Vizitator Postat Martie 16, 2011 Partajează Postat Martie 16, 2011 Asa cum se poate vedea condensatorul de decuplare a rezistorului de catod 6J1P marcat Ck mareste cistigul dar in detrimentul calitati in situatia data(prima img).Fara condensatorul Ck desigur cistigul scade(aparind NFB_local) dar asa cum se poate observa sinusul este perfect(a doua img) atit ca semiperioade cit si ca amplitudine semialternante. In prima imagine (Ck prezent) cele doua semiperioade sau modificat una fiind mai mare alta mai mica desigur adunate ca durata vor da tot perioada(frecventa ramine neschimbata-normal),de asemeni amplitudinea semialternantei negative fiind mai mare in raport cu amplitudinea semialternantei pozitive(prima img.,in ambele situatii intrarea Y osciloscop fiind AC). Desigur se poate modifica PSF astfel incit diferentele dintre cele doua semiperioade sau diferentele de amplitudine semialternante in cazul prezentei Ck sa devina mai onorabile(sa scada diferentele prezente acum) ,dar tot nu se ajunge la o amplificare "fidela" a semnalului sinus ca in cazul Ck-lipsa. Nu vreau sa mai intru in detalii referitor la semiperioade inegale(in cadrul perioadei) sau ce efect produc. De aceea este preferabil un cistig mai mic(lipsa Ck) dar o omplificare cit mai fidela/corecta a formei de unda. Bine ,-in masura in care ne intereseaza acest "aspect" ,-dorim o reproducere fidela a formei de unda amplificate !?(forma de unda compusa-complexa in AF) ,astfel se poate intelege ca termenul fidelitate are un rost ,fara sa mai spun inalta fidelitate(Hi-Fi) intr_un ecart de frecvente dat ,daca dorim ca amplificatoarele AF sa devina instrumente muzicale ,-"e" o alta problema/"viziune". Tubul in sine-implementat incorect nu va face "minuni" in sunetul redat/amplificat. Link spre comentariu
blue Postat Martie 16, 2011 Partajează Postat Martie 16, 2011 Daca se aplica o negativare fixa tubului 6j1p , probabil ca un nivel de intrare adecvat va tine forma semnalului identica cu cea din situatia catodului nedecuplat pastrind acelasi PSF Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 20, 2011 Partajează Postat Martie 20, 2011 Cumva combinatia dintre dreapta (segmentul) de sarcina ales cu Ra de 15 kohmi si PSF cu Ia 4 mA si Ua 80V nu este potrivita pentru a obtine excursia de 80Vvv a tensiunii anodice, este prea aproape de zona de blocare, patrunde in zona puternic neliniara, in zona Ia < 2 mA ?! In mod normal, in proiectare se pleaca de la cerintele in ceea ce priveste nivelul necesar la iesire, in functie de acesta alegandu-se un PSF cat mai potrivit in ceea ce priveste celelalte aspecte (amplificare, distorsiuni). Deci daca era absolut necesara obtinerea a 80Vvv la iesire cu distorsiuni reduse, atunci trebuia ales din start alt PSF mai potrivit. Introducerea reactiei negative de aprox 11 dB prin Rk trebuia sa se faca numai dupa aceasta optimizare a etajului. Altfel, daca (din cine stie ce motiv pe care nu-l cunosc) tubul trebuie neaparat sa fie "intepenit" la 80V si 4 mA, atunci nu putem avea pretentie la o excursie anodica de 80Vvv pe 15 kohmi decat cu compromisul distorsiunilor cauzate de neliniaritatea absolut evidenta din zona apropiata blocarii, altfel trebuie sa ne multumim cu o excursie anodica mai redusa, impusa ca si compromis tocmai de acea alegere a PSF. Care este motivul pentru care nu se poate alege Ia = 6...8 ma de exemplu, reducand din start distorsiunea asimetrica ce apare pentru excursii largi ale curentului/tensiunii anodice prin patrunderea in zona Ia < 2 mA? Link spre comentariu
blue Postat Martie 20, 2011 Partajează Postat Martie 20, 2011 Pt curenti de 6-8 mA oare nu se depaseste puterea de disipatie a tubului ? Cel putin din grafic se vede ca PSF ales de valderama situeaza dreapta de sarcina sub hiperbola de disipatie si daca se limiteaza semnalul pe grila astfel incit sa nu se ajunga in portiunea neliniara, tot ramine o excursie decenta pt acest tub Link spre comentariu
sonic11 Postat Martie 20, 2011 Partajează Postat Martie 20, 2011 La 8ma sigur se depaseste puterea disipata la anod si inplicit se scurteaza viata tubului-curent anodic: 7.5mA; (7,3)-curent de g2: 2.5mA;-panta : 5mA/V. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 20, 2011 Partajează Postat Martie 20, 2011 ... Care este motivul pentru care nu se poate alege Ia = 6...8 ma de exemplu, reducand din start distorsiunea asimetrica ce apare pentru excursii largi ale curentului/tensiunii anodice prin patrunderea in zona Ia < 2 mA? Domnule..., in aceasta osicilograma download/file.php?id=64018&mode=view este prezemtat un sinus de 80Vvv cu PSF_mentionat-6J1P(y=10V/div ,ce nu va place la acest sinus ?!-ca la "carte" , -unde vedeti ca se manifesta zona NELINIARA ?! pentru 80Vvv-sinusul find perfect ca semiperioade, amplitudine-semialternante ,curbura ,racordare,...etc ,-cred ca glumiti...,sau ce sa cred ?! ,probabil doriti sa ma/ne atentionati ca ce ?!-nu_i bun PSF_ul ?! mai sa fie !... ,unde nu_i bun acest PSF-6J1P in teorie-practica ?!...) ,-acest PSF prezentat fiind aproape perfect ,probabil ca se poate si mai bine/,-prezentati si dumneavoaastra unul( "Ia = 6...8 ma"-6J1P),_cine va opreste ?! ,si acest PSF-6J1P-prezentat de domnia voastra -eventual sa prezinte la iesire un sinus similar pentru 80Vvv si tot dintr_o bara de 130V (cind o sa reusiti-"performanta" ?!, ma/ne anuntati ,sa o analizam-comparativ). Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 21, 2011 Partajează Postat Martie 21, 2011 Pt curenti de 6-8 mA oare nu se depaseste puterea de disipatie a tubului ? Cel putin din grafic se vede ca PSF ales de valderama situeaza dreapta de sarcina sub hiperbola de disipatie si daca se limiteaza semnalul pe grila astfel incit sa nu se ajunga in portiunea neliniara, tot ramine o excursie decenta pt acest tubDa ,dar acum in lumina celor spuse de sa consideram un PSF care sa aiva media curentului de repaos propus de acesta(6-8ma) adica 7mA astfel incit sa ne situam pe "hiperbola de disipatie" ,Sa ne arate/lumineze cum se ajunge la o excursie de 80Vvv la anod ?! astfel incit:...Care este motivul pentru care nu se poate alege Ia = 6...8 ma de exemplu, reducand din start distorsiunea asimetrica ce apare pentru excursii largi ale curentului/tensiunii anodice prin patrunderea in zona Ia < 2 mA? Motivul poate fi identificat mai jos(Pentru Traian B.gif) .Cu alte cuvinte are perfecta dreptate coroborat cu 80Vvv si mentinerea sub hiperbola de disipatie .__Cum obtineti domnule 80Vvv in lumina graficului de mai jos !!!???("6-8ma"/) si cam ce curent minim la anod ar putea exista pentru excursia de 80Vvv ???!!!(>2mA ,admitind prin absurd ca excursia de 80Vvv ar putea EXISTA!-in situatia grafica prezentata ! ). PS.Eu am aratat inca din START download/file.php?id=64018&mode=view cum se ajunge la 80Vvv ! FARA DISTORSIUNI ASIMETRICE ! fara nici cea mai mica problema invocata de DUMNEATA-Traian B !(As putea sa va fac o urare de:.......................................,dar nu e frumos din partea mea,-asa că mă abțín !). Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 29, 2011 Partajează Postat Martie 29, 2011 valderama, eu zic ca intai sa inveti sa scrii corect in limba romana, pentru ca scrisul in limba romana macar ar mai fi dat o aparenta reducere a penibilitatii afirmatiilor. In plus, scrierile tale, in afara ca sunt incorecte dpdv gramatical, uneori sunt incoerente si ii faci pe ceilalti sa se chinuie sa-ti citeasca "floricelele" si diversele semne de punctuatie aruncate in text pe unde-ti trece tie prin cap... Nu suntem datori sa ne chinuim pentru ca nu stii tu (sau nu vrei) sa scrii corect, ai macar din acest punct d evedere respect fata de membrii forumului, pentru ca -cine stie- n-or fi toti niste nepriceputi si tu singur Geniul Suprem din Carpati, marele specialist in rang de cavaler al tuburilor pe campia mioritica.... Dupa aceea trebuie sa inveti o chestie numita Tabla Inmultirii si apoi sa inveti sa citesti macar cele mai simple caracteristici... Aceasta tabla a inmultirii ne spune ca la 80V tensiune anodica, tubul poate conduce curenti anodici pana la 22 (douazeci si doi) mA fara a se depasi inca puterea maxima disipata de anod de 1,8W specificata in catalog. Este, sau nu este asa?! Daca nu ma crezi, intreaba un elev de clasa IV-a, sau scrie tu aici cam cum ar sta treaba in "viziunea" ta. De fapt, ceea ce afirmati voi mai sus, si mai alest tu valderama cu atata aroganta de electronist de bucatarie despre puterea disipata este exact o tampenie enorma, un cunoscator ar fi vazut imediat din prima si ti-ar fi spus ca..: valderama, pentru ca ai ales tensiunea anodica atat de coborata, nici nu se poate atinge disipatia anodica maxima fara a se intampla mai intai alte probleme, deoarece inainte de a atinge aceasta limita (22,5mA la 80V) se depaseste deja o alta limita impusa de constructorul tubului, si anume se depaseste deja curentul maxim de catod specificat (20 mA). Asta se intampla de obicei cand tubul este... "subvoltat", ghici din ce cauza s-a intamplat acum, aici, o fi din cauza unui PSF "perfect" asupra caruia "nepriceputul" de mine incearca -fara succes se pare- sa atraga atentia marilor specialisti "tubari"?! Chiar crezi ca inginerii aceia rusi erau niste tembeli si idioti atunci cand au scris negru pe alb in catalog ca regim recomadat este 7,5 mA si 120V (adica mult peste curba despre care in mod gresit afirmati cu totii ca ar fi disipatia maxim admisa), si ca intr-o bucatarie din Ploiesti sau Bucuresti, cu poze si vesnicele "sinusoide" si "teste sqw 10khz" se hotaraste de catre un amator cum functioneaza corect tuburile ?? Alte chestii "marunte" pe care ar trebui sa le inveti, ca sa-ti mai treaca aroganta aceea de amator: 1) curba aceea desenata cu linie intrerupta nu reprezinta hiperbola de disipatie anodica maxim permisa. Pe cuvantul meu de pionier! (ca amator am inceput electronica in clasa a III-a, cand eram "comandant de grupa"; am ajuns la 43 de ani si lucrez -inca- in domeniu). 2) curba respectiva nici macar nu este o hiperbola, se vede asta de pe Luna, ar fi trebuit s-o vedeti cu totii mai ales ca acum Luna este foarte aproape de Pamant. Daca nu ma crezi, intreaba un elev de liceu care -spre deosebire de altii- sa nu fi trecut degeaba pe la orele de matematica si numai ca sa se laude ca are osciloscop cu care face analiza dpdv armonic si masoara fuga fazei... 3) notat cu "2" este acolo nu nota unora la matematica sau la electronica; si nu sunt una ci sunt doua curbe desenate cu linie intrerupta si la ambele se refera acea notatie "2". Fiind doua curbe diferite acestea nu pot reprezenta hiperbola de disipatie anodica maxim permisa, ci formeaza impreuna o familie de caracteristici, altele decat cele anodice, si care sunt puse acolo cu anumite scopuri (Mikrosha a scris mai inainte ceva foarte pertinent si care avea legatura stransa tocmai cu acele caracteristici, pacat ca i s-a pus prematur pumnul in gura de catre "marele Guru" care nu suporta sa fie contrazis atunci cand greseste...) 4) fiecare dintre cele doua curbe notate cu "2" si intre care te-ai chinuit asa de mult sa ingramadesti dreapta de sarcina ca nu cumva sa depasesti "disipatia" sunt caracterizate fiecare de cate un parametru, notat chiar pe curbele respective, cu "0V" si respectiv "-3,5V" (by the way, sunt curios: de ce ai ales dreapta de sarcina sub "disipatia" de sus si nu sub cea de jos- ai ales-o in acelasi mod ca in topicul referitor la cla aAB2?! sau e... secretul marilor specialisti lampari, al acelora "cu iecsperentza"?) Parametrul reprezinta -bineinteles pentru cei ce au habar de tuburile electronice- tensiunea de grila (G1) pentru care fiecare dintre aceste caracteristici au fost trasate, si deci respectivele curbe nu pot reprezenta hiperbola de disipatie anodica maxima, deoarece caracteristica hiperbolica PDmax = Ia x Ua nu poate avea tensiunea UG1 ca parametru, nu poate exista o hiperbola PDmax la UG1=0V si o alta PDmax la UG1=-3,5V. Daca nu ma crezi, valderama, poti sa intri in prima berarie si sa intrebi, ca n-are rost sa incerci sa intelegi ce scrie un inginer aici, ci trebuie repede "sa-i dai in cap" pentru c a te-a contrazis, nu-i asa?! 5) Aritmetica de la scoala generala la care am invatat eu afirma ca la 80V si pentru o disipatie de 1,8W, curentul anodic maxim admis este de aprox. 22 (douazeci si doi) mA. E posibil ca in alte scoli sa se fi invatat altfel, poate chiar si in Ploiesti si Bucuresti, dar nepriceputul de mine este de parere ca totusi in scoala mea din provincie am invatat corect, astfel: 80 V (opt zeci volti) x (adica ori, sau inmultic cu; nu valderama, nu "ics"!) 22 mA (doua zeci si doi miliamperi, nu doojdoi) = (este egal cu) 17260 mW (o mie sapte sute saizeci miliwati) = 1,76W < (mai mic decat) 1,8W (unu virgula opt wati) care reprezinta limita maxima admisa. E cumva gresit, poti te rog, valderama, sa ma cortectezi in aceasta "greseala"?! 6) Tabla inmultirii, aplicata nu de catre orice posesor de osciloscop, ci de catre persoane competente, chiar si de catre un nepriceput de inginer ca mine, ne mai spune ca la 80V si 6 mA disipatia este de doar 0,48W, adica deabia 27% din disipatia maxima de 1,8W, iar la 10 mA respectiv doar 0,8W, adica < 50%. Pacat ca nu mai exista scrisa tabla inmultirii pe ultima coperta a caietelor de matematica, ar fi de mare folos unor mari specialisti, in speta cei care au inventat "fuga fazei" si analiza dpdv armonic a tuburilor, etc. ... 7) sub caracteristici scrie pe ruseste dar negru pe alb: "Усреднение характеристики: 2- сеточно-анодные (по сетке второй)", ceea ce cu cei patru ani de rusa care i-am facut in scoala generala (sa-i dea D-zeu sanatate bunei mele diriginte care mi-a fost si profesoara de rusa in aceeasi scoala in care am invatat si tabla adunarii si tabla inmultirii mentionata mai sus), plus patru ani la liceu, plus ce am facut in facultate cu o profesoara foarte de treaba (Atena Cel Mare), plus ce am mai studiat individual (multe reviste si carti de specialitate in rusa, mai am inca teancul mare de reviste Radio, din anii '70 si pana in '90), as traduce cam asa: "Caracteristici grila-anod mediate (pentru grila a 2-a)", deci inteleg eu nepriceputul de mine, cu multa umilinta fata de domniile celor de pe aici, ca acele curbe notate cu "2" reprezinta caracteristicile de grila a 2-a, si ca nu au legatura cu disipatia anodica, nicidecum asa cum se bat in piept cu caramida refractara niste "ielectronisti" si savanti de renume mondial, care au studiat si aprofundat tehnica masuratorilor, fuga fazei, ...aaa, au studiat... aaa... unde anume zici ca ai studiat, valderama? Desigur, valderama, poti sa consulti un specialist in limba rusa care sa ma corecteze, eventual unul de la Lomonosov, eu un amarat de inginer electronist nu pot fi de incredere, si de aceea trebuie sa ma ataci la persoana pe forum, nu-i asa?... 8) scrie tot acolo negru pe alb, in limba lui Shakespeare: "Averaged characteristics: 2 - grid-anode (for grid 2)", care cu engleza mea din scoala generala plus studiul individual, se traduce cam asa: "Caracteristici grila-anod mediate (pentru grila a 2-a)". Din nou - e-heeee, si tot asa... din intamplare, asa cum a fost aleasa si dreapta de sarcina- curbele notate cu "2" sunt fara nici o bruma de legatura cu disipatia anodica. Poti desigur valderama sa consulti si un specialist in engleza, eventual unul de la Oxford, ca poate eu, un amarat de inginer electronist, nu am habar si am mare nevoie sa aflu de la un amator ce-o fi reprezentand chestia aia notata acolo cu "2" si desenata cu liniutza-liniutza-liniutza-... PANA AICI AM SCRIS 7 (S-A-P-T-E) MOTIVE PENTRU CARE ORICINE (NU NEPARAT ELECTRONIST) AR FI PUTUT SA OBSERVE CA ACEA CURBA NU REPREZINTA HIPERBOLA DE DISIPATIE MAXIMA SI CA NICI NU ARE LEGATURA CU ACEASTA. UNELE SUNT CHIAR DE NIVELUL DE SCOALA GENERALA. AM ATASAT MAI JOS CEEA CE CRED EU, NEPRICEPUTUL TRAIAN B CA AR REPREZENTA HIPERBOLA DE DISIPATIE ANODICA MAXIMA. VALDERAMA, VROIAI SA-MI ZICI CEVA, SA-TI MANIFESTI INTELIGENTA. CE ANUME VROIAI SA-MI SPUI? A, nu e aia si trebuia desenata cu galben?! Nu domnule, gresesti! 9) atunci cand segmentul de lucru de pe dreapta de sarcina patrunde in zona de UA ridicate si IA redusi (adica la capatul inferior al dreptei de sarcina ), zona in care se vede clar ca pentru dUG1 ca parametru constant echidistanta caracteristicilor anodice nu se mai pastreaza, este o indicatie clara si fara echivoc ca la nivelele respective ale excursiei anodice se vor produce distorsiuni: la aceeasi 0,5V variatie in UG1 variatia de curent anodic este mai redusa. Zona de pe semnalul de la iesire in care se manifesta este -tot din intamplare, nu-i asa?- tocmai varful semialternantei pozitive la anod (La IA mic si UA ridicat se obtine varful semilaternantei pozitive de la anod), acestea se vad clar in oscilograma etajului fara RN, si exista (reduse cu 11 dB) si in prezenta RN chiar daca in acest caz nu se vad pe ultra-sofisticatul osciloscop-minune din Ploiesti. Acolo trebuie cautata -si se gaseste- "neliniariatea", valderama, nu in pozele de pe osciloscopul vintage, iar segmentul util nu trebuia ales acolo. Tu la-i ales acolo pentru ca nu ai habar ca acea curba nu este hiperbola de disipatie maxima! Daca nu ma crezi nici acum, atunci scrie tu, valderama, de ce tubul distorsioneaza "sinusoida", sunt foarte deschis la descoperiri "iepocale"... exista vreun alt motiv major, altul decat cel scris aici de mine, respectiv lucrul in zona neliniara a caracteristicii?! 10) atunci cand segmentul de lucru de pe dreapta de sarcina patrunde in zona de UA reduse si IA ridicati (adica la capatul superior al unei drepte de sarcina), zona in care se vede deasemenea clar ca pentru dUG1 ca parametru constant echidistanta caracteristicilor anodice nu se mai pastreaza, este o indicatie clara si fara echivoc ca la nivelele respective (mari) ale excursiei anodice se vor produce distorsiuni. Zona de pe semnalul de la iesire in care se manifesta este varful semialternantei negative la anod (La IA mic si UA ridicat se genereaza varful semilaternantei negative de la anod) dar care nu apare in nici o oscilograma deoarece segmentul ales "este jos", nu se ajunge in acea zona si de aceea se distorsioneaza puternic asimetric! 11) atunci cand pentru segmentul de lucru de pe dreapta de sarcina, caracteristica de grila a 2-a IG2 ce-i corespunde ce corespunde acestui segment prezinta variatii neliniare si rapide (dIG2/dUA mare si neliniar, ce se manifesta in special la UA reduse si Ia crescut), este un semn ca daca nu se iau anumite masuri (adica minimizarea rezistentei dinamice din circuitul G2) vor apare distorsiuni, unele dintre ele denumite de catre nepriceputii camine distorsiuni de intermodulatie, care nici ele nu se vor vedea pe sinusoida pieptanata frumos si cu "carare pe mijloc" de pe ultra-sofisticatul osciloscop-analizor. Mikrosha a incercat el saracu' sa zica ceva de acest aspect, dar bineinteles, cineva i-a retezat-o scurt, pentru ca "nu convenea"... Alooo, tovarasi, aici este congresul PCR, nu trebuie sa contrazica nimeni pe Marele Geniu din Carpati, care cu osciloscopul vintage a "rezolvat" totul: "comportamentul dpdv armonic al tuburilor", "fuga fazei" (de ce nu sprintul, maratonul, alergarea fazei?!), distorsiunile "simetrice" si pe cele "asimetrice", etc... dar nu are habar de hiperbola de disipatie maxima... 12) valderama, te-ai intrebat vreo data de ce se spune in general despre pentode (ma rog... spun..."unii", pentru ca in mod particular poate sa fie gresit si este si dependent de excursia semnalului in anod) ca genereaza in mare parte armonici impare, adica semnalul la iesire tinde sa fie distorsionat simetric, si de ce totusi la tine "a iesit taman pe dos" ?! Aceasta "simetrie" se datoreaza faptului ca alegand o dreapta de sarcina "corecta", adica optima pentru compromisul dintre randament, distorsiuni si nivel la iesire (asta se intelege inginereste prin "corect", in masura in care nu se urmareste in mod particular numai un anume parametru), combinatia efectelor de la punctele 9) si 10) de mai sus tinde in cazul multor pentode sa "simetrizeze" distorsiunile semnalului, "deformarile" semnalului se produc atunci la varfurile ambelor semialternante, obtinandu-se un semnal distorsionat dar oarecum distorsionat "simetric" ("oarecum" inseamna ca inca exista distorsiuni insemnate de ordin par). Astfel, unul dintre fenomene (cel de la pct. 9) mai sus) se manifesta la UA ridicat si IA redus, adica la capatul inferior al dreptei de sarcina si deci cel care genereaza varful semialternantei pozitive la iesire (este chiar ceea ce ai obtinut tu valderama, insa cu totul exagerat din motive de alegere a regimului de lucru - ma mai intrebi unde este neliniaritatea?!), iar celalalt caz (de la pct. 10) mai sus) se manifesta la UA redus si IA ridicat, adica la capatul superior al dreptei de sarcina, deci unde se genereaza varful semialternantei negative la iesire (doar este etaj inversor, nu-i asa?!). In ambele zone si deci la ambele capete ale dreptei de sarcina se manifesta pentru semnal mare ceea ce se numeste (pentru cei care cunosc, valderama: inchide ochii!) compresia castigului (puteam sa scriu "fuga castigului", ca oricum nu m-ar fi contrazis nimeni, s-a mai intamplat, nu-i asa?): in ambele zone respective este necesara o variatie crescuta a Ug pentru a obtine aceeasi variatie a Ia decat in zona centrala a dreptei de sarcina, transconductanta tubului si castigul in ambele zone se reduc, si se obtine caracterul simetric al distorsiunilor (respectiv cu preponderenta armonicele de ordin impar mentionate de "unii"). La tine valderama, sunt distorsiuni asimetrice si care sunt si cu totul anormale la semnal ridicat pentru ca PSF si segmentul ales pe dreapta de sarcina nu asigura cel mai bun compromis intre toate aspectele mentionate (distorsiuni, randament, nivel de 80Vvv la iesire) si nu este optimizat nici macar pentru unul sau doi intre ele (sa zicem... distorsiuni), din start ai pornit gresit ingesuind dreapta de sarcina sub ceea ce tu crezi gresit ca ar fi hiperboola de disipatie anodica maxima! Gresesc?! Introducand rezistenta in catod se introduc 11 dB de reactie negativa locala (ai idee ce vreau sa spun aici?), insa se introduc intr-un circuit care deja distorsioneaza puternic si in mod particular "asimetric" (adica preponderenta o au distorsiunile pare), distorsiunile se reduc toate, global adica si cele "simetrice" si cele "asimetrice", atat armonicile pare cat si cele si impare cu 11 dB dar se pastreaza proportional asimetria, nivelul acestei "asimetrii" este redus proportional cu 11 dB; respectiv asimetria inseamna prezenta cu preponderenta a distorsiunilor de ordin par, nu ceea ce vede fiecare Gheorghe si Vasile in bucatarie pe ecranul unui osciloscop de acum 40 de ani ca fiind "sinus perfect". Intrebare: de ce in oscilograma fara RN semnalul este puternic distorsionat la varful unei semialternante? Raspuns: pentru ca in partea ei inferioara ( deci pentru semnale mari !) dreapta de sarcina patrunde in zona neliniara inferioara (UA mare, IA redus), intr-una dintre zonele de compresie a castigului. (valderama, daca stii alta cauza pentru acea distorsionare, da-mi de stire te rog, tare as vrea sa invat de la tine...) Intrebare: prin aplicarea RN, este "scoasa" dreapta de sarcina din zona aceea? Raspuns: NU! Cu si fara RN, se parcurge exact acelasi segment util de pe dreapta de sarcina, chiar valderama l-a desenat corect mai sus si chiar el a specificat in mod corect ca regimul ramane acelasi chiar trioda sau pentoda ....__Ce nu va place ?, ca dreapta aia de sarcina poate ramine teapana indiferent ca 6j1p este conectata ca trioda sau pentoda pentru aceasi delta-Ua si respectiv delta-Ia ,se modifica caracteristicile de grila trioda sau pentoda cine ma opreste sa trasez dreapta de sarcina la fel ?-cum vreau ,mai ales atunci cind ma situez sub curba de disipatie maxima la anod.... , respectiv excursia tensiunii anodice de 80Vvv ramane in ambele cazuri de la 40 la 120V si excursia curentului anodic corespunzatoare intre 1,3 si 6,6 mA si care impreuna dau panta dreptei de sarcina de 15Kohmi. Atunci de unde diferenta?! Pentru o aceeasi excursie de 80Vvv, segmentul de lucru ales pe dreapta de sarcina este acelasi, indiferent ca se aplica sau nu RN, dar prin aplicarea RN "asimetria" (si de fpt in general distorsiunile pe ansamblu) se reduc cu 11 dB dar caracterul de "asimetrie" ramane prezent fiind dat de caracterul intrinsec al etajului prin regimul ales, nu de ceea ce vede Gheorghe sau Vasile pe osciloscop ci de amplitudinea relativa a armonicelor de ordin par vs. cele de ordin impar; ca nu o vedem pe acel osciloscop al lu' strabunica atunci cand s-a redus cu 11 dB (adica de 3,5 ori!!!, de exemplu de la 20% la 6%) este altceva, si ilustreaza tocmai ceea ce tot insist eu prin zona: nu cu osciloscopul se masoara distorsiunile si caracterul lor, trebuie sa se foloseasca altceva decat super-ultra-osciloscopul "vintage", ceva ce se folosea chiar si in anii '50, dar de care unii in mileniului trei nu au auzit... Si care este solutia?! Schimbarea PSF si a dreptei de sarcina, sau renuntarea la unele pretentii atunci cand acestea nu pot fi satisfacute (excursie anodica mai redusa)?! Sau poatealt tub mai "bun"?! [informatie pentru "specialistii sinusoidelor": chiar si un osciloscop analogic modern foarte bun (si destul de scump) cum este Tek 2465B care il posed, poate prezenta el insusi distorsiuni de 1% si de aceea nici nu-l folosesc vreodata la asemenea "masuratori" de "distorsiuni", dar sa nu mai spuneti nimanui! Cat poate distorsiona un osciloscop modest, aveti idee?!]. blue @ Co., unde ziceti voi ca s-ar depasi disipatia anodica pentru 80V: la 6,..,8,...,10 mA?! De ce "dati apa la moara" oricaror prostii scrise pe aici si care raman si prostesc "posteritatea", doar pentru ca unii au probleme psihologice si nu accepta sa fie contrazisi, "sarind" de fiecare data la persoana electronistilor si inginerilor care ii arata ca -dar si unde- greseste? Au ramas scrise - ca semn al "supradotarii" din zona, pseudo-analize ale "tuburilor dpdv armonic", referinte la "fuga fazei" si alte imbecilitati pentru care altfel un simplu student din generatia mea ar fi picat cele mai elementare examene de masuratorile lui Cotanis! Termenul "fuga fazei", indiferent ca il cauti cu google. ro, fie cu google.ru, te duce direct aici in elforum unde a fost "inventat" ad-hoc si expus cu mandrie ca "rezulat" al "descoperirilor iepocale" facute in bucatarie cu teste "speciale" "sqw10khz" si mari aparate de masura de catre cineva care in viata lui nu a pus mana pe un analizor spectral!!! Si este singurul site de electronica unde este mentionat si "inghitit" cu nesat acest termen imbecil dar care in mintea unora "necontrazicibili" "ar da bine la imagine" pentru ca suna impresionant. Este "original" 100% made in .... Cum naiba de inchideti ochii la orice imbecilitate afirmata aici? Am gresit cu ceva atunci cand am afirmat ca intai trebuia optimizat etajul in sine (fara RN locala) in ceea ce priveste distorsiunile si numai dupa aceea aplicata RN locala pe un etaj deja optimizat? Am gresit, blue & Co? ....(As putea sa va fac o urare de:.......................................,dar nu e frumos din partea mea,-asa că mă abțín !). ce ziceai ca vroiai sa-mi spui si nu poti? Ca 80V x 10 mA ar face mai mult de 1,8W?! Gresesti!Sau vroiai sa-mi spui ca nu stii sa faci o simpla inmultire intre o tensiune si un curent pentru a obtine o putere, si ca nu ai habar ce-i aceea hiperbola de disipatie constanta?! Nu-i nevoie, valderama, deja ai demonstrat ca nu stii, ce-ti mai faci probleme?!! E pacat, zau asa! A dracului inginerie, si a naibii electronica, ca nu toti sunt facuti pentru asa ceva, si tare "sensibili" sunt unii pe aici, care in loc sa mai incerce sa "prinda" cate ceva de la cei ce stiu, fac pe "supradotatii" si "specialistii" ofuscati, si pe "tubarii cu iecksperientza"... Am dreptate?! Link spre comentariu
blue Postat Martie 29, 2011 Partajează Postat Martie 29, 2011 OK, Traian B regret ca nu m-am documentat despre capabilitatea tubului si ca am luat de buna acea curba de disipatie, dupa cele relatate de dvs nu pot decit sa fiu de acord... Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 29, 2011 Partajează Postat Martie 29, 2011 Intr_un etaj de atac i_mi fixez punctul de functionare unde cred de cuviinta(chiar si mult sub hiperbola de disipatie maxima la anod fiind vorba de un etaj de atac in TENSIUNE) .Asa cum se poate lesne observa oscilograma obtinuta la anod download/file.php?id=64018&mode=view sinusul nu prezinta nici cea mai mica deficienta fiind simetric si de amplitudine ridicata. In cazul unui etaj de atac audio-frecventa nu ma intereseaza puterea maxima obtinuta la anod , atacul nu se da putere(curent-tensiune ,ca in cazul RF sau clasa tub final care implica curenti grila de comanda) ,in aceasta situatie download/file.php?id=64016&mode=view in etajul de atac nu trebuie sa storc ultimul "gram" de putere posibila obtinuta la anod din 6j1p.Scopul meu fiind sa asigur un gain dat.Daca in aceleasi conditii Vb(130V) si Va0(80V) pentu un Ia0= 10mA rezulta un Ra aprox. 5K=gainul sacade vertiginos(probabil undeva la 4-5 functie de exemplar 6j1p ,acest cistig in tensiune nu ma satisface ).Acum ce nu ai sesizat dumneata TraianB este ca grila2 din schita mea 6j1p(apox Ug2=125V in regin static ,tensiunea de catalog Ug2 fiind 120V) se afla in prag de putere maxima-disipata g2 pentru un regim dinamic ma interesa si puterea disipata g2.Ca sa poti minimaliza acel PSF ar trebui dumneata TraianB sa prezinti un PSF similar ca Va0 dar cu Ia0 de 10mA si sa demonstrezi ce avantaje ar aduce o astfel de situatie... __In cursul zilei de miine o sa pun un 6j1p sa lucreze din bara de 130V(Ea) si o sa stabilesc un Ia0=10mA un Rk astfel incit sa am Va0=80V sa vedm ce oscilograma va rezulta pentru 80Vvv la iesire si ce gain se va obtine !.(Practic voi modifica decit Ra si Rk pentru Ia0= 10mA...,in acest fel poate o sa ne convigem cine face audiofrecventa in "bucatarie"... ,daca ceva TE VA DERANJA Train B pui dumneata valorile Ra si Rk dar mentii restul Va0=80V Ia0=10mA si bara 130V Ea=130V ,pe mine nu ma deranjeaza...) __Mentionez in mod expres ca aceasta oscilograma download/file.php?id=64018&mode=view este conforma cu realitatea pina la cel mai mic amanunt ! si este pentru situatia prezentata download/file.php?id=64638&mode=view cu valorile si tubul specificat. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 29, 2011 Partajează Postat Martie 29, 2011 Stupoare domnilor !!! ,6j1p dintr_o bara de 130V(Ea) cu un Ra de 5k nu poate face Va0 =80V nici cu R_catod = 0_ohmi !!! asadar Ug1_0=0V!!!! , sa vedem ce oscilograme vom obtine la 80Vvv !!! pe iesire...,o sa schimb tubul 6j1p poate o fi mai obosit...,am pus tub nou 6j1p-ev acum pentru Ea=130V am reusit la anod Va0=80V cu Ra=5k RK= 100_ohmi !!!(tineti cont Ug2=130V ,poate Traian B doreste acest Ug2 mai mic...) Ia0=10mA .Cu acest PSF sugerat de Traian B tensiunea la iesire 80Vvv este puternic limitata si semialternantele total diferite ca semiperioada ,am pus acumulatori la incarcat(pentru foto).Acumulatori sau incararcat foarte putin ,asa arata imaginea unui sinus in conditiile 6j1p-ev la 80Vvv/anod Ia0=10mA , gainul fiind aproximativ 30.Interesanta comparatia download/file.php?id=64018&mode=view. cred (cine doreste poate sa reproduca "experimentul" si sa comunice rezultatele in img.) ,nu o sa stric montajul improvizat o zi doua , sa vedem ce comenteaza eventual Traian B(poate are si alte doleante/preferinte). A "rezultat" un "SUPER-SINUS" cu psf-propus(Traian B). Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 29, 2011 Partajează Postat Martie 29, 2011 ...Am dreptate?!Precum vezi.In situatia PSF aleasa de mine apare acolo..., un sinus. In situatia PSF aleasa de tine apare o CARICATURA DE SINUS pentru amplitudini mari la iesire din etaj 6J1P-EV(PSF tau ales asa pentru ca nu ai stabilit-altceva..., Ea=130V Va0=80V ce sa schimbat fiind Ia , Ra , si rezistenta de catod acelasi conditii Ea-Va0 si acelasi tub ,ma rog tubul un pic mai "viguros").Trebuie sa precizez ca anterior am facut o estimare gresita a cistigului in tensiune dat de acest etaj in situatia PSF-Traian B cistigul se situeaza undeva 30X in oscilograma cu sinus asimetric si limitat "NE_distorsionat" download/file.php?id=65415&mode=view dar ma rog poate este de preferat aceasta forma a sinusului in situatii specifice Traian B(cu un "sinus perfect simetric"). __In oscilograma anterioara buna dar cu sinus "distorsionat" download/file.php?id=64018&mode=view nu si pe placul Traian B (aici sinusul fiind declarat asimetric de Traian B) , cistig in tensiune este 14X (ambele situatii pentoda).Intrebarea fireasca ar fi care oscilograma(PSF) asigura o tensiune sinus la iesire mai buna NE_distorsionata pentru amplitudini mari ?!(bine aceasta intrebare nu asteapta raspuns...,la PSF Traian B distorsiunile "NU" se vad cu ochiul liber o sa utilizez o lupa ceva poate reusesc sa le percep cumva...). ... Care este motivul pentru care nu se poate alege Ia = 6...8 ma de exemplu, reducand din start distorsiunea asimetrica ce apare pentru excursii largi ale curentului/tensiunii anodice prin patrunderea in zona Ia < 2 mA? In ce zona se patrunde cu PSF Traian B Ia0= 10mA ? (n_am zis 8 mA ,Ea=130V ,Ra=5k ca sa fim in conditii oarecum similare) "pentru excursii largi ?! ale curentului/tensiunii anodice" ?! sa zicem tot acei 80Vvv(parca ar fi cam tot 2mA ,+_8mA raportat la Ia0). Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 30, 2011 Partajează Postat Martie 30, 2011 Trebuie sa fac citeva corecturi ora la care am postat mai sus fiind avansata in noapte , asadar cistigul in tensiune pentru situatia PSF sugerat Traian B fiind de 11,5X (pe versatester se poate vedea tensiunea de atac in Vef 2,5V Y_osciliscop 20V/div ,Ug1_0 fiind putin peste -1V in raport cu catodul , grila de comanda in regim dinamic mai avansat devenid pozitiva) pentru 80Vvv obinuti la iesire ,asadar in conditiile de tensiune mare atac glia de comanda incepe sa ia ceva curent(am mers pe iesirea de 50_ohmi). Pentru comparatie pun si oscilograma initiala (no-coment).Comparati cele doua sinusuri cu PSF diferit(pentru PSF initial din prima pagina Traian B sustine ca sint distorsiuni "asimetrice"-"simetrice", ma rog sau cum le_a botezat ,nu am putut sa citesc toata pologhia o sa citesc miine) .Concluzia mea fiind ca Traian B stie exact ce vorbeste mai ales in cazul 6-8mA bine eu m_am dus la 10mA ca aparuse si valoarea asta pe undeva , se sugera chiar si 20mA ca si asa nu se depaseste puterea disipata la/de anod pentru Va0=80V nefiind problema(adevarat raportat la Va0) ,dar probabil cu g1-6j1p SUB-MASA-LA-BUCATARIE sau cu un pic numai de + pe grila de comanda incepind din starea de repaos. __Eu ma chinui sa tin grila aia de comanda la -2V in raport cu catodul ca sa pot efectua un atac al ei fara curenti de grila . __La Traian B ,lasa domne ce conteaza ! ,-MERGE PERFECT ETAJUL DE ATAC SI IN PREZENTA CURENTILOR DE GRILA COMANDA 6J1P("fara distorsiuni si perfect simetric") CA SINTEM IN RF(mai punem un filtru doua acolo...). Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 30, 2011 Partajează Postat Martie 30, 2011 6J1P-EV IN REGIM CURENT GRILA DE COMANDA PSF @Traian B 80V cu 10mA pentru amplitudine la iesire 80VvvUn astfel de etaj(PSF@Traian B) nu uitati !, trebuie atacat din borna de difuzor suplimentar _Domnule Traian B in AF lucrurile nu stau ca in RF ,te intreb de ce trebuie ca grila de comanda sa intre in regim pozitiv ?In regim dinamic cind virful pozitiv al tensiuni de intrare va fi 3,52V(2,5Vef pe intrare) virful in catod va fi circa 1,8V grila1 intrata in regim pozitiv ,virful pozitiv la iesire 40V. Nu mai iau in calcul un condensator in catod pentru aceasta situatie.In audio-frecventa nu se practica astfel de modele PSF@Traian B in etajele de atac... Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 30, 2011 Partajează Postat Martie 30, 2011 O corectie(completare) a schitei de mai sus ,interesant ar fi daca exista posibilitate ca in conditiile unor amplitudini mari pe intrare sa scapam de intrarea in regim pozitiv a grilei de comanda. ...Care este motivul pentru care nu se poate alege Ia = 6...8 ma de exemplu, reducand din start distorsiunea asimetrica ce apare pentru excursii largi ale curentului/tensiunii anodice prin patrunderea in zona Ia < 2 mA?Pentru ca tot sa facut referire la Ia<2mA ca limita minima ,ce valoare minima credeti ca atinge curentul anodic ? in oscilograma de aici download/file.php?id=65419&mode=view atunci cind virful maxim negativ al tensiuni de intrare este 3,52V si virful maxim pozitiv al tensiuni la iesire 40V.Ar trebui avut in vedere Ia 10mA>"6...8ma".Ma intreb de ce arata asa semialternanta pozitiva pentru ca sint cu Ia la acea limita de care se face vorbire 2mA-fara sa o depasesc (poate ne explica Traian B).In ocilograma mea initiala nu se intimpla acest lucru(cu semialternanta pozitiva la iesire)asadar nu vad efectul limitei in discutie> download/file.php?id=65420&mode=view ,chiar daca depasesc/patrund in zona Ia<2mA. Se mai poate remarca in cele doua oscilograme(PSF diferit) o diferenta clara intre semiperioade ,cum o fi mai bine ?cu semiperioade egale sau inegale ? ,ce semnificatie au semiperioadele inegale ? care apar pe un semnal sinus corect initial (la intrare). Am pus cele doua variate PSF(din oscilograme) sa functioneze cu semnal muzical...,exista o diferenta perfect perceptibila intre cele doua situatii ,perceptia fiind usurata de un comutator conectat la iesirea din cele doua etaje -PSF-diferit(am echilibrat diferenta de amplificare la iesirea celor doua etaje diferite printr_un divizor rezistiv/compensat). Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum