine sa facem testele impreuna, nu ma deranjeaza nici daca isi aduce osciloscopul sau generatorul ori multimetrul lui, pentru a fi "autentica" masuratoarea, vad ca s-a incercat "aluzia" cu aparate de masura "decalibrate inadins"..Daca si atunci cele spuse de Victor, vor confirma masuratorile, CE VETI MAI SPUNE?Dupa masa, am sa fac acelasi test cu acelasi modul la care schimb doar rezistentele de 0,22 ohm, cu altele noi, test in care alimentarea va fi +/- 85Vcc tot cu aceeasi pereche de finali, numai ca in loc de dummy load, am sa folosesc DIFUZOR, pentru a ELIMINA orice suspiciune.In paralel pe difuzor va fi pus multimetrul metrahit, pe care inainte am sa-l conectez la reteaua de 220 ca sa vedeti ca masoara corect, ca sa nu mai apara circoteli cum ca "daca nu este true rms", tot pe boxa ba fi si osciloscopul , si tot boxa o voi inseria cu o siguranta de 8A, ca sa vedem ce si cum.Daca mai aveti alte "doleante" , va ascult cu drag sa o pun in aplicare.Ideea principala a acestui thread era sa vedem "pina unde rezista finalii", pina la ce alimentare, si ce putere poate fi scoasa la iesire pina crapa.Ce am incercat eu sa arat si unde s-a ajuns...Este vina mea ca on semiconductor a facut tranzistori asa de buni?Intrebarea mea ar fi urmatoarea:Daca de exemplu finalii cedau la +/- 72 Vcc la puterea de 300W pe iesire (dau exemplum, desi acolo aveam 40Vrms adica 400W) , testul asta devenea mai credibil?

Oricum astazi fac testul cu boxa pe iesire, daca nici pe ala nu il credeti, nu am ce sa va fac. 

[Vizitator]

Intrebarea mea ar fi urmatoarea , pentru tine Sorin:Sune-mi exact,argumentat tehnic,ce nu iti convine la testul meu de mai de sus , ce NU crezi din el, si DE ce NU crezi ceea ce vei afirma ca NU crezi.Multumesc!

[hpavictor]

Le multumesc tuturor celor ce au avut un cuvant de spus ( mai sus ) !

Cu siguranta va folosi celor incepatori in electronica audio , si cu bune si cu rele . Cu totii ne dorim sa devenim mai buni , si prin acest schimb de experienta , idei , concepte despre cum trebuie sa fie sau nu sa fie un bun amplificator audio de calitate ! Solutiile tehnice abordate de fiecare pot fi bune sau nu , indiferent de sursa de inspiratiei a schemei agreate de fiecare . Cu totii va trebui sa acceptam ca orice schema este un compromis ..................... nici una nu reprezinta perfectiunea !

Putere maxima@OUT reprezinta o provocare " subtire " pentru orice teoretician cu ceva practica , si asta se datoreaza faptului ca sunt putini ( pe forum ) care au inteles cu adevarat limitarile constructive ale fabricantului de semiconductoare referitor la strapungerile secundare datorate cresterii temperaturii jonctiunii de siliciu ! Probe de acest gen nu au valoare daca sunt teste crash ! Nu exista concluzii reale desprinse din experienta lui Leco care se pot aplica in practica , in viata de zi cu zi ! Consider ca este un test extrem , cu puterea disipata totala impinsa la maxim , si poate fi considerat o reclama mascata ( sper ca stiti de gluma ) in favoarea lui ON Semiconductor ( o asociere de aur intre divizile de semiconductori de putere de la fosta Motorola si Toshiba ) , care intradevar produce semiconductori de mare calitate , alaturi de Fairchild ( mostenitorii adevarati lui Motorola ) si Sanken . Mentionez ca semiconductoarele mele favorite raman Sanken........................

In continuare raman la parerea prezentata de mine inainte de a vedea filmuletele lui Leco , ca intotdeauna trebuie bagat in calcule si un factor de siguranta de minim 1,2 si o racire cat mai performanta , pentru a conserva resursele SOA :

" SOA depinde de temperatura.......

Testarea va fi distructiva , si va trebui ca intre teste sa existe o perioada de racire . Am analizat foarte mult timp comportarea SOA , este previzibila dpdv grosier , nu cu fineturi , datorita dispersiei de fabricatie . Daca consideram randamentul clasei AB aproximativ 60 % , la o temperatura de 60 grade radiator ( jonctiune aproximativ 85 grade ) puterea totala scade semnificativ de la 200W la mai putin de 120W , minus randamentul.......daca socotim sarcina ca fiind pur rezistiva......pe sarcina inductiv-capacitiva totul se schimba in rau , mai ales la defazaje mai mari de 45 grade intre curent si tensiunea prin sarcina la frecvente mari peste 16 Khz ! ERATA : componenta capacitiva conteaza enorm la frecvente peste 10 KHz iar componenta inductiva sub frecvente de 250 Hz , MEA CULPA !

Asta pe termen lung , pe termen scurt conteaza doar norocul ( temperatura ambianta si a radiatorului , cuplajul termic etc ) si exemplarul testat , neimportant pentru marea masa de utilizatori .......de aia , la proiectul comun la care cooperez cu SORTEH protectia SOA este putin mai complicata , fiind de tipul multipanta VI , tocmai pentru a face fata cu succes la sarcini complexe intalnite in practica , entuziastii constructori de incinte acustice necunoscand faptul ca unele tipuri de incinte sunt foarte greu de " condus " iar rezultatele fiind total lipsite de control......Cel mai important lucru va fi racirea in acest test ! "

Imi cer scuze daca nu m-am facut inteles , stiu ca cea mai mare majoritate a colegilor de forum nu au avut in mana peste 10.000 de perechi de finali ( care chiar costau foarte mult..............merita sa faceti un simplu calcul aritmetic , in 1996 un final costa 4.5 dolari bucata ) de la Motorola de tip MJ15024 / MJ15025 si nu i-au montat pe radiatoare si apoi in amplificatoare , dar eu am avut aceasta sansa........si cand o anumita cantitate din ei s-au ars din diverse motive legate de o implementare defectuoasa a unei protectii SOA oricum simpliste ( cei ce nu dau importanta acesui aspect sa se astepte la multi finali arsi.........) sau o ventilatie insuficienta , eu nu am platit nimic ( dar am invatat destule ) totul era pe banii altcuiva ( este vorba de Dnul Menadi G. un om de onoare , care merita mult respect pentru toata munca sa in domeniul audio PRO ) care a inteles ca pentru Romania era un capitol nou , iar SOA este inca neinteleasa de majoritatea absolventilor de facultate de electronica .

Pentru a putea controla puterea bruta pe care o debiteaza pe sarcina amplificatoarele , am conceput un modul pentru managementul amplificatoarelor care preia informatii cum ar fi tensiuni , curenti , temperaturi , si cu ajutorul unui microcontroler " tine in frau " orice amplificator................... ca circuite anexate la acest modul pot enumera selectarea intrarilor , reglaj de volum , afisarea starilor pe un ecran LCD grafic , paralel-mono-stereo-bridged , filtre infra-ultrasonice , limiter Peak / True RMS implementat pe structura IOC si desigur protocolul RS485 sau RS232 ( evident , poate fi oricare altul folosit la transmisia de date ) prin intermediul unei interfete soft ( ceva in genul asta http://www.kindaudio.com/images/stories ... manual.pdf ) si toate comenzile vor putea fi date de la un terminal PC dar si afisate valori cum ar fi putere , temperatura-ventilatie , nivel intrare , nivel compresie limiter , protectie mute / solo etc fiind disponibil in minim doua variante : pentru amplificatoare PRO si pentru amplificatoare de auditii Hi End . Sper ca SORTEH sa nu cedeze la acest nivel de stress , si sa continue lucrul la proiectele incepute , dar si la cele viitoare..................vor fi multe surprize placute , dar mai ales utile Dvoastra !

[Shambala]

...SOA este inca neinteleasa de majoritatea absolventilor de facultate de electronica.

Nu te supara Victor, dar eu as zice ca orice absolvent de electronica care a dat pe la scoala cat de cat, STIE ce inseamna SOA. Poate nu stie foarte bine, desi acum, datorita multitudinii de analize cu element finit aceste chestiuni sunt mai bine predate decat acum 20-30 de ani.

SIGUR ca marea majoritate a fetelor din an au ajuns sa faca fisele cu pontaje sau alte munci fara legatura cu meseria pt care [teoretic] se pregatisera, dar marea majoritate a baietilor cam stiau ce si cu ce se mananca.

 

Revenind la Leco - ii amintesc ce spunea Traian B. intrunul din posturile sale despre Slew-rate:

"Eu am invatat electronica de la oameni care si-ar fi ars degetele daca ar fi luat un letcon in mana, dar stiau electronica". (sublinierea mea)

Tot el spunea undeva ca orice masuratoare are - trebuie sa aiba - un rezultat anticipat, si daca acela nu corespunde sau este prea departe de cel concret/obtinut, ori este o eroare de masurare, ori una de model teoretic, oricum, undeva s-a gresit ceva.

Ideea este ca analiza/intelegerea teoretica NU este deloc de neglijat, si ca fara ea nu prea se pot depasi unele etape/nivele.

[EmyRulz]

 

Te contrazici aici, te citez:

 

"Deci randament de 80% in clasa AB este o IMPOSIBILITATE din punct de vedere fizic, nu e nimic de discutat aici, e o eroare pe undeva prin masuratori. Randamentul maxim teoretic este de 78% si acesta s-ar atinge daca varful tensiunii de iesire ar fi absolut egal cu cu teniunea de alimentare(si tensiunea de alimentare perfect constanta)"

 

 

Pai mai emyrulz, in acel caz la iesire ar trebui sa am tensiunea de alimentare dupa cum zici,nu?

Si randamentul nu ar mai fi 78%, ar tinde spre 100% scazind NUMAI pierderile pe rezistentele din emitoare si saturatia intre colector si emitor a finalilor.

 

Sunt uimit si foarte foarte speriat....

Prostie mai mare ca asta rar mi-a fost dat sa aud. Nici de la incepatori. Ia pune matale mana si calculeaza cat ar fi puterea consumata din alimentare daca ai avea la iesire o sinusoida al carei varf atinge tensiunea de alimentare. Daca tie iti da egala cu puterea in sarcina, eu ma arunc pe geam (a probabil ca nu stii sa o calculezi ceea ce ar explica multe).

ASA se calculeaza randamentul MAXIM TEORETIC la clasa AB cu semnal sinus la iesire daca vrei sa stii! Pune mana si calculeaza nu trebuie sa ma crezi pe cuvant. Uiti ca tu la iesire ai un sinus si mereu pe finali + rez de putere vei avea tensiunea de alimentare - tensiunea la iesire si un curent nenul, deci automat e imposibil sa ajungi la randament de 100% nici teoretic. Asta e chestia MAXIM TEORETIC POTI AVEA 78% si nici o catime mai mult! Incearca sa intelegi asta spre binele tau, te faci de tot rasul sincer.

 

Si in plus nu vad unde ma contrazic cu mine insumi???? Ma contrazic cu ideile gresite din capul tau, dar nu cu ce am zis tot eu!

 

Ok daca ai acceptat ca 78% fiind un randament plauzibil, (si chiar este, pentru ca REPET, randamentul clasei AB este intre 65% si 78%, in functie de implmentare, topoologie, etc) , de ce nu accepti ca acei 2-3-5% sa zicem care apar in plus in teste, sa fie marja de masura a aparatelor utilizare, voltmetru, osciloscop, ampermetru?

 

Unde am zis frate ca 78% este acceptatbil???? unde ? NU E ACCEPTABIL e FANTASMAGORIC. Eu in postul de mai sus, pe care din nou constat ca nu stii sau nu vrei sa il citesti, ti-am calculat cam cat ar fi randamentul real in mai multe masuratori ale tale. Valorile de la sfarsit erau pentru ultimul tau test in care scoteai 700W. Randamentul calculat de mine e in jur de 70% ceea ce e accepatbil. Daca e sa ma incred in ce arata aparatele tale atunci ar iesi peste 78% ceea ce e IMPOSIBIL cu semnal sinus.

E o diferenta de 8% care e INACCEPTABILA nici pentru un ciuruc de aparat de masura! Pai daca aparatele de masura au tolerante de genul asta la ce mai sunt bune?

 

Trebuia sa stii foarte clar(iar ma repet dar asta este vin DIN NOU cu aceste argumente pe care vad ca mereu eviti sa le discuti cind iti zic de ele), randamentul cel mai prost pentru clasa AB este la puterea de 50% pina in 65%, cind ai cele mai mari pierderi pe tranzistorii finali, si incepe sa creasca teoretic spre maxim (78%), cind te apropii de PMax la iesire, adica puterea la care am facut eu acest test, in aceasta seara, 1 volt sub nivelul de clip.

 

 

Asta e o alta tampenie care nu stiu pe unde ai invatat-o. Mai citeste sau foloseste-ti logica si o sa vezi ca e o tampenie. RANDAMENTUL MINIM NU CORESPUNDE CU RANDAMENTUL ATUNCI CAND AI DISIPATIE MAXIMA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! NU atunci cand frige amplifu cel mai rau ai randament minim!!!! Incurci concepte.

Vai mama mama....

 

 

In plus sunt de acord cu ce zice Shmabala, doar cei care fac scoala la WC nu stiu chestiuni din astea de baza.

[hpavictor]

...SOA este inca neinteleasa de majoritatea absolventilor de facultate de electronica.

Nu te supara Victor, dar eu as zice ca orice absolvent de electronica care a dat pe la scoala cat de cat, STIE ce inseamna SOA. Poate nu stie foarte bine, desi acum, datorita multitudinii de analize cu element finit aceste chestiuni sunt mai bine predate decat acum 20-30 de ani.

SIGUR ca marea majoritate a fetelor din an au ajuns sa faca fisele cu pontaje sau alte munci fara legatura cu meseria pt care [teoretic] se pregatisera, dar marea majoritate a baietilor cam stiau ce si cu ce se mananca.

 

Revenind la Leco - ii amintesc ce spunea Traian B. intrunul din posturile sale despre Slew-rate:

"Eu am invatat electronica de la oameni care si-ar fi ars degetele daca ar fi luat un letcon in mana, dar stiau electronica". (sublinierea mea)

Tot el spunea undeva ca orice masuratoare are - trebuie sa aiba - un rezultat anticipat, si daca acela nu corespunde sau este prea departe de cel concret/obtinut, ori este o eroare de masurare, ori una de model teoretic, oricum, undeva s-a gresit ceva.

Ideea este ca analiza/intelegerea teoretica NU este deloc de neglijat, si ca fara ea nu prea se pot depasi unele etape/nivele.

Ma refer doar la unii dintre absolventii de acum 20 de ani.................si cativa din zilele noastre . Nu am dorit sa jignesc pe nimeni !

Cu siguranta SOA este si va ramane o mare enigma pentru multi colegi de forum !

[Shambala]

Nu a fost luata ca o jignire :)Ramane valabil ce am scris - cand ceva e mult diferit fata de ce te astepti sa obtii (din calculele anticipative), pui mana si reiei si calculele si modelul teoretic, iar la nevoie incepi sa te re-documentezi, ca poate ai gresit ceva si nu-ti dai seama ce.

[piglett]

Emy, ca sa-ti demonstrez ca esti pe dinafara: ai scris ca la 700W ai disipare de vre-o 40W pe rezistentele de emitor. ei, afla ca ai 10-11W. nu esti in stare sa faci niste calcule elementare. tu vorbesti de rail-to-rail, o imposibilitate in regim diy. potoleste-te ca o dam in polemica.leco, oricum o dai si o intorci, pe topicurile tale va fi mereu loc de scandal, fie el cu subtilitati sau nu. problema e ca incerci mereu sa-ti faci reclama prin tot ceea ce faci si iriti multa lume. ai si jignit pe multi, inclusiv pe mine.ti-am spus de la bun inceput ca-ti respect munca si devotamentul fata de aceasta arie a electronicii. exagerezi si esti prea incapatanat.si asa am ramas( sau ati ramas...cum vrei tu) foarte putini cunoscatori, invatati, experimentati printre o mare de pustime care vor sau nu vor sa invete.ti-am atras atentia de la bun inceput ca totul depinde de temperatura. adevaratul test ar fi fost sa vedem daca tine pe termen foarte lung la 200W, 250W. exemplu: +/-60V 4ohmi, o ora, doua trei...pe dummy, apoi pe difuzor. sa stim daca ii putem folosi la o asemenea aplicatie. la tensiunea de +/-60V pe 4 ohmi esti la limita soa-ului.degeaba bagi in priza ampermetrul ala. vrei sa vezi daca-i true rms? baga 100W in 4 ohmi rezistiv, leaga-l la iesire in serie cu sarcina, calculeaza curentul si compara cu ce-ti afiseaza. si daca vrei sa-i masori eroarea, repeta operatiunea si la 200W si la 300W si la 400W...a luat-o si topicul asta pe aratura. sper sa nu-mi iei observatiile si sfaturile in nume de rau...LE: tare tracagiul ala. insa greseste. userii sunt "nervosi" din cauza atitudinii tale. n-are nimeni nimic cu kitul tau, pe 95% ii doare fix la baston de el. reclama iti faci la Vanzari, nu aici.

[hpavictor]

Sper sa ne facem o idee mai ampla cu privire la puterea maxima care poate fi " scoasa " din tranzistorii finali..............ca exemplu va ofer datele de la QSC PLX2 , si va rog sa cititi cu multa atentie caracteristicile amplificatorului PLX3602 , dupa care sa aruncati o privire si pe schema acestui amplificator clasa H , si o sa remarcati tensiunile de alimentare foarte mari ( + / - 82 V si + / - 134 V )

Orice am face , la 2 ohmi pe canal amplificatorul este creditat cu 1800W ( + / - 134 V ) , cu " doar " 4 perechi de finali ! Adica 450W out dintr-un singur tranzistor in clasa H , deci totusi se poate ! Dar la putere mica , in clasa AB ( + / - 82 V ) puterea este de 500 W adica 125 W out dintr-un singur tranzistor in clasa AB . Totul este la superlativ , datorita conceptiei QSC : schema cu colectorii la masa , fara pierderi pe izolatiile de mica iar prelucrarea mecanica tip " oglinda " adica rugozitate foarte mica a radiatorului , aliaj de aluminiu foarte conductiv termic , profilul radiatorului optimizat prin modelare CAD etc , schema este de mare randament , avand o structura Darligton cu inversare de polaritate care are pierderi mai mici decat Darlingtonul clasic ! Radiatorul este extrem de eficient impreuna cu ventilatorul , lucru care ajuta foarte mult la racirea capsulelor TO3P . Atentie , tranzistorii folositi de QSC in acest proiect nu sunt clasicii 2SA 1943 / 2SC5200 care au SOA 0,8 A /100 V ci MJL21195 / MJL21196 care au SOA 2.5 / 80V !

Trageti singuri concluziile necesare !!!

Sa nu mai ziceti ca SOA nu are inca secrete ascunse ! Consider ca mai avem de invatat......................

[Vizitator]

Deloc piglett, este normal ca SOA depinde de temperatura, si scade odata cu cresterea temperaturii!Eu MI-AM VENTILAT, corespunzator radiatorul, in testul meu si am demonstrat ca se poate!Insa inpre tesul final era cald bine.Cit despre puterea disipata pe rezistente, luam curentul prin rezistenta de 0,22 ohm care a fost de peste 5A.Calculeaza tu puterea disipata pe rezistenta, de aia s-a ingrit si s-a topit si fludorul de pe terminale, pe spatele placii.Daca nu era amperaj prin acea rezistenta cum insinueaza multi, statea rece nu se facea aproape rosie sa fiarba scuipatul pe ea, cum am aratat!Dar asta e, ei nu pot crede ce le-am prezentat.Sint curios cum crest sau QSC scot cu 4 finali sau 5 pe brat si nu MJL ci cu 2SA 2SC, 1800W/2 ohm.De ce la ei se poate si la mine NU se poate?Gata, plec la grataaaaaaaaaaaaar, spor tuturor!

[wally_gatter]

Acu trebuie ca orice incepator sa imi var si eu coada(ca doar asa invatam de la rechini noi pesti mici) pana la urma care e randamentul maxim al clasei AB ca deja din ce se poate lectura mai sus e practic aproape de perfectiune clasa asta AB ... Logica mea de fier imi spune ca se pierde putere pe fiecare rezistenta din emitor ,pe fiecare tranzistor final exista o disipatie de caldura , deci iar se pierde putere.. din cate stiam eu se mai scade si tensiune de saturatie a tranzistorului final.. (am spus cumva vreo prostie? )

[piglett]

din cate stiam eu se mai scade si tensiune de saturatie a tranzistorului final.. (am spus cumva vreo prostie? )

nu chiar. esti pe aproape. inafara de rez de emitor si finali, mai scazi pierderile din vas, prefinali, intrare si generatoare de curent. cand vorbesti de randament, de regula, te referi la cel de pe muzica, aka program pe difuzoare, nicidecum la o frecventa fixa, sinusoidala, pe sarcina pur rezistiva.

[hpavictor]

Din documentele atasate de mine rezulta absolut clar ca se poate obtine in anumite conditii ( finalul bine racit , radiator performant , contact perfect intre tranzistor si radiator etc ) 450W out dintr-un singur tranzistor cu SOA 2,5 A / 80v exact ca in exemplul QSC . Deci si Leco poate scoate , sau oricine altcineva !

 

@wally_gatter Randamentul real al clasei AB este sub 62 % , din masuratorile facute de mine , pe amplificatoare clasice . Randamentul de 78,5 % este pentru clasa B pura descris aici http://en.wikipedia.org/wiki/Electronic ... s_B_and_AB este imposibil de atins si utilizat in realitate !

[Sharky]

Voi ce ati patit? Postati sambata noaptea la ora 3?

 

Observatia care o fac legata de curentul masurat. Cititi va rog si opriti certurile pe tema ampermetrului care masoara sau nu masoara bine. Altlfe urmatorul post care il vad ca face referire la el il sterg.

Imi pare rau cu atitudinea care sunt nevoit sa o adopt dar pt cine e inchis la minte si nu vrea sa inteleaga prin ratiune va trebui sa inteleaga cu forta.

 

Deci observatia:

Nu va bateti capul cu ce indica aparatul acela. Chiar daca indica corect sau nu, informatia oferita de el este REDUNDANTA.

SE cunoaste ca sarcina e de 4ohmi fix, stabila cu temperatura. Ai tensiunea de iesire afisata pe osciloscop => calculezi de aici curentul si il imparti la doi ca vine cand dintr-o ramura cand din alta. Simplu si usor, si mai ales CORECT!!!

Cred ca toti sunteti de acord cu aceasta afirmatie! Cine e impotriva rog sa argumenteze, dar folosind legile de circuit.

 

Explicatii pt LEco:

Emy a fost destul de succint in explicatii dar o sa iti explic mai pe larg:

Randamentul este cat iese impartit la cat intra. Deci dupa cum spune Emy daca ai avea 0.1w pe iesire si etajul alimentat la 70V cu bias de 10mA (0.7W disipati de bias) ar veni randament de 0.1/0.7 , neglijand pierderile de functionare in clasa AB deoarece la aceasta putere sunt mici => randamentul calculat din brisca este de 0.14, adica 14%., in realitate apar alte pierderi deci e mai mic.

ASta spunea Emy ca randamentul e infim la puteri mici. Cred ca s-a lamurit acest lucru.

Evident ca la puteri mici si disipatia finalului e infima, dar asta e cu totul alt concept.

Acum sa trecem la randamentul la limita clipului. Tu spui ca ar trebui sa ajunga la 100%. Cu un minim de bun simt iti dia seama ca semnalul urca de la 0V la Vcc intr-un timp anume, nu urca instant. In momentele in care tensiunea Vce pe final nu este mica (trnazisotrul nu e apraope de saturatie) ai pe el o disipare => pierdere => scade randamentul. Pe langa asta tranzistorul nu se satureaza cu Vce=0V

Valoarea de 78% e maximul teoretic cand tranzistorul se satureaza in asa fel incat Vce-ul ajunge sa fie zero si disiparea e data doar de palierele pe care semnalul urca dupa o forma sinusoidala.

Pai mai emyrulz, in acel caz la iesire ar trebui sa am tensiunea de alimentare dupa cum zici,nu?

Si randamentul nu ar mai fi 78%, ar tinde spre 100% scazind NUMAI pierderile pe rezistentele din emitoare si saturatia intre colector si emitor a finalilor.

Aici ti-a scapat in vedere un aspect. Palierul de crestere si disiparea care am scris-o in randurile anterioare. 100%- pierderile de pe rezistente din emitor si saturatia CE ar fi doar daca semnalul de iesire ar fi dreptunghiular, dar scuza-ma e vorba de un amplficator audio in clasa AB care scoate sinusoide la iesire in cazul acestui test sau semnal muzical nedistorsionat, nu la full clip.

 

Disipatia pe final:

Inca din primele mele posturi care le-ai citit in diagonala am scris clar ca pt final e mai lejer sa stea la limita clipului si sa disipe decat sa stea la la jumatea tensiunii si sa disipe acolo. Se vede clar ce ti-am scris in primul post. Tu ai experimentat pe un caz mai favorabil, deci era de asteptat sa scape finalul. ASta ti-a spus si Emy, dar te-ai facut ca n-ai observat si apoi l-ai facut prost ca nu stie nici macar atata. Mda.

 

Trebuia sa stii foarte clar(iar ma repet dar asta este vin DIN NOU cu aceste argumente pe care vad ca mereu eviti sa le discuti cind iti zic de ele), randamentul cel mai prost pentru clasa AB este la puterea de 50% pina in 65%, cind ai cele mai mari pierderi pe tranzistorii finali, si incepe sa creasca teoretic spre maxim (78%), cind te apropii de PMax la iesire, adica puterea la care am facut eu acest test, in aceasta seara, 1 volt sub nivelul de clip.

Aici clar ai incurcat conceptul. Randamentul e ce am scris mai sus, iar din ce ai scris tu se vede clar ca te intereseaza puterea disipata de final. Am notat cu rosu, da aia asa e. Pai in acest caz de ce nu ai facut testul la acel nivel?

 

Un calcul simplu arata ca per total se pierd 195W , pe rezistentele de wattaj peste 40W si restul pe finali, asta pentru puterea de iesire echivalenta a 52,7Vrms, ADICA citi WATI pina la urma?

 

Hai, pareri, circoteli!

 

....

Acum serios, fara glume si ironii, astept comentarii serioase!

Carcoteala, sau mai bine zis niste calcule de bun simt sau un reality check:

Ai scris ca pe rezistenta se disipa 40W. O rezistenta de 5w face f urat la 40w si daca e ventilata. In nici un caz nu rezista cat a rezistat la tine in film.

Si acum calcule:

Pd=40W=i*i*R => i=sqrt(Pd/R)=sqrt(40w/0.22)=13.5A pe o ramura asa incat rezistenta sa disipe 40w.

=> in total prin sarcina trec 27A (13.5 dintr-o ramura, 13.5 din cealalta) => Pout = i*i*R = 3kW.

Pe scurt, daca rezistenta aia de 0.22ohmi ar fi disipat 40w atunci la iesire ai fi avut 3kW!!! Pentru acei 52.7Vrms sarcina de iesire ar fi trebuit sa fie sub 1ohm ca sa disipe 3kW.

Cum sarcina stim ca este de 4ohmi, stabila termic curentul prin ea la 52Vrms ar fi de 13A => 6.5A / ramura => 8W disipati pe reizstentele din emitor, restul disipati pe finali.

 

Nu incerca sa exagerezi Leco, nu incerca sa crezi ca se intampla asta dintr-un soi de rautate, invidie sau interes personal, ai fost de multe ori in situatia in care sa trec cu vederea activitatea ta pe forum, dealtfel nu esti singur, dar am considerat ca evaluarea generala conteaza si nu unele greseli idioate pe care inclusiv eu le comit deseori...

Cea mai mare problema e atunci cand nu-ti intelegi locul, rolul sau nivelul, ceri mereu sa ti se argumenteze, pai cata teorie ti-a fost servita si pe care nu ai luat-o in calcul, cine crezi ca mai are curajul sau rabdarea sa-ti demonteze afirmatiile nontehnice, e suficient sa-ti priveasca atitudinea aroganta si infatuarea permanenta...

Zau daca nu o sa imi pun citatul asta dupa fiecare post de pe threaduri de acest gen. Cuprinde exact esenta!

Pe bune Leco, ti-a spalat cineva creierul? Ca teorii dinastea cu oameni rau intentionati si invidiosi am vazut si prin alte parti

PE bune man, ti s-au servit niste idei de bun simt. La fel si la partea cu tr-ul pe celalalt thread. Le puteai verifica daca nu crezi.

 

Cu parerea nu imi mai dau, pt ca e degeaba si nu mai am rabdare. Regulile elementare de circuit se pare ca le ignori cu desavarsire la fel si ce spunem noi, pt tine au valoare doar ce iti spun niste aparate si experimente punctuale care nu prin in vedere decat o mica parte din imaginea de ansamblu.

Raman doar sa moderez.