Vizitator Postat Martie 18, 2011 Partajează Postat Martie 18, 2011 In configuratia data 6p15p asigura un cistig 14X.Este posibil ca rezistentele din catod finale(6p3s) sa necesite o majorare de maxim 25% functie de tuburile finle(in principiu valoarea acestor rezistente catod-finale poate varia intre 250-330 ohmi ,preferabil fiind 270/3W la prima pornire).Pentru 10W in sarcina tensiunea efectiva de AF la intrare este 1Vef_af.Pentru un raspuns bun la frecvente joase primarul transformatorului de iesire trebuie sa asigure 15H(sau chiar mai mult). Link spre comentariu
Mikrosha Postat Martie 18, 2011 Partajează Postat Martie 18, 2011 De ce folosiţi o pentodă de putere сa etaj de atac unde nu se justifică aşa ceva? Din foaia de catalog, coeficientul de amplificare in conexiune triodă este de doar 25, în regim recomandat!! În cazul dvs din graficul 418, gm rezulta egal cu 8, adică o amplificare aproximativă de 12. Aproape de valoarea de 14 obţinută de dvs. Aşadar lampa este complet neadaptată scopului. În plus schema ne cam zgîrie la ochi aşa că am facut o mică modificare în Paint (că tot se poartă la această secţiune): (îmi cer scuze dar s-au revendicat drepturi de autor așadar schema a fost retrasă) Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 18, 2011 Partajează Postat Martie 18, 2011 De ce folosiţi o pentodă de putere сa etaj de atac unde nu se justifică aşa ceva?...,Aşadar lampa este complet neadaptată scopului...Parerea dumneavoastra trebuie/ respectata...__Pentru modificare trebuia sa cereti permisiunea...,cred(asa ar fi fost normal ,sau modificati cum doriti "schitele"-care va apartin fara permisiune).Datorita rezistentei mici de sarcina la anod 6p15p(8k2)..., si regimului minuscul -Pda in raport cu 6p15p(2,2W),excursia mica de curent ceruta anodului 6p15p(in raport cu Ia0=12,2mA) pentru tensiunea necesara atacului g1 tuburi finale...etc.Si parerea mea trebuie/ respectata ,cred.Dati un exemplu de tub electronic ieftin (aproape 0_lei) care sa "tina" la anod 8K2 si sa asigure un cistig in tensiune de 14X(ia sa vedem) . Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 18, 2011 Partajează Postat Martie 18, 2011 Nu cred ca va permit sa_mi modificati schitele !.(Va rog sa stergeti img.-modificata ,in acest moment i_mi rezerv dreptul de autor pentru ea ,si nu permit copierea in scopul republicarei de imagini modificate ),in rest puteti comenta ce doriti. Link spre comentariu
Mikrosha Postat Martie 18, 2011 Partajează Postat Martie 18, 2011 De ce 8K2 la anod? S-ar justifica o rezistenta mica doar ca sa se evite efectul 'trece jos' determinat de capacitatea de intrare in finale. Aici nu e cazul. Sau lucreaza cu curenti de grila? Simbata am gasit in talcioc o 6н6п la 3 lei. Se pune? Schema e clasica, veche si obosita, singurele diferente is niste valori ale componentelor. Si eu am postat zeci(?) de scheme proiectate de mine, unele mult mai complexe, fara sa cer drepturi de autor. Daca vroiam sa fac bani nu scriam pe Forum. O sa scot schema, da' va zic ca deranjeaza la ochi scrisu' de pe fundal. Am vrut sa fiu de folos Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 18, 2011 Partajează Postat Martie 18, 2011 Se pune , "6н6п gasit in talcioc" ,desigur daca_i activ.Si da acest tub 6н6п poate asigura un cistig similar 6п15п in aceleasi conditii. ma bucur ca ati prezentat ce spuneti-mai complex ... ,si va modificat cineva prezentarile/schitele/etc ?(vedeti la ce mod sint cerute drepturile de autor ,nu vad unde sa cerut bani !/insinuarea,dar ma rog...). Cit ati dori sa pun la anod 6p15p ? vre_o 47K-100K ?!,cine sa lucreze "cu curenti de grila" ?(6p3s ?),in ce am prezentat eu nu lucreaza,-ca am spus/scris super-A nu A2. __Concluzia ar fi ca nu va place 6п15п in "atac" ,ee...,unora le place ,poate incercati si dumneavoastra un "atac" cu 6п15п la un tub final oarecare (cine stie...). Link spre comentariu
mila Postat Martie 18, 2011 Partajează Postat Martie 18, 2011 La un moment dat am propus o schema cumva asemanatoare. Link spre comentariu
blue Postat Martie 18, 2011 Partajează Postat Martie 18, 2011 Tuburile cu Ri si Ra mici se preteaza foarte bine pt drivere ca in cazul de fata fiindca permit un transfer de semnal mai bun pe grila tuburilor finale, acest lucru se poate verifica cu un semnal dreptunghiular, personal m-am convins de acest lucru folosind o pentoda oarecum asemanatoare tubului 6p15p ( EL 803 ) Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 18, 2011 Partajează Postat Martie 18, 2011 Asa ca si chesie , ca sa obtin la iesire din 6p15p o tensiune de 50Vvv=17,6Vef-AF de atac , ce observ ca in aceasta situatie am o variatie a curentului anodic 6p15p pe sarcina de 8k2 de numai +_3mA adica 6mA virf la virf raportat la curentul in repaos de 12,2mA(9,2mA_minim-15,2mA_maxim al curentului anodic 6p15p dinamic pentru 50Vvv la iesire din 6p15p ,da dar ce ma fac ?,ca ma imtreaba de ce nu ati pus 8k33 ? sau de ce nu "1k" sau mai stiu eu cit ?...,sau declara inca o data "lampa este complet neadaptată scopului",ca sa vezi...,stii in ce consta scopul meu ?! -m_as mira.) constat ca o variatie de numai +_25% la virf a curentului 6P15P asigura atacul g1-6P3S cu 17,6Vef(probabil ar fi mai buna o variatie apropiata de +_100 % in cazul etajului de atac 6p15p , sau un gain mai mic/mare ? sau mai stiu si eu ce/cum ? ).__Un gain mai mare in bucla deschisa si o reactie negativa globala pentru diminuarea gain_ului mare eventual ,stiu si eu ce o fi mai bine !?(eventual ma invata , -cum "ma invatat"/ si ce_i "grila-supresoare!" ).__Daca "lampa este complet neadaptată scopului" la ce mai intrebi ? 8k2 ?..., fiind deja "croit" , -cind o lampa e adaptata scopului ? cui ?, in ce consta scopul ? meu ?. Link spre comentariu
Mikrosha Postat Martie 18, 2011 Partajează Postat Martie 18, 2011 Hehe, nu. Eu nu va invat nimic. Sint doar un padawan, am multe de invatat. Thou art the Master!Cu 8K2 ma gandeam doar ca ar duce-n domeniul MHz-ilor, nu prea-i gaseam justificare. Acum m-ati mai lamurit de ce ati ales valoarea asta. Ca sa duc ideea un pas mai departe: Pentru variatia cat mai mica a procentului din curentul anodic, la amplitudine maxima dorita la iesire, ar fi necesara o tensiune cat mai mare pe rez anodica, rezulta o tensiune cat mai mica de mers in gol intre anod si catod, dar suficienta cat sa asigure amplitudine maxima la iesire cu liniaritate buna. Liniaritatea e evidenta din curbe la PSF-ul dat de dvs. Prin neadaptarea scopului ma refeream la folosirea unei finale ca driver! In general la lampi am observat ca se poate face orice cu orice, inclusiv o finala video ca etaj de atac. Probabil ca am inteles total invers, demonstratia era 6п15п ca ipoteza, nu ca solutie...Va multumesc pentru raspunsurile competente! Link spre comentariu
iulidan2 Postat Martie 19, 2011 Partajează Postat Martie 19, 2011 Admirabil pentru cei care vor sa faca un SE cu lampi care nu costa mult, mai ales ca puterea obtinuta e suficienta pentru auditii in casa. Link spre comentariu
Mikrosha Postat Martie 20, 2011 Partajează Postat Martie 20, 2011 Ceva interesant, conţine şi curbele in conexiune triodă. http://klausmobile.narod.ru/testerfiles/6p15p.htm What about using this tube as a driver stage at lower currents? Gm measurements - this sample is slightly better in Gm than datasheet numbers. Otherwise, it's similar to Saratov-built EL84. Am tradus si datasheetul tubului 6P15P in engleza că am văzut că nu prea se găseşte. Poate-i util cuiva Link spre comentariu
nouvenit Postat Martie 14, 2012 Partajează Postat Martie 14, 2012 Readuc in atentia dumneavoastra acest topic, intrucat ma apropii de finalizarea unui amplificator realizat dupa schema prezentata de domnul valderama aici.Etajul de atac este stabil, cu Ua 286V, in catod 5,9V, Ia=12,5mAPentru partea finala, Ua=304V, Ig2=3.2 respectiv 3.6 mA. Initial am pornit cu rezistente in catod de 270 ohm, dar curentul prin fiecare lampa a crescut de la 60mA, la 75mA dupa 3 minute, asa ca am oprit si am schimbat rezistentele cu unele de 330 ohmi. In acest caz, Ia0 s-a stabilizat la 67.5 respectiv 66mA, cu o tensiune in catod de 21.8 respectiv 22.3V.L-am lasat sa 'cante' la volum moderat si dupa 30 minute am masurat din nou tensiunea in catodul finalelor: 20.6 respectiv 21.3VVoi modifica rezistentele din catozi pentru un curent cat mai egal prin finale, si mai aproape de 70 mA.Vreau sa intreb daca este corect sa reglez curentul prin finale fara semnal de intrare, si sa-l las sa se stabilizeze, chiar daca el scade cat timp am semnal la iesirea amplificatorului? Link spre comentariu
Vizitator viobio Postat Martie 14, 2012 Partajează Postat Martie 14, 2012 Readuc in atentia dumneavoastra acest topic, intrucat ma apropii de finalizarea unui amplificator realizat dupa schema prezentata de domnul valderama aici.Etajul de atac este stabil, cu Ua 286V, in catod 5,9V, Ia=12,5mAPentru partea finala, Ua=304V, Ig2=3.2 respectiv 3.6 mA. Initial am pornit cu rezistente in catod de 270 ohm, dar curentul prin fiecare lampa a crescut de la 60mA, la 75mA dupa 3 minute, asa ca am oprit si am schimbat rezistentele cu unele de 330 ohmi. In acest caz, Ia0 s-a stabilizat la 67.5 respectiv 66mA, cu o tensiune in catod de 21.8 respectiv 22.3V.L-am lasat sa 'cante' la volum moderat si dupa 30 minute am masurat din nou tensiunea in catodul finalelor: 20.6 respectiv 21.3VVoi modifica rezistentele din catozi pentru un curent cat mai egal prin finale, si mai aproape de 70 mA.Vreau sa intreb daca este corect sa reglez curentul prin finale fara semnal de intrare, si sa-l las sa se stabilizeze, chiar daca el scade cat timp am semnal la iesirea amplificatorului?perfect este cu intrarea ampului la masa,adica fara semnalpoti inseria cu rezistentele din catozi semireglabili bobinatipoti inseria 270ohmi cu semireglabil bobinat de 75..100 ohmi,din sem reglezi fin curentul prin finalesemireglabilii sa suporte puterea disipata pe catod,sa fie de 3..5Wparerea mea este sa nu exagerezi,daca ai o abatere de 5% e ok,tuburile finale nu se uzeaza egal,daca faci masuratori dupa o luna ,o sa te convingi singurmai poti incerca si aceasta varianta,un sem intre rezistentele din catozi si masa,pentru balansschema este de inspiratie Link spre comentariu
feri.visky Postat Martie 15, 2012 Partajează Postat Martie 15, 2012 Asa cum este desenat bias-ul este fix... numai daca creste sarcina stabilizatorului peste zona de stabilizare poate varia tensiunea de bias... normal, mijlocul semireglabilului de 2k5 trebuie legat la punctul comun al rezistoarelor de grila de 220k... Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum