Vizitator Postat Martie 12, 2011 Partajează Postat Martie 12, 2011 6J1P o pentoda de regula utilizata in RF ,acum pentoda 6J1P in AF o implementare corecta a acestiu tub.Pe la 85Vvv-out incepe sa intre in limitare asa cum este ales PSF acum ,asta nu inseamna ca nu se poate mai bine... (aici fiind vorba doar de un simplu exemplu ,mai vazusem implementat pe forum 6J1P in AF dar nu mi_a placut),dupa cum se poate observa sinusul este foarte frumos si simetric chiar la 80Vvv pe iesire(semialternante egale ca semi-perioada si aplitudine , denota o implementare buna/reusita ,cine e si mai curios sa bage aceste valori 6j1p in program de simulare...). Aceasta pentoda mica(6J1P) poate inpinge cam orice pentoda/tetroda MARE ca tub final. Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 12, 2011 Partajează Postat Martie 12, 2011 O fi ea cu 7pini(soclu heptal)si mai scunda de fel,dar prin etajele de AFI din tv.-uri era nr.1.Oricum este o pentoda foarte elastica datorita materialelor folosite, cat si constructiei fizice. Link spre comentariu
sonic11 Postat Martie 12, 2011 Partajează Postat Martie 12, 2011 Din ce am observat eu este cam microfonica aceasta pentoda Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 12, 2011 Partajează Postat Martie 12, 2011 La 100k(sau mai mult) in anod o fi...si/cam "microfonica"(in PSF prezentat 6J1P NE_fiind "microfonica"_pentru cine poate intelege de ce...). Link spre comentariu
sonic11 Postat Martie 12, 2011 Partajează Postat Martie 12, 2011 Eu ma refer la socuri Ori cum este bine venita idea de a o folosi in audio, ciar ma intereseaza ceva concret si bine pus la punctIn unul din experimentele mele cu gu50 am folosit aceasta pentoda ca sa atac tubu final si sincer am stors si cea mai multa putere de la gu50 in acel experiment(am incercat aceasta varianta deoarece la momentul acela nu aveam 6j4) Link spre comentariu
Mikrosha Postat Martie 12, 2011 Partajează Postat Martie 12, 2011 Fiind o pentodă cu pantă fixă, trebuia să fie doar o chestiune de timp pînă să-i descopere cineva potenţialul în audio. Foarte faine oscilogramele, nici nu se vede apropierea de cutoff la 80V! Îmi place ideea.Condensatorul de pe G2 a fost omis intenţionat sau din greşeală? întreb deoarece curbele nu sînt la fel dacă nu este tensiune constantă pe G2, caz în care se comportă mai degrabă ca o triodă. Aşadar dreapta de sarcină devine irelevantă dpdv grafic. Link spre comentariu
hpavictor Postat Martie 12, 2011 Partajează Postat Martie 12, 2011 Dar " sora " EF80 ei ( EF 184 ) sau altele au asemenea regimuri de functionare liniare ? Care este secretul , functionarea la curenti mari ? Asa dispare si tendinta de microfonie ? Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 12, 2011 Partajează Postat Martie 12, 2011 Fiind o pentodă cu pantă fixă, trebuia să fie doar o chestiune de timp pînă să-i descopere cineva potenţialul în audio. Foarte faine oscilogramele, nici nu se vede apropierea de cutoff la 80V! Îmi place ideea. Condensatorul de pe G2 a fost omis intenţionat sau din greşeală? întreb deoarece curbele nu sînt la fel dacă nu este tensiune constantă pe G2, caz în care se comportă mai degrabă ca o triodă. Aşadar dreapta de sarcină devine irelevantă dpdv grafic. Intentionat desigur(la acest nivel nu se fac greseli-totul fiind intentionat) ,ar trebui privita mai atent si valoarea Rg2=3K3! in aceasta situatie cu sau fara condensator nu s_ar fi intimplat nimic ,asadar tensiunea g2 atinge un minim de 114V cind V_out=90Vvv si un maxim 124V cind V_out=0Vvv , practic tensiunea Ug2 poate fi considerata oarecum constanta 120V.Ce nu sa remarcat-fiind faptul ca anodul este mai jos decit g2 pina la apropierea pragului de cutoff(sa zicem 70Vvv)am vrut sa tin virful pozitiv aparut la anod/dinamic sub Ug2 pentru amplitudini mari la iesire ,nu intimplator pentru anod sa stabilit 80V in repaos/mult sub Ug2/124V.Atunci cind tensiunea este mai mare la anod in repaos raportat la Ug2 -in regim dinamic apare un fenomen nedorit cind tensiunea la anod atinge pragul tensiuni g2 si coboara sub acesta. PSF_ul meu(6j1p) fiind oarecum deosebit(pentru cine va "putea intelege"),sau cine doreste sa_l puna la treaba/practic(poate ne va transmite "impresii" intr_o astfel de ocazie). Link spre comentariu
Mikrosha Postat Martie 12, 2011 Partajează Postat Martie 12, 2011 Despre ce fenomen nedorit este vorba, la trecerea valorii tensiunii anodice prin valoarea tensiunii grilei ecran? Link spre comentariu
blue Postat Martie 13, 2011 Partajează Postat Martie 13, 2011 La 100k(sau mai mult) in anod o fi...si/cam "microfonica"(in PSF prezentat 6J1P NE_fiind "microfonica"_pentru cine poate intelege de ce...).Nu toate exemlarele sint microfonice dar trebuiesc intradevar selectionate iar PSF-ul ales este perfect pt un driver si fireste ca nu poate fi vorba de microfonie in acest caz Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 13, 2011 Partajează Postat Martie 13, 2011 ... Aşadar dreapta de sarcină devine irelevantă dpdv grafic.Unde ar fi irelevanta dreptei de sarcina ? Link spre comentariu
Mikrosha Postat Martie 13, 2011 Partajează Postat Martie 13, 2011 Păi ziceam doar în cazul în care tensiunea pe g2 variază mult, caz în care se schimbă mult şi curbele. Aţi argumentat că nu variază, deci ignoraţi ce-am zis legat de dreapta de sarcină. Link spre comentariu
+_Florin_+ Postat Martie 13, 2011 Partajează Postat Martie 13, 2011 Despre ce fenomen nedorit este vorba, la trecerea valorii tensiunii anodice prin valoarea tensiunii grilei ecran? Cred ca se refera la efectul Dynatron, care se manifesta cand potentialul anodului scade sub potentialul grilei ecran. Se traduce prin alterarea formei semnalului. De fapt, emisia secundara este captata de electrodul cu potential mai mare la momentul respectiv si creeaza o anomalie a curentului anodic.Dar asta stiam ca se intampla cu precadere la tetrode ... Link spre comentariu
sonic11 Postat Martie 13, 2011 Partajează Postat Martie 13, 2011 Eu ma refer la socuri mecanice unde daca este lovita se comporta ca un diapazon nu ma refeream la efectul dynatron Link spre comentariu
Vizitator Postat Martie 13, 2011 Partajează Postat Martie 13, 2011 Domnul +_Florin_+ este foarte aproape de a descifra aceasta "șaradă"-PSF(unde anodul se afla la potential mai mic decit potentialul g2 din start si ramine asa pina la un Vout de cca 85Vvv).Ce trebuie retinut este ca in aceste conditii/valori etajul de atac descris (6j1p) este perfect functional(in alte conditii/valori 6j1p dintr_o tensiune anodica de 130V cu greu va furniza un sinus pina la Vout 80Vvv atit de "frumos"). ...................................................................................................................................................................... Domnule lasa domnule socurile mecanice pentru alte situati de implementare 6J1P(daca vrei). Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum