masa electromagnetica

[Vizitator lemhenyidenes]

Cer ajutor pentru bobinarea unei mese electromagnetice , mai precis as avea nevoie de nr. de spire si diametrul sirmei de bobinaj. Datele ce stiu despre masa sant: tensiunea de alimentare - 110V , puterea - 45W.Din pacate am primit masa desfacuta si nu stiu mai mult despre ea.Daca cineva a mai bobinat asa ceva rog sa ma ajute cu datele necesare sza nu ma hazardez in calcule , ci sa folosesc datele originale.Mersi mult ptr. ajutor.

[em2006]

Curent continuu?

[Vizitator lemhenyidenes]

bineinteles

[Adierea]

Pune niste poze cu masa desfacuta .Scoti intensitatea din putere si tensiune ,calculezi suprafata sectiuni conductorului pentru o intensitate de 2,5 A pe milimetru patrat ,vezi ce rezistenta trebue sa aiba bobina pentru puterea respectiva , ei o bucata de 10m de conductor cu sectiunea calculata masori rezistenta electrica si vezi ce lungime iti trebue .

[Vizitator]

Cer ajutor pentru bobinarea unei mese electromagnetice , mai precis as avea nevoie de nr. de spire si diametrul sirmei de bobinaj. Datele ce stiu despre masa sant: tensiunea de alimentare - 110V , puterea - 45W...

Probabil este un platou magnetic de la vre-o masina de rectificat plan, sau de la una de ascutit. In toate cazurile ai alimentarea in curent continuu.

 

Pasul 1: Avand in vedere ca bobinajul este de tip "inchis" - dupa amplasarea pe miezuri, se acopera in mod etans cu un chit special pentru izolare si etansare - vei avea in vedere la alegerea conductorului de bobinaj, cea mai mica densitate de curent. Poti lua, deci J=1 A/mmp, sau chiar mai putin. Aproximarea diametrului conductorului il vei face intotdeauna prin adaos, si nu prin reducere. Spre exemplu, din datele prezentate de tine, prin conductor va trece un curent I=P/U=45/110=0,41 A. Cu o densitate de 1 A/mmp, vei avea nevoie de o sectiune a conductorului de bobinaj de S=I/J=0,41 mmp. Diametrul conductorului, va fi deci d=sqrt(4S/π)=sqrt(4*0,41/3,1416)=0,722. Alegi deci un conductor de 0,75 mm si recalculezi suprafata sectiunii >> S=0,442 mmp.

Pasul 2: Odata ales diametrul conductorului, se calculeaza folosind rezistivitatea electrica a cuprului luata din tabele (ρ=0,01748 Ωmmp/m) rezistenta in curent continuu pe metru liniar de conductor. Avem r=ρ/S=0,01748/0,442=0,0396 Ω/m. Se stabilesc tot la acest pas, rezistenta totala a bobinajului si lungimea totala a conductorului de bobinaj. Avem R=U/I=110/0,41=268,89 Ω si L=R/r=268,89/0,0396=6790 m.

Pasul 3: Acest pas este putin mai complicat, intrucat vizeaza geometria viitoarei bobine. Platoul magnetic, contine mai multe asemenea bobine amplasate in acele canale specifice de forma rectangulara rotunjite la capete. Vei transpune pe o coala de hartie, sau pe AutoCAD (in cazul ca esti utilizator al acestui program) forma specifica a acestor canale. Calculezi apoi lungimea pe linia (imaginara) medie a figurii plane rezultate. Aceasta lungime, va fi lungimea medie a unei spire. Sa presupunem ca aceasta lungime medie a spirei este de l=230 mm=0,23 m. Calculam imediat numarul total necesar de spire al lantului de bobine legate in serie. Avem w=6790/0,23=29521 spire. Nu stiu cate canale sunt, insa banuiesc ca sunt in numar par intre 8 si 12 canale. Luam pentru continuarea exemplului z=10 canale. Rezulta ca o bobina va avea w1=w/z=29521/10=2952 spire. Masuram adancimea canalului purtator de bobina, care sa presupunem ca este de h=40 mm. Mai sus am considerat latimea canalului de b=10 mm.

Pasul 4: La acest pas, vei face o verificare a incadrarii bobinajului in fereastra. Tinem cont ca nu toti cei 40 mm ai inaltimii canalului sunt destinati amplasarii bobinei, ci probabil ca 10 mm din acestia, vor cuprinde chitul special de izolare si etanseizare. Presupunem deci, ca doar 30 mm sunt destinati inaltimii bobinajului. Calculul se face asemanator cu cel de la transformatoare si nu il detaliez aici. Daca concluzia finala este ca bobinajul, care va fi realizat de tip "vrac" incape in fereastra, atunci calculul este considerat incheiat si vom avea deci de confectionat 10 bobine a cate 2952 spire fiecare. Daca insa din calcul rezulta un caz la limita, sau chiar unul clar de neincadrare in fereasta, atunci refacem calculul prin alegerea urmatoarei tipo-dimensiuni de conductor standardizat, mai mica decat cea avuta in vedere - 0,7 mm in acest caz - si repetam calculul. Acest algoritm se repeta pana gasim un conductor adecvat, cu care bobina se incadreaza in fereastra utila. Daca neincadrarea in canal este "foarte evidenta", atunci se poate sari peste una sau mai multe tipo-dimensiuni de conductor si vom repeta calculul cu unul ales la "bunul simt".

Pasul 5: Se confectioneaza, din lemn de esenta moale (rasinoase) un sablon avand forma miezului pe care se aseaza bobina. Se acopera miezul cu o fasie adecvata ca dimensiuni din prespan de 0,3...0,5 mm grosime. Se confectioneaza dintr-un material stratificat - exemplu placaj de 4 mm grosime - doua flanse, de asemenea avand forma canalului, dar la dimensiunile exterioare. Se practica o gaura adecvata in miez si in flanse si se asambleaza miezul de lemn si cele doua flanse pe un ax filetat special. Axul se prinde in universalul unui strung si se bobineaza pe sablon cele 2952 spire ale fiecarei bobine utilizand turatia cea mai mica a strungului - de regula 16 rpm. Inainte de a incepe bobinajul, vom aseza 4 crampeie din sarma de bobinaj folosita, in spatiul dintre flanse si transversal pe canalul in care urmeaza sa bobinam - cate una de fiecare latura. Lungimea acestor 4 crampeie, va fi suficienta, ca dupa incheierea bobinajului, acestea sa-l cuprinda si sa putem rasuci de 2...3 ori capetele, astfel incat desfacute de pe sablon, spirele bobinei sa nu se imprastie. Daca nu avem la dispozitie un strung, atunci bobinam manual folosind chiar si o masina de bobinat improvizata - de tip manivela - numaratoarea efectuand-o cu mare atentie in gand si notand efectivul de spire bobinat pe o foaie de hartie, la fiecare pauza efectuata. Bobina ar trbui sa se incheie - daca calculul de incadrare in fereastra a fost intocmit corect, inainte de a se acoperi intreaga inaltime a celor doua flanse folosite la bobinaj. Rasucim cele 4 crampeie de conductor peste bobina astfel ispravita si lucrarea se incheie cu scoaterea cu atentie a celor 2 flanse si a miezului din lemn. Imediat se matiseaza bobina cu un izolator textil din bumbac sau din matase. Crampeiele de conductor folosite initial la fixare, se indeparteaza.

Pasul 6: Dupa ce s-au confectionat toate cele z bobine, se trece la pozitionarea lor in canalele destinate si la trecerea capetelor - marcate dinainte prin "tile" purtand cifra 1 pentru inceput si cifra 2 pentru sfarsit - prin orificiile special practicate in corpul platoului magnetic, spre un locas special existent in acesta, avand rol de "cutie de borne". Introducerea bobinelor in canale se va face cu ajutorul unor pene din lemn moale. Peste toate cele z bobine se toarna din belsug lac de bobinaj diluat si se baga la cuptor, la o temperatura constanta de aproximativ 50 grade, unde se tin cel putin 24 ore.

Pasul 7: se efectueaza conexiunile de inseriere ale bobinelor, iar capetele libere se leaga la borne, impreuna cu un cablu bifilar izolat, care urmeaza sa se lege in tabloul masinii de ascutit/rectificat. Se acopera spatiul ramas din canalele destinate bobinelor, precum si "cutia de borne" cu un chit din rasina epoxidica, asemanator celor in care se incapsuleaza anumite montaje electronice destinate unor piese auto, avand grija ca spatiul ramas din canal sa fie bine umplut, iar chitul sa faca o buna priza cu peretii acestora. Orice por, ramas neacoperit risca sa compromita toata lucrarea, intrucat umezeala patrunsa intre bobinaj si corpul din otel al dispozitivului ii este "letala" acestuia. Se lasa la uscat inca vre-o cateva zile, apoi se monteaza pe masina de destinatie, se leaga la tabloul acesteia in circuitul special prevazut si se rectifica suprafata utila a dispozitivului. Orice neregula in efectuarea lucrarii, se va vedea in primele ore de folosire a dispozitivului. Daca acesta a fost folosit cu succes cateva zile consecutiv, exista sanse foarte mari sa dureze multi ani in continuare.

 

Ca apreciere personala, operatiile descrise mai sus, sunt mult mai dificile decat par. Ele ar trebui - recomandabil - efectuate de un bobinator de profesie, care a mai bobinat astfel de dispozitive.

 

Iti urez succes!

 

Observatie: La calculul de mai sus, datele in font maro sunt doar cu titlu de exemplu. Celelalte sunt valabile si le vei continua utilizand masuratorile efectuate asupra canalelor din dispozitiv.

[Vizitator lemhenyidenes]

In primul rand it-i multumesc pentru acest raspuns atit de sumara si vasta. Am uitat sa precizez ca bobina originala a fost egsecutat din sarma de Fi 0.35mm,in al doilea rand am mai bobinat multe bobine dar calcule am facut numai ptr. bobine de pe tensiuni alternative.Stiu ca ptr. tensiuni continue calculele sant total diferite,si nu am vrut sa am pierderi din fluxul magnetic cu un eventual calcul gresit.De acea am apelat la ajutorul uneia din domeniu-in calculul bobinelor de curent continu-.In legatura egsecutarea bobinajului am ecsperienta destul de vasta . Masa magnetica propriuzisa chiar este de pe o masina unealta insa are o singura bobina si-deci un singur miez. Cu stima Denes.

[Vizitator]

Eu am inteles din prima postare, ca nu stii absolut nimic despre bobina si ti-am sugerat doar sa incepi calculul de la varianta cea mai usor suportata de o bobina. Adica cu o densitate de curent minima. Asta nu inseamna ca proiectantul acelui dispozitiv, chiar asa a procedat. De altfel, daca ai fi urmat algoritmul indicat de mine in 7 pasi, ai fi putut observa cum chiar calculul iti spune ca diametrul sarmei este prea mare. Daca ai destula experienta, asa cum spui si daca nu ai fi stiut absolut nimic despre bobina, atunci ai fi ajuns repede la diametrul conductorului cel mai potrivit folosind acel calcul.In alta ordine de idei, algoritmul in 7 pasi de la postarea mea anterioara, este un bun indrumar pentru cum se calculeaza parametrii acelei bobine, atunci cand nu stim nimic despre dispozitiv. Totusi, nu toti agreaza calculele matematice destul de incomode, mai ales atunci cand se desfasoara la granita dintre mai multe discipline. Daca nu reusesti sa utilizezi calculul pentru a ajunge la niste concluzii aplicabile, atunci fa schite cu forma si dimensiunile acelui canal pentru bobina si am sa incerc sa te ajut.

[Adierea]

Daca ei o densitate de curent pe mm patrat prea mica , rezistenta pe metru liniar scade pentru ca conductoru este mai gros si din asta rezulta o bobina foarte mare care sigur nu va incapea in locul unde trebue anplasata .Pentru tensiunea de 110 V si puterea de 45W ai intensitatea de 0,41A si rezistenta de 269 de omi ,ia 10-20 de metri de sarma cu care vrei sa bobinezi masori rezistenta fara so tai inparti rezistenta masurata cu aparatu la numaru de metri si vezi cati metri de sarma iti trebue ,o masori si o bobinezi faci niste probe daca totu este bine ficsezi ,lacuesti ,le pui in rasina ,etc .Pune niste poze cu platou si forma bobinei .

[Vizitator]

Daca ei o densitate de curent pe mm patrat prea mica , rezistenta pe metru liniar scade pentru ca conductoru este mai gros si din asta rezulta o bobina foarte mare care sigur nu va incapea in locul unde trebue anplasata ...

Ideea este foarte vaga si tot atat de putin realista. In proiectarea unor astfel de dispozitive, ale caror cuvinte de ordine sunt masivitate, compactitate, fiabilitate si anduranta, se porneste intotdeauna de la modul cum se face schimbul de caldura dezvoltat de partea activa - in acest caz bobina propriu-zisa - si mediul inconjurator. Acest schimb de caldura este foarte anevoios din cauza mai multor factori.

 

lemhenyidenes in postarea de deschidere spune:

Cer ajutor pentru bobinarea unei mese electromagnetice , mai precis as avea nevoie de nr. de spire si diametrul sirmei de bobinaj...

apoi tot el zice:

...Am uitat sa precizez ca bobina originala a fost egsecutat din sarma de Fi 0.35mm...

Presupunand cazul conductorului cu diametrul de 0,35 - pe care il avanseaza autorul topicului - desi initial a spus ca nu stie nimic despre bobina, rezulta ca avem suprafata sectiunii de 0,0962 mmp. La curentul de 0,41 A, rezulta o densitate de curent de 4,25 A/mmp. Asemenea densitati de curent se folosesc numai in dispozitive cu sistem de racire. Daca dispozitivul in cauza este prevazut cu sistem de racire, atunci trebuia specificat din capul locului. Oricum ar fi, acel exemplu de calcul postat de mine mai sus, este valabil in toate cazurile - fie ca stim, fie ca nu stim in ce conditii lucreaza dispozitivul. Calculul porneste de la ideea ca spatiul prevazut de fabricant pentru bobina, trebuie umplut cam in proportie de 3 sferturi. Restul de 1 sfert, revenind chitului de inchidere, izolare si etansare.

 

...ia 10-20 de metri de sarma cu care vrei sa bobinezi...

De unde stii ca sirma cu care "vrei" sa bobinezi este cea necesara? Deci pana la urma, propui tot un procedeu "pe incercate".

 

...o masori si o bobinezi...

Ai incercat vreodata sa faci in acest fel? La un diamertu de 0,35 mm, ar corespunde o lungime de aproximativ 1500 m. Cum o masori?

[Adierea]

Am lucrat la bobinaje 4 A pe milimetru patrat se poate folosi daca bobina este racita si lucreza in perioade de timp scurte sau poate acea masa a avut o rezistenta de limitare a curentului . Trebuesc date toate datele care le stie cel care a solcitat ajutoru de aceia trebue niste poze si dimensiuni . Un procedeu simplu este sa cantareasca sarma care a fost si sa o inlocuiasca cu sarma de aceiasi grosime cantarita la aceiasi greutate .

[Vizitator]

Am lucrat la bobinaje 4 A pe milimetru patrat se poate folosi daca bobina este racita si lucreza in perioade de timp scurte sau poate acea masa a avut o rezistenta de limitare a curentului . Trebuesc date toate datele care le stie cel care a solcitat ajutoru de aceia trebue niste poze si dimensiuni . Un procedeu simplu este sa cantareasca sarma care a fost si sa o inlocuiasca cu sarma de aceiasi grosime cantarita la aceiasi greutate .

Intr-adevar prin cantarire de precizie este posibila determinarea cu aproximatie de +/- 1 metru, a lungimii unui conductor de bobinaj suficient de gros. Totusi, cred ca ar trebui sa fii mult mai atent la exprimare. Nu toti utilizatorii, sunt de meserie.In ceea ce priveste rezistenta de limitare a curentului, ea nu se utilizeaza de regula la astfel de dispozitive, unde ar consuma energie activa inutila. Acelasi lucru s-ar obtine reducand tensiunea, de exemplu de la 110 la 24 V. Este insa un mod de a-ti fura singur caciula, intrucat cu cat reduci tensiunea, cu atat mai mult ai nevoie de un curent mai mare si deci de conductori mai grosi.

[Vizitator lemhenyidenes]

Revenind la subiect am facut calculele ce mi-leati propus si mi-a iesit n= 2378 de spire din conducrorul de 0,35 mm care imi ocupa un spatiu de aprox.4,1cm2 , insa eu am in total de 10 cm2 deci as-i avea loc suficient ptr. o sarma cu un diametru de 0,4 sau chiar 0,45nn.Nu stiu daca marirea de diametru nu ar fi benefica.Am mai gasit o masa similara la care maine o sa masor rezistenta dupa care o sa ma apropii de calculul final.As mai avea o intrebare in calcule nu intervine suprafata miezului?Suprafata mirzului in cauza este de 147cm2.

[Adierea]

Mssa electromagnetica presupun ca este folosita la rectificat unde trebue sa folosesti emulsie pentru racire altfel sarma de 0,35mm nu rezista ,tot cei posibil ca arderea bobinei sa fie datorita acestui lucru . Daca bobina este bagata intrun spatiu inchis ermetic unple acel spatiu cu ulei de transformator sau cu o rasina care nu izoleaza termic astfel caldura din bobina se va face mai usor .Daca pui sarma mai groasa trebue sa pui spire mai multe ,trebue recalculat totul .

[Vizitator]

Revenind la subiect am facut calculele ce mi-leati propus si mi-a iesit n= 2378 de spire din conducrorul de 0,35 mm care imi ocupa un spatiu de aprox.4,1cm2 , insa eu am in total de 10 cm2 deci as-i avea loc suficient ptr. o sarma cu un diametru de 0,4 sau chiar 0,45nn.Nu stiu daca marirea de diametru nu ar fi benefica.Am mai gasit o masa similara la care maine o sa masor rezistenta dupa care o sa ma apropii de calculul final.As mai avea o intrebare in calcule nu intervine suprafata miezului?Suprafata mirzului in cauza este de 147cm2.

Din ceea ce stiu eu, spatiul ramas neocupat de bobinaj, trebuie sa fie de aproximativ un sfert din cel total. De fapt, nu are nici-o importanta daca sarma este mai subtire, sau mai groasa, intrucat puterea activa este aceeasi. Asta este lucrul cel mai important. In ceea ce priveste dimensiunile miezului, nu are cum sa intre decat in calculul de portanta magnetica. Aceasta portanta, este forta cu care un obiect din otel va fi atras de electromagnet si depinde foarte mult de forma si dimensiunile obiectului atras. Deci dupa parerea mea, este mai putin important calculul portantei.

[Vizitator lemhenyidenes]

Ieri am avut ocazia sa fac masuratori pe o masa similara si m-a surprins rezistenta interioara mica de 252omi.Masa este buna funtionabila deci ceva nu e bun in calcule , totusi cred ca miezul magnetic trebuie luat in calcul si acesta e ce nu stiu.