PSF si Za pentru 6C41C,sugestii.

[Vizitator Trilulilu]

Trilulilu ce inseamna pentru tine:

Ra se calculeaza pe tangenta

. Nu-mi aduc aminte din liceu de la trigonometrie de o asemenea formulare.

 

Nici pe mine nu ma mai ajuta memoria foarte bine, stai linistit, dar pot sa jur ca n-am pomenit de trigonometrie.

 

Referitor la

Za poate sa zburde oriunde sub hiperbola, ce-i asa de greu?!

daca nu-i asa de greu poate faci niste calcule si il ajuti pe lazaroiu cam cum faci dumneata oare? pentru ca dumnealui de aceea a inceput acest subiect. Dar nu scrii din burta o valoare si gata. Minim prezinti un grafic si un calcul ca sa se vada lumea cum si mai ales de ce ai ales acel Za. Ce zici? Mai este asa de simplu? Iti reamintesc ca lazaroiu a pomenit un cuvant: OPTIM. Lazaroiu, sa traiti!, a pomenit "optim, ca tot se poarta!" in sens peiorativ. Dupa ce-o sa te mai curentezi de citeva ori o sa-ti dai seama ca nu exista "optim". Sau exista dar atunci trebuie precizat din ce punct de vedere: energetic, dimensional, hi-end, diafan, d'antan, etc Reusesti sa oferi o solutie mai buna decat ce s-a prezentat pana acum?

 

Cu siguranta ca nu reusesc, bine ca n-am scris decit un rind initial, ca la ce avocati si interpretari au urmat nu ne mai ajungea spatiul pe server...

[Vizitator]

Sa mai introducem un element,doua (sa trecem la "faza" dinamica) ... :

Pe dreapta de sarcina dinamica deja ar putea exista doua puncte dinamice de functionare sa zicem PDF1 si PDF2 in acesta situatie PDF1 si PDF2 pot delimita caracteristica dinamica.

[adrian_pic]

Pai daca dreapta de sarcina statica ar fi tangenta la hiperbola de disipatie maxima => dreapta de sarcina dinamica TAIE hiperbola de disipatie maxima. Deci pare ca nu este bine sa fie PSF-ul punctul de tangenta intre dreapta de sarcina statica si hiperbola de disipatie maxima.

 

Deja se vede ca nu-i asa simplu sa alegi PSF-ul ala si de asta lazaroiu doreste sa auda niste pareri si daca unii pot da sfaturi este si mai bine. Normal ca astazi daca un user pune niste informatii de baza pe un forum putem avea senzatia ca este simplu (cel putin la nivel de teorie) dar lampile nu-s de ieri de azi si pe vremea lor informatia se gasea anevoie si doar inteligenta reusea sa acopere unele informatii lipsa.

[ggg]

Indraznesc, sa vin cu niste spicuiri dintr-o carte care se numeste "Catalog de tuburi electronice" - Editia 1956 scrisa de ing. A Georgescu si ing. I. Golea.Exista si alte detalii despre ce este determinant pt clasa A(p42) de functionare a unei triode de putere, in afara faptului ca forma semnalului de la intrare trebuie sa fie identica cu aceea de la iesire.

Dar inainte de asta doresc sa aduc spre citire un curs usor de lecturat despre elemente de fizica cuantica din care se poate intelege legea Langmuir sau legea 3/2 atat de utila in evaluarea caractersiticilor statice de functionare a unui tub electronic.Este de remarcat ca atat in curs cat si in graficile caracteristicilor date de producatori si alese ca exemple, exista un factor comun I(a)=f(U(a)) , ca sa fie clar de unde rezulta punctele care formeaza o hiperbola,o dreapta .... si ce mai este format din puncte.

 

[attachment=0]LEGEA_3-2_a_diodei.pdf[/attachment]

[attachment=3]A.zip[/attachment]

[attachment=2]B.zip[/attachment]

[attachment=1]DiagrameClasa_A.zip[/attachment]

[adrian_pic]

ggg am scris un mesaj lung si cind sa il trimit nu mai eram conectat asa ca am pierdut totul. Dar in mare revin si spun ca din materialul tau se desprind doua directii: tubul este folosit pentru atacul unui alt tub si asta inseamna o caracteristica dinamica = o dreapta (dreapta R' din materialul prezentat de tine) sau tubul este folosit ca tub final ce are un traf de iesire in circuitul anodic => impedanta de sarcina nu este doar rezistiva ci contine si o reactanta iar caracteristica dinamica este o elipsa. Si dreapta R' si elipsa nu au voie sa intersecteze hiperbola maxima de disipatie (cel mult pot fi tangente la acesta).

Legat de ce ai subliniat tu la pagina 42 acolo este facuta o comparatie intre clasa A si clasa B. Daca la clasa B maximul disipatiei anodice se produce ..... la clasa A maximul disipatiei anodice se produce ...... (in lipsa semnalului ce trebuie amplificat). Am pus .... pentru a simplifica si a se observa ca este o comparatie si nu are legatura cu hiperbola maxima de dispare.

 

Materialul este bun dar nu stiu daca gasesti in cartea aia cum se traseaza elipsa ce reprezinta caracteristica dinamica.

De aceea user-ul Lazaroiu a deschis subiectul pentru a vedea opinii sau sfaturi deoarece el se afla in cazul caracteristicii dinamice = elipsa. Eu cred ca multi coboara un pic mai jos PSF-ul fata de hiperbola maxima de disipatie si ajung sa aiba elipsa sub hiperbola maxima de disipatie (oricum ii ajuta si experienta si flerul).

[Vizitator Trilulilu]

Buna Adrian, poti tu oare sa scrii un mesaj scurt sa vedem cam cum arata elipsa aceea si cum e orientata? Sau fa o trimitere pe net, unde s-ar afla, ca-i mai comod. Multumim!!! (noi, membrii cercului de trigonometrie)

 

Scuze, vad acum ca apare o elipsa in "b.zip" al lui GGG (multumim!) ...

[adrian_pic]

Pai deja ggg a pus desenul cu aceasta elipsa! In arhiva B.zip se gaseste pagina 41 unde este desenata elipsa. Oricum se merita sa citesti tot ce a pus ggg in ultimul post de aici. Ce este aiurea ca diagramele alea nu sunt asa clare dar asa se tiparea la vremeea aceea deci nu trebuie sa intrebam daca mai sunt si "muieti posmagii". ggg a cautat si a pus ceva scurt , clar si la obiect.

 

Ideea este ca noi invatam cate ceva pe postul lui lazaroiu si facem off topic si nu prea este ok (s-a dorit un topic unde sa apara doar sfaturi sau solutii). Pana acum doi useri au prezentat ceva concret (nu am stat sa numar exact si imi cer scuze daca am omis pe cineva) iar ggg a pus materialul asta care ajuta incepatatorii sa inteleaga problema lui lazaroiu dar solutia nu poate veni de la noi cei care suntem incepatori.

[Vizitator Trilulilu]

Eu cred ca semnalarea off-topic-ului revine "in sarcina" autorului subiectului sau moderatorilor, ca daca si noi astialalti ne tot punem cenusa in cap ce pe dinafara sintem tot nu-i kosher, adica a tot semnala off-topic devine un off-topic in sine. Mai cred ca pe astia din premier league nu-i deranjeaza prea mult intrebarile simple, cita vreme au bun simt

[ggg]

ggg..... Eu cred ca multi coboara un pic mai jos PSF-ul fata de hiperbola maxima de disipatie si ajung sa aiba elipsa sub hiperbola maxima de disipatie (oricum ii ajuta si experienta si flerul).

Experienta este cu siguranta un factor important in proiectarea unui sistem dar daca discutam de fler intr-un domeniu unde totul trebuie sa fie cat mai exact,...incep sa inteleg de ce topicul asta a acumulat deja 7 pagini.

La pagina 42 am subliniat cu rosu pt ca , in opinia mea , trebuia asociat cu cateva lucruri din curs.Pt ca tot am fost trimis la invatat cu tuica in brate (este a doua oara) ,m-am supus si mi-am adus aminte de niste "fraieri" care se numesc Joule si Coulomb.Asa mi-a venit idea(buna,proasta voi evaluati) sa dau un exemplu cu o fabrica de paine pt a ilustra cat mai bine ce se intampla cu clasa A.

Presupunem ca exista o fabrica de paine care produce 1000 paini/ora .Cand tin usa fabricii larg deschisa, ies 1000 paini / ora. Daca incep sa inchid usa, incep sa obstructionez si painile numai au pe unde sa iasa.Important de retinut ca painile numai ies pe usa, desi linia produce in continuare la capacitatea care a fost facuta , de 1000 paini/ora.Ca sa tai din elan, doresc sa spun ca nu discutam daca 1000 de paini se fac in primul sau ultimul minut al unitatii de timp etalon, ora.

Daca vrem sa nu se uzeze lampa, putem sa o scoatem din amplificator si sa o folosim pe post de bibelou.Dar daca o pun in montaj si nu respect indicatiile producatorului, se poate uza prematur sau nu functioneaza in regimul prescris de producator.

Jur pe rosu ca este ultimul meu post aici.

[adrian_pic]

ggg nu are rost sa nu mai postezi aici. Stii bine ca, cu cat suntem mai multi ajungem mai repede la final si implicit aflam adevarul! Tu vezi ce nu vad eu, eu vad ce nu vezi tu si altul vede ce nu vedem amandoi. Eu totusi ma indoiesc ca toti care au "lansat" scheme pe internet alaturi de care au pus poze sau filme cu realizarea cestora practic s-au apucat sa calculeze in amanunt totul. Nu cred sa fie asa multi in lume care sa stie sa calculeze totul la un amplificator cu lampi. De aceea am pomenit de fler pentru ca stim cu totii ca unele chestii se pot aproxima "din ochi" si nu mai este nevoie de un calcul pe cateva coli A4 pentru a vedea ca rezultatul calculelor este aproape de acea aproximare ochiometrica a unui tip care are experienta si fler in acest domeniu. Un argument in acest sens pentru mine este faptul ca peste tot vad Ra-uri rotunjite si nu cum ies din calcule. Valderama a spus (din calcule!!! parca un Ra de 1238 si nu 1K2 sau 1K3. Deci daca nu vedem trafuri de iesire care au scrise pe ele valori din astea cum ies din calcule (eventual si cu o zecimala) inseamna ca este loc un pic pentru aproximare si rotunjire si un tip cu experienta si cu fler iti poate indica ochiometric o solutie care va "cadea" destul de aproape pe solutia iesita din calcule. Se stie despre Lazaroiu ca bobineaza trafuri si daca cineva ii intreaba pe loc (sa zicem la o bere ) fara sa ii dea voie sa calculeze nimic sigur va oferi o solutie mult mai apropiata de valoarea ce iese din calcule decat cineva care bobineaza trafuri ocazional. Deci el are acumulata experienta si si de aceea flerul il ajuta sa indice ceva fara sa calculeze.

 

Tuburile fiind consumabile din start cred ca "spun" proiectantilor ca nu este bine sa fie "impinse" la maxim pentru a beneficia de o mica rezerva cind deja incepe uzura acestora. Nu stiu dar poate si din aceasta cauza Valderama a prezentat un PSF mai "usor" pentru ca sa nu fie acuzat apoi de un user: Dom'le am facut cum ai spus tu si s-a dus lampa! Se stie ca lampile produse astazi nu mai au "calitatea" celor de odinioara. Si pe net cand cineva prezinta o schema nu pune o nota: folositi doar lampi NOS.

 

Ar fi interesant daca in cartea din care ai postat cele cateva pagini scrie ceva despre cum s-ar desena elipsa (caracteristica dinamica).

[mișa]

In general cind calculam PSF ne referim la sarcini rezistive deoarece acest punct fiind static (adica punctul in care sta amplificatorul cind nu are semnal la intrare) nu ne intereseaza reactantele. Daca ar fi sa tinem cont de regimul dinamic real, adica pe transtormator conectat la difuzor ar trebui sa mentionam exact datele complete ale trafului, difuzorului, constructia incintei si filtrele LC din ea. Asta e aproape imposibil de calculat, eventual poate fi masurat pe un sistem anume.Chiar si cind masuram doar puterea de iesire a unui amplif trebuie sa o facem pe sarcina rezistiva. Altfel rezultatele pot fi diferite de la incinta la incinta si nu am mai avea un limbaj comun.Iar referitor la tuica si carte te rog da o iei mai mult in gluma. (nimic nu merita luat prea tare in serios)

[adrian_pic]

misa si eu "simt" ca pentru a calcula un amplificator cu tuburi nu trebuie sa faci zeci de mii de calcule, dar sigur sunt cateva "smecherii" obtinute din teste facute practic care ajuta la alegerea unui PSF care sa tina lampa sub hiperbola de disipatie maxima si in regim dinamic. De ce valderama nu s-a "aruncat" sa aleaga un PSF pe hiperbola de disipatie maxima? Era mai usor si "nu batea la ochi ca nu ar fi in rand cu lumea". Lampa doar nu se va distruge la prima depasire a puterii maxime ce o poate disipa, dar cred ca viata ei se va scurta destul de mult. Stiu ca valderama pomenea de know-how (sau savoir faire) pe care cei drept nu toti il avem si care te duce drept la tinta, dar ma intreb care ar fi minimul care trebuie respectat in proiectare pentru a nu "pierde" lampa dupa cateva ore de functionare.

[mișa]

Pai ideea e cam asa: faptul ca in timpul functionarii este depasita acea hiperbola nu ar fi problema atita timp cit puterea medie disipata nu o depaseste pe cea maxima admisibila. Important e ca tubul sa nu se "opreasca" in afara hiperbolei. Toata chestia e de fapt o medie. O lampa are durata normala de functionare si daca puterea maxima e depasita mult, chiar de sute de ori dar puterea medie nu o depaseste pe cea maxima, de exemplu la functionarea in impulsuri cu factor de umplere 1/100 puterea instantanee ar putea fi de 100 de ori mai mare decit cea maxima. Daca media nu depaseste Pa max, anodul nu se inroseste, lampa poate fi considerata in parametrii normali (pina la o limita totusi)

[blue]

Pai ideea e cam asa: faptul ca in timpul functionarii este depasita acea hiperbola nu ar fi problema atita timp cit puterea medie disipata nu o depaseste pe cea maxima admisibila. Important e ca tubul sa nu se "opreasca" in afara hiperbolei. Toata chestia e de fapt o medie. O lampa are durata normala de functionare si daca puterea maxima e depasita mult, chiar de sute de ori dar puterea medie nu o depaseste pe cea maxima, de exemplu la functionarea in impulsuri cu factor de umplere 1/100 puterea instantanee ar putea fi de 100 de ori mai mare decit cea maxima. Daca media nu depaseste Pa max, anodul nu se inroseste, lampa poate fi considerata in parametrii normali (pina la o limita totusi)

Eu zic ca daca o lampa functioneaza intr-un punct in care se uzeaza sa zicem cu 10% mai repede decit spune catalogul (oare producatorul pt ce PSF estimeaza nr de ore de functionare ?) este suficient sa renuntam la 10% din puterea initiala de iesire si gata problema este rezolvata Si daca privim lucrurile in mod realist cine are interesul sa inroseasca anodul unui tub doar pt 1-2w in plus mai ales ca in difuzor acest lucru abia se obsearva :cry:

[adrian_pic]

blue "arunca" tu o schema de clasa A SE pe net care in mod obisnuit ar scoate 6-7 W si spune ca scoate 9W sa vezi ce sare lumea sa o faca ca la un SE 1-2W sunt multi chiar foarte multi. Daca in schimb se duc lampile sa vezi ce te "lauda".