Push-Pull_6P14P_clasaA

[simson]

Pai daca distorsiunile se modifica la capetele spectrului si biasul este constant inseamna ca exista o variatie a impendantei OT deci o dezadaptare a Ra pe o sarcina constanta in secundar (rezistor pentru simularea difuzorului ) si de fapt este ca si cum aceasta ar fi vazut variabil prin reflectarea in primar si ca lucrurile sa fie si mai complicate intr-o situatie reala unde difuzorul este clar o sarcina variabila functie de frecventa apare inevitabil o situatie complexa care nici intr-un caz nu poate fi tratata cu NFB, eventual amplificatorul ar trebui sa aibe DF mai mare sau cam asa ceva

Eu cred, presupun ca tocmai din spusele dvs. de mai sus rezulta sunetul specific de lampa.

[gedd]

Diferenta majora intre clasaA si clasaAB push-pull(mai jos img.).

In clasaA SE semnalul este amplificat continuu de tubul final si nu exista compunere ,si in clasaA PP semnalul este amplificat continuu de fiecare tub final dar apare compunerea ,in clasaAB PP semnalul este amplificat dis_continuu de fiecare tub final si devine continuu prin compunere.

O clasificare(in ordinea preferintelor mele):

1.clasaA-SE continuu fara compunere

2.clasaA-PP continuu cu compunere

3.clasaAB-PP dis_continuu prin compunere continuu

Desigur tot ce am spus mai sus nu este pentru (sau alti cunoscatori) ,am spus la modul general(in zona fiind si multi "incepatori" in tuburi electronice).

 

WOW ce exprimare....cum arata clasa A Single ended cu COMPUNERE?.....iar incurca guru borcanele.....exprimare de casa pionierilor......ia calculeaza dom'le Raa in cazul PP...ia spune care e metoda de calcul...pune dom'le formulele pe "hartie"...omul asta nu a invatat pana acum ca,clasa de functionare e data de PSF ales...

Editat Decembrie 9, 2016 de gedd

[Vizitator]

limita clasei A este dată de conducţia 360° a fiecărui tub final cu alte cuvinte indiferent de valoarea sarcini din anozi (push-pull) etajul final va lucra în clasa A până la momentul ia_min=0mA , în practică putem considera/aprecia limita clasei A ca fiind pentru atingerea dinamic ia_min 3-4mA astfel se înţelege că nici un tub final nu ajunge în starea blocat pe parcursul clasei A(cat ţine clasa A).Când tuburile finale ajung cu conducţia mai mică de 360° se intra în clasa compusă AB1,AB2...

[gedd]

1.clasaA-SE continuu fara compunere...cum arata clasa asta? Lasa dom'le prostiile,uite aici explicatia clara a claselor A,AB si B....ce tot siluiesti clasele...AB1...AB2...etc...Uite clar CUM se stabileste clasa de functionare...manualul zice clar de unde pana unde tine o clasa sau alta....totul tine de punctul M care este...PSF ales

Editat Decembrie 9, 2016 de gedd

[feri.visky]

@gedd... încercaţi să vă struniţi limbajul...

[gedd]

domnule fery...ce limbaj am? am injurat? am fost tendentios? dumneavoastra ar trebui sa va asigurati de veridicitatea informatiilor tehnice prezentate aici...am spus foarte clar sa se tina cont de carte,nu de fantasmagorii inventate nu stiu pe unde....vad ca exista o crasa lipsa de cultura tehnica,observ si faptul ca multi nu cunosc teoria de baza si se dau maestri....dumneavoastra ma "condamnati" ca eu prezint realitatea? eu caut sa fac un bine celor ce vor sa desluseasca lucrul cu tuburile si dumneavoastra ma puneti la zid? dumneavoastra nu vedeti ca userul valderama nu stie teoria?? nu vedeti ca tot da in sus si in jos cu "conductia 360 grade" si habar nu are sa stabileasca psf-ul...nu vedeti ca mai sunt unii care descriu DSF...inventeaza termeni in conditiile in care el se cheama clar "DREAPTA DE SARCINA"....dumneavoastra nu vedeti ce prostii se discuta cu titlu de adevar...de ce va deranjeaza ca le pun unora cartea in fata? domnule,cartea scrie clar cum se stabileste CLASA de FUNCTIONARE....ce tot ne ascundem dupa amicitii si bisericute? electronica nu e filozofie.....

Spuneti-mi si mie cum arata "clasaA-SE continuu fara compunere"....sau "clasaAB-PP dis_continuu prin compunere continuu​"...multumesc anticipat....fiti obiectiv si echidistant

Editat Decembrie 9, 2016 de gedd

[Vizitator]

Poate ca termenul "compunere" nu este tocmai potrivit d.p.d.v. tehnic insa refacerea sinusoidei in cazul PP tine cont de unghiul de conductie a fiecarui tub in jurul PSF ales iar clasa de functionare este data de acest PSF, insa de acord cu Feri Wiski, se poate discuta mai linistit...

[gedd]

Nu domnule...cum poti vorbi de COMPUNEREA SEMNALULUI in cazul Single Ended??

[sebi_c]

...

Intr-un topic am experimentat un SE avind cuplajul galvanic fara RNG si dupa citeva modificari am ajuns la un THD extrem de mic masurate la 1Khz dar ulterior cind am avut acces la distorsiometru de banda larga am vazut clar cum acestea cresc rapid spre extremitatile benzii 4%pentru 30Hz si 2% pentru 20Khz fata de 0,3% la 1Khz ori acest lucru reprezinta clar o dezadaptare fata de sarcina dar constructiv transformatorul pare in regula adica saturatia se face vizibil pe sinusoida incepind de la 20Hz iar inductanta de pierderi este in jur de 7mH sau altfel spus PSF-ul a fost corect ales doar la 1Khz iar pentru celelalte frecvente in primar sau reflectat Rs diferite cu toate ca fizic acesta era constanta

 

Dar ai masurat si fara reactie sa poti face o comparatie?

Distorsiunile nu provin din dezadaptare ci din distributia armonica si defazajul semnalului la iesire fata de cel de la intrare. La capetele benzii de frecventa apare o deteriorare a distorsiunilor, dar nu asa de mare, cel putin la un PP. Daca la 1KHz este de 0.3..0.5% la 20KHz poate fi de max. 1%. La frecvente mici, saturatia transformatorului poate fi o problema precum si condensatoarele de cuplaj. In linii mari faza semnalului spune totul, din cauza asta testul cu semnal dreptunghiular este un criteriu global bun de apreciere a performantelor.

 

Dezadaptarea poate provoca lipsa de performanta in putere. Impactul transformatorului de iesire asupra distorsiunilor este dat de inductanta la frecvente mici (inductanta prea mica defazeaza apreciabil) si inductanta de pierderi la frecvente mari.

La un SE, asimetria celor doua semialternante sunt o cauza a distorsiunilor. Cu reactie negativa acest lucru se imbunatateste considerabil.

 

Reactiile negative locale, desi micsoreaza amplificarea, imbunatatesc raspunsul etajului respectiv in frecventa (scade defazajul la capete). Dar, comportamentul intregului amplificator este imbunatatit considerabil de reactia negativa globala. Scade rezistenta de iesire mult si o face constanta in frecventa (un lucru benefic, doar nu facem amplificatoare de RF) si imbunatateste damping factor!

[Vizitator]

Amplificatorul are cuplaj galvanic deci defazajul semnalului nu poate sa influenteze cresterea distorsiunilor spre capetele benzii si practic raspunsul la 10Khz este decent iar puterea de iesire este apreciabila si constanta asa ca alta trebuie sa fie explicatia .

Transformatorul folosit este corect executat iar masuratorile au fost verificate de mai multe ori si in plus THD-metrul se calibreaza automat pentru fiecare frecventa injectata doar scalele 0-1%, 0-10% si 0-100% se aleg manual asa ca eu vad tot o degradare a impendantei OT la capetele benzi, incerca eventual sa dai o alta explicatie pentru acest caz particular de amplificator sau poate ca daca s-ar masura si alte amplificatoare in mod asemanator sar clarifica ceva

Poate ca reactia negativa globala niveleaza variatile de impendanta prin scaderea acesteia iar un lucru pe care ar fi trebuit sa-l masor era DF, posibil ca la acest amplificator acesta era extrem de mic, cine stie...

[Vizitator]

chiar dacă în secundar OT punem o sarcină pur rezistivă(pentru măsurători) în anod/anozi (OT+Rs) evident avem/găsim mărime complexăpentru fundamentale de frecvenţă joasă(exemplu 50Hz) distorsiunile armonice măsurate vor depăşi cert thd/f0-1khz, într-un pasaj muzical frecvenţele joase au de regulă amplitudine mare ca atare generează serii armonice însemnate ca amplitudine (în spectru de bună acuitate auditivă)

Editat Decembrie 17, 2016 de Vizitator

[adigh]

THD-ul unui semnal de joasa frecventa genereaza armonici ce se intind spre centrul benzii audio pe cind THD la inalta frecventa genereaza armonici ce se intind in afara spectrului audio.

 

Din perspectiva tubului nu exista neadaptare de impedanta la joasa, medie sau inalta frecventa.

Numai din perspectiva trafului de iesire avem aceasta problema. Nu exista transformator "corect executat" dar care genereaza probleme la capetele benzii. Daca e corect executat atunci nu genereaza THD de 4% la 30Hz. Altfel, trebuie definit ce intelegem prin "corect executat".

 

OT distorsioneaza la capetele benzii proprii nu la capetele benzii audio.

Pentru distorsiuni mici, banda de frecventa a unui OT trebuie sa depaseasca mult banda audio. Astfel incit intreaga banda audio sa se suprapuna peste banda OT in care traful merge foarte linear si cu defazaj mic.

[hpavictor]

Trafo interstage ale amplificatoarelor produse de Western Electric aveau banda 20Hz - 20KHz , dar stabilitatea si trafo out se testau cu semnal dreptunghiular de 400 Hz .

Oare stiau ceva in plus fata de noi ?

[adigh]

Se pot imagina numeroase teste. Fiecare util in felul lui. Nu cred ca WE nu a facut si alte teste.

Se pot construi trafuri mult peste ce a facut cindva Western Electric. Valoarea lor pe piata e ridicata mult peste ceea ce merita din cauza valorii vintage.

Editat Decembrie 17, 2016 de adigh

[Vizitator]

Exista o carte in care se trateaza teoria transformatorului audio scrisa de Bill Wihtlock si se numeste "Audio Transformer" in care acesta arata distorsiunile datorate magnetizarii miezurilor in functie de frecventa