em2006 Postat Aprilie 16, 2011 Partajează Postat Aprilie 16, 2011 ...am avut ocazia sa fac masuratori pe o masa similara si m-a surprins rezistenta interioara mica de 252omi....Ce e surprinzator?Alimentata cu 110V, puterea disipata pe rezistena bobinei e de 110*110/252=48W.Adica, aproximativ cat ai specificat in primul post (nominal, 110V-45W).psLa masurarea rezistentei ohmice, rezultatul depinde si de temperatura bobinajului. Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 16, 2011 Partajează Postat Aprilie 16, 2011 ...totusi cred ca miezul magnetic trebuie luat in calcul...In curent continuu, nimic nu depinde de inductanta bobinei. Iar dimensiunile si caracteristicile miezului, nu folosesc decat la calculul inductantei.Incearca totusi sa faci schite cu forma, dimensiunile si profilul canalului. Cred ca de fapt problema este la calcule, cu care nu prea esti obisnuit....La masurarea rezistentei ohmice, rezultatul depinde si de temperatura bobinajului.Depinde si cu ce masoara. In plus, daca stam si ne gandim, puterea chiar poate fi de 48 W si nu de 45. Link spre comentariu
Vizitator lemhenyidenes Postat Aprilie 17, 2011 Partajează Postat Aprilie 17, 2011 Pun cateva poze si o schita cu marimile mesei . Link spre comentariu
Vizitator lemhenyidenes Postat Aprilie 17, 2011 Partajează Postat Aprilie 17, 2011 Ieri am avut ocazia sa fac masuratori pe o masa similara si m-a surprins rezistenta interioara mica de 252omi.Masa este buna funtionabila deci ceva nu e bun in calcule , totusi cred ca miezul magnetic trebuie luat in calcul si acesta e ce nu stiu.Cu cresterea diametrului si micsorarea suprafetei ocupate nu sint de acord din simpla cauza ca la cresterea diametrului scade chiar exponential rezistenta si -deci sa asiguram rezistenta calculata o sa avem nevoie de un numar mai mare de spire. Deci crescand nr.de spire ocupam automat o suprafata mult mai mare.Deci in concluzie cu cresterea diametrului suprafata ocupata creste chiar exponential .Scuze pentru gresala , nu stiu din ce cauza ma-m gindit la o rezistenta de peste 1k . Sigur ca aceasta rezistenta e cea buna , acum ma apuc si refac calculele cu o sarma de 0,4-0,45-0,5mm ca sa am o densitate de curent cat mai mic posibil.Mmultumesc pentru ajutor cred ca de aici ma descurc si singur . Ozi buna tuturor. Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 17, 2011 Partajează Postat Aprilie 17, 2011 Daca vrei, poti doar sa verifici calculele mele. Sarma este de 0,45. Dimensiunile utile bobinajului sunt date in atasamentul 1. Calculul propriu-zis, in atasamentul 2. h', este inaltimea utila a bobinajului, care va fi mai mica putin decat 3 sferturi din inaltimea canalului. Aceasta, deoarece pe 3/4 din suprafata, incap cam 3700 spire, in timp ce tu vei bobina doar 3303 spire din conductorul de 0,45 mm. Verifica calculul pe hartie, dupa modelul din postarea mea si spune-mi daca ai obiectiuni. Am si o intrebare. Cum se monteaza acel capac specific peste clopotul electromagnetului? S-ar putea, ca in locul umplerii diferentei de canal cu chit epoxidic, sa existe un element de etansare dintr-un metal moale, antimagnetic - Cu, Al, etc. In acest caz, este posibil sa trebuiasca umplut tot santul cu bobinaj. De altfel umplerea intregului sant, ar reduce mult densitatea de curent prin conductor - probabil sub 2 A/mmp. Afla aceste amanunte si voi repeta calculul, cu conductori mai grosi. Altminteri, in cele patru colturi, care raman neacoperite de bobinaj, se vor introduce pene din lemn, sau cauciuc. Bobina, odata introdusa in canal, nu ar mai trebui sa aibe posibilitatea de miscare. [attachment=0]Dimensiuni bobinaj.JPG[/attachment] [attachment=1]Calcul.JPG[/attachment] Link spre comentariu
Adierea Postat Aprilie 17, 2011 Partajează Postat Aprilie 17, 2011 La racire mai fortata cum este uleiu de transfotmator ,un ventilator etc. bobinaju suporta o densitate de curent mai mare . Eu am folosit un curent de 2 amperi pe milimetru patrat ,fara probleme si fara sa racesc bobina fortat .Umple spatiul ramas cu ulei de transformator pentru o racire ,transfer termic mai bun . Pompele submersibile pentru apa ,cele care au bobinaj cu cupru emailat ,saint umplute cu ulei de transformator . Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 18, 2011 Partajează Postat Aprilie 18, 2011 La racire mai fortata cum este uleiu de transfotmator ,un ventilator etc. bobinaju suporta o densitate de curent mai mare...Uite-te cat de masiv este clopotul. Ce racire fortata ii poate face o "dusca" de ulei de transformator? Si apoi racirea fortata presupune circulatia agentului de racire. Problema este ca toata cantitatea de caldura rezultata, se acumuleaza progresiv in clopot si doar o cantitate nesemnificativa este disipata inafara dispozitivului. O densitate de 2A/mmp, este fatala in aceste cazuri. Ce sa mai vorbim despre cei 2,6 A/mmp, rezultati mai sus. La pompele submersibile este o alta situatie. Acolo tot dispozitivul este imersat in apa. Link spre comentariu
mihaighe Postat Aprilie 18, 2011 Partajează Postat Aprilie 18, 2011 La pompele submersibile este o alta situatie. Acolo tot dispozitivul este imersat in apa.Asa este la pompele de apa submersibile uleiul are rost de agent de transfer termic intre bobine si carcasa pompei(care este imersa).La toate platourile magnetice vazute de mine in 20 ani nici unul nu era racit cu aer sau ulei in schimb dupe ce erau bobinate peste bobine sa turna o masa de acoperire lichida din 2 componente care cam in 24 de ore se intarea si se polimeriza .Din spusele muncitorilor de pe masinile de rectificat un platou se arde mult mai repede daca este lasat alimentat si fara o piesa pe el ca sa se inchida circuitul magnetic.Ba mai nult atunci cand aveau de rectificat piese mici le fuxau un centrul platoului si pe capete mai puneac cate o bucata de tabla cam de 2-3 mm. Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 18, 2011 Partajează Postat Aprilie 18, 2011 ...Din spusele muncitorilor de pe masinile de rectificat un platou se arde mult mai repede daca este lasat alimentat si fara o piesa pe el ca sa se inchida circuitul magnetic....Foarte buna observatia. Pe la primele postari am intentionat s-o fac si eu, insa m-am pierdut in alte amanunte....dupe ce erau bobinate peste bobine sa turna o masa de acoperire lichida din 2 componente care cam in 24 de ore se intarea si se polimeriza ....Iti mai amintesti cumva, cam cat ramanea din canal (in mm) pentru turnarea acelui chit? Link spre comentariu
mihaighe Postat Aprilie 18, 2011 Partajează Postat Aprilie 18, 2011 Iti mai amintesti cumva, cam cat ramanea din canal (in mm) pentru turnarea acelui chit?Nu mai stiu sigur cred ca cam 75%,la inceput cand se bobinau se bagau bobina direct in canal si se fixa cu prespan si dupa aia se turna masa de impregnare.Alta data se infasurau bobinele cu banda alba si dupa aia le bagau in canal fara se le mai puna prespan ,in functie de cum bagau bobinele era mai mult sau mai putin loc liber .Din ce tin minte platourile erau pe 110 v cc.La 48 v nu erau decat unele mici cam ca un A4. Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 18, 2011 Partajează Postat Aprilie 18, 2011 @lemhenyidenes: Am verificat. Cu un conductor de 0,5 mm, bobinajul nu incape nici macar in tot canalul. Deci solutia cea mai buna este cu cel de 0,45 mm. Cu ocazia asta am corectat putin calculul si t-il atasez aici. Uitasem sa introduc in calcul si grosimea izolatiei conductorului (emailul). Concluzia este ca bobinajul se va inalta putin mai sus de linia de 3/4 a canalului. Oricum, iti vor ramane cam 10 mm pentru chitul epoxidic. Vei bobina - asa cum am specificat 3303 spire.[attachment=0]Calcul.JPG[/attachment] Link spre comentariu
Vizitator lemhenyidenes Postat Aprilie 23, 2011 Partajează Postat Aprilie 23, 2011 Mersi ptr. osteneala , dar calculele tale sant incorecte din cauza ca ai gresit dimensiunile miezului pe care le-am schitat.Mie ca lungime la o spira mi-a iesit 0,5526m fata de al tau de 0,732...m .In rest am facut calculele mai simplu am luat dintr-o carte factorul de umplere a sarmei de 0,4mm si m-ia iesit un nr.de spire n=3266.Am ajuns la concluzie sa folosesc acest diametru ca cu cel de 0,35 m-ia ramas suficient loc de a reface calculele . Saptamana viitoare fac bobina ,cind e gata facuta le asez in clopot pu niste distantiere sa nu atinga miezul si peretii , dupa ce am scos capetele prin orificiul de pe poza le astup gaura ramasa si locul ramas le umplu cu rasina sintetica (lac poliesteric-nextrapol,etc). Capacut se prinde de clopot cu suruburi ce se vad bine pe imagine direct fara adaosuri. Dupa realizare o sa revin cu rezultatele obtinute poate cineva o sa mai aiba nevoie de ele. PASTE FERICIT la toate lumea. Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 23, 2011 Partajează Postat Aprilie 23, 2011 Da! Ai dreptate! Nu a existat nici-o intentie. A fost o eroare de citire la cota de 225. Iata in continuare calculele corecte.Se pare ca ai iesit offline, inainte de a face eu toate verificarile si modificarile. Calculul tau este corect - mai putin lungimea medie a spirei - si difera printr-o singura spira de al meu. Nu-i nevoie de multumiri. Spor la bobinat! Link spre comentariu
Adierea Postat Mai 1, 2011 Partajează Postat Mai 1, 2011 Ai reusit sa faci masa ? ai facut probe ? Link spre comentariu
Vizitator lemhenyidenes Postat Iunie 3, 2011 Partajează Postat Iunie 3, 2011 Ai reusit sa faci masa ? ai facut probe ?In sfarsit am terminat masa. M-i sa terminat lacul cu care era sa umplu golul ramas pe langa bobina dar in sfarsit am reusit sa cumpar si sa termin in totalitate.Probele arata ca am lucrat f. bine si am avut ajutoare bune.Asa ca mersi inca odata ptr. ajutorul acordat. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum