Push-Pull_6P14P_clasaA

[sebi_c]

Nu prea sunt discutii in afara celor 150V fiindca nu exista caracteristici ridicate pentru alte tensiuni de G2 in cazul lampii 6p15p.

Modificand Ug2 se modifica si aliura caracteristicilor de iesire in regim de pentoda. La origine, in TV, a fost gandita sa functioneze in zona 150V Ug2. Asadar fara un (micro)caracterograf sau vreo cateva surse reglabile si putina indemanare e greu de estimat pe unde s-ar situa acele caracteristici.

 

Da, ai dreptate, dar in momentul de fata avem simulatoare foarte performate (putin pleonastic!) gratis! Daca ai un model aproximativ, poti trasa caracteristici la orice tensiune Vg2. Ai functia DC sweep care tocmai asta face. sa folosesti un simulator, prima oara o sa-ti para ca este peste mana, dar daca faci mici exercitii (de ex. verifici legea lui Ohm, teorema divizorului, etc) o sa-ti placa si o sa incepi sa fii curios pentru lucruri mai complicate. Eu cred ca noi nu stim sa folosim potentialul la maximum unui simulator.

De ex., daca tot folosim notiunea de impedanta, adica avem o parte reala (rezistenta pura) si o parte imaginara (reactivitate capacitiva cu - sau inductiva cu +), cu simulatorul poti vedea cum e impedanta de iesire, adica sa vezi ambele componente si asta chiar functie de frecventa.

 

Indemanarea vine automat din exercitiul mintii.

Mie-mi pare bine ca Cibserg a reusit sa scoata ceva folositor din amplificator lui si ca nu i-a dat pace ca nu poate fi perfectionat. Si eu am un stoc de 6P15 si o data cu constructia uTracerului am inceput sa le verific. Am constatat ca au abateri destul de mari, unele din ele, desi sunt in cutie. Pana la urma am sa fac ceva cu ele, pentru ca sunt lampi frumoase. Eu cred ca se pot obtine 10W, cel putin, cu o calitate foarte buna a performantelor.

La fel a fost si cu GU17, care are pdisip mai mica si sunt doua tetrode de RF in acelasi balon. Am obtinut 10..11W cu o singura lampa pe canal cu un raspuns de invidiat, desi, muti evita sa le foloseasca. Comic e ca cine vede amplificatorul spune ca e un SE (nu stiu ca intr-un balon sunt doua) si din cauza asta suna bine!

 

6P15P in tv, nu sunt sigur ca au pe G2 numai 150V, desi s-ar putea sa gresesc. In acest caz mai mult de 4W de calitate nu pot sa furnizeze la iesire in PP! In SE si mai putin. Unii in schimb le folosesc in SE in config. trioda si spun ca au o calitate mai buna a performantelor ca 6P14P.

 

PS. Vreau sa va mai plictisesc cu o observatie fata de estimarile cu simulator. Am verificat un amplificator fara fara reactie negativa. Am descoperit ca rezistenta de iesire a amplificatorului nu-i 8Ohm (de ex.). Chiar in zona 800..2000Hz, poate ajunge pe la 20..25Ohm, iar reactanta este pe la 2Ohmi. In mod normal am concluziona ca avem o problema. Noi cand facem tot felul de estimari luam si analizam pe parti amplificatoru iar cand il realizam ne straduim sa obtinem (daca vrem) excursia maxima a semnalului in primar. Nu e sigur ca am ales un Raa optim, asta-i alta treaba. Dar simulatorul face acest lucru considerand insasi rezistenta de iesire conectata precum si alte efecte pe care noi evitam sa le luam in considerare.

Insa, cand conectam reactia negativa, observam ca rezistenta de iesire este sub 1Ohm, in functie de reactie. O sa zicem ca nu mai avem adaptare in putere, dar nu e asa. Amplicatorul tinde sa devina o sursa de tensiune ideala, astfel ca se realizeaza o adaptare in tensiune. Asta din cauza ca bucla de reactie urmareste ca echilibrul sa fie realizat. In acest mod apare o liniarizare care imbunatateste fidelitatea sistemului (fidel inseamna sa urmaresti intocmai intrarea).

Editat Noiembrie 1, 2016 de sebi_c

[dark_angel]

Eu cred ca nu este nici o plictiseala, merita sa fie spusa de fiecare data treaba asta cu reactia negativa si diminuarea rezistentei (sau sa zic impedantei) de iesire.

In rubin102 finala 6p15p primea cam 160v prin 22k pe g2. (sch1 & sch2)

[sebi_c]

In Rubin102 (ce nostalgie ma apuca!) ca amplificator video n-are nevoie de putere mare. Chiar finala audio 6P14P are 160V pe ecran (250V pe anod) fara vreun balast. Lumea era obisnuita cu putere mai mica (si asa li sa parea ca au volumul prea mare!). Imi aduc aminte de sutele de mW de la multe aparate de radio, ce lume linistita!

 

Bine zis rezistenta, atat timp cat nu poti sa detaliezi impedanta (in modul nu spune nimic, daca nu faci referire la faza).

Editat Noiembrie 1, 2016 de sebi_c

[adigh]

@sebi_c,

Ma bucur ca macar cineva dintre cei ce se ocupa de simulari intelege dificultatea construirii unui model corect de transformator de iesire.

Desi e posibil sa fie si mai complicat daca cineva vrea mai multe detalii din simulare.

De exemplu un FFT la joasa frecventa. Asta nu se poate fara a cunoaste alura curbei de histerezis si alura curbei inductie-pierderi. E nevoie de determinari practice.

 

Nu spun ca nu e posibil matematic dar pentru a obtine detalii de finete intr-o simulare e nevoie de multa munca pentru determinari practice.

Desi nu ma ocup de simulari inteleg ca chiar si modelele de traf existente in Spice dau doar 2-3 valori de pierderi W/kg la 2-3 valori de inductie. Asa este sau am inteles gresit ? Ma refer la modelele existente nu la ce putem defini noi.

Asta e cu totul insuficient pentru predictia FFT la joasa frecventa. Merge doar la stabilirea limitei de jos a benzii de frecventa si atit. Nici macar defazajul nu-l indica corect. O permeabilitate mare nu inseamna neaparat si o inductie maxima mare.

Cu toata buna credinta a celor care au realizat Spice si chiar daca trafurile ar fi descrise matematic mai detaliat, ma intreb cita baza se poate pune pe acele modele cita vreme nu corespund cu performantele reale ? Fiind mare deosebire intre performantele declarate si ceea ce masori daca ai traful in teste. Cu alte cuvinte producatorii mint. Si nu vorbesc doar de trafurile chinezesti ci de marci altminteri respectate precum Lundahl (si altele).

Devine o loterie sa folosesti un model existent de traf iar ca sa realizezi tu unul corect e nevoie de prea multa munca sa merite.

De asta nu prea ma bazez pe modelele de traf si implicit de simularile ce includ trafuri.

Asta nu inseamna ca simularile ce includ trafuri sunt inutile. Sunt parametrii ce pot fi anticipati destul de precis. Cum ar fi THD si FFT la 1kHz. In nici-un caz la joasa frecventa. Deasemenea nu se pot anticipa foarte corect limitele benzii de frecventa si defazajele la capetele benzii.

Cita vreme intelegem limitele simularii e OK. Vorbesc de simularea in cauza pentru ca matematic vorbind simularea nu are limite. Limita e a preciziei datelor introduse si a celui care face simularea.

Altfel, "garbage in - garbage out".

Editat Noiembrie 2, 2016 de adigh

[romicap]

Citez @sebi_c ,,In Rubin102 (ce nostalgie ma apuca!) ca amplificator video n-are nevoie de putere mare. Chiar finala audio 6P14P are 160V pe ecran (250V pe anod) fara vreun balast. Lumea era obisnuita cu putere mai mica (si asa li sa parea ca au volumul prea mare!). Imi aduc aminte de sutele de mW de la multe aparate de radio, ce lume linistita!,,

 

Mare dreptate mai aveti ! Nu cred ca e vorba de o lume linistita, ci de o lume normala ! 6P14 P cu 250 de volti pe anod si cu 160 volti in g2

dureaza de te saturi.... Logica asta de a construi era ...impecabila !

[R2R]

Lumea era obisnuita cu putere mai mica (si asa li sa parea ca au volumul prea mare!). Imi aduc aminte de sutele de mW de la multe aparate de radio, ce lume linistita!

 

Am o matusa pe la care mai dau din cand in cand...are aproape 60 de ani si cand asculta eurovizionul la un tv nei cu iesiri de 3-5w , volumul e pe la 3-4 liniute din 20.Cum iese din camera imediat dau doua trei liniute mai sus ca sa auda si ""tineretul"" .Ei domnule, din camera cealalta imi spune imediat : off iar ai dat tare sa ma surzesti! Ai dopuri in urechi?Du-te la doctor!

 

Cam asta ar fi unul din beneficiile unui trai de o viata la tara .Interesant, nu?

Editat Noiembrie 3, 2016 de R2R

[gyozo75]

Buna Z.

Sunt "nou" in lumea tuburilor,as dori sa contruiesc primul meu amplificator cu tuburi.

As avea cateva intrebari,ce valoare are condensatorul care se afla conectat pe mijlocul potentiometrului 10k?Aveti o schema si pentru sursa de alimentare?

P.S. daca stiti o sursa de unde as putea procura tuburile EL84 sau 6p14p?

Multumesc.

Editat Noiembrie 28, 2016 de gyozo75

[Vizitator]

Condensatorul are o valoare intre 2,2-10uF si decupleaza tensiunea de negativare

[gyozo75]

Pentru un transf. de iesire cu Raa de 10KΩ trebuie modificat ceva sau ramane asa?Avantaje sau dezavantaje fata de un trafo cu Raa de 8KΩ?

Multumesc.

Editat Decembrie 8, 2016 de gyozo75

[Vizitator]

poate rămâne aşa, pentru sarcina anod-anod 10k creşte ponderea de putere utilă în clasa A(raportat la 8k).

Editat Decembrie 8, 2016 de Vizitator

[Vizitator]

"PS. Vreau sa va mai plictisesc cu o observatie fata de estimarile cu simulator. Am verificat un amplificator fara fara reactie negativa. Am descoperit ca rezistenta de iesire a amplificatorului nu-i 8Ohm (de ex.). Chiar in zona 800..2000Hz, poate ajunge pe la 20..25Ohm, iar reactanta este pe la 2Ohmi. In mod normal am concluziona ca avem o problema. Noi cand facem tot felul de estimari luam si analizam pe parti amplificatoru iar cand il realizam ne straduim sa obtinem (daca vrem) excursia maxima a semnalului in primar. Nu e sigur ca am ales un Raa optim, asta-i alta treaba. Dar simulatorul face acest lucru considerand insasi rezistenta de iesire conectata precum si alte efecte pe care noi evitam sa le luam in considerare.

Insa, cand conectam reactia negativa, observam ca rezistenta de iesire este sub 1Ohm, in functie de reactie. O sa zicem ca nu mai avem adaptare in putere, dar nu e asa. Amplicatorul tinde sa devina o sursa de tensiune ideala, astfel ca se realizeaza o adaptare in tensiune. Asta din cauza ca bucla de reactie urmareste ca echilibrul sa fie realizat. In acest mod apare o liniarizare care imbunatateste fidelitatea sistemului (fidel inseamna sa urmaresti intocmai intrarea)."

Intr-un topic am experimentat un SE avind cuplajul galvanic fara RNG si dupa citeva modificari am ajuns la un THD extrem de mic masurate la 1Khz dar ulterior cind am avut acces la distorsiometru de banda larga am vazut clar cum acestea cresc rapid spre extremitatile benzii 4%pentru 30Hz si 2% pentru 20Khz fata de 0,3% la 1Khz ori acest lucru reprezinta clar o dezadaptare fata de sarcina dar constructiv transformatorul pare in regula adica saturatia se face vizibil pe sinusoida incepind de la 20Hz iar inductanta de pierderi este in jur de 7mH sau altfel spus PSF-ul a fost corect ales doar la 1Khz iar pentru celelalte frecvente in primar sau reflectat Rs diferite cu toate ca fizic acesta era constanta

[simson]

Don Marius, cum V-ati dat seama ca rezistenta de iesire a amplificatorului nu este 8 ohmi?Adica Ra nu este permanent aceeasi si se reflecta in secundar in cazul bucla deschisa? Pe sarcina rezistiva ori complexa?

Interesant constatarea dvs. cu cresterea distorsiunilor la capete in bucla deschisa...totusi dinamica sunetului este mult mai bun in acest caz.Practic un THD de 4% la 30Hz este fix pix nimeni nu distinge nici macar 10% la 30Hz sa nu mai spun ca 20khz aud doar liliecii.

[Vizitator]

Don Marius, cum V-ati dat seama ca rezistenta de iesire a amplificatorului nu este 8 ohmi?Adica Ra nu este permanent aceeasi si se reflecta in secundar in cazul bucla deschisa? Pe sarcina rezistiva ori complexa?

Interesant constatarea dvs. cu cresterea distorsiunilor la capete in bucla deschisa...totusi dinamica sunetului este mult mai bun in acest caz.Practic un THD de 4% la 30Hz este fix pix nimeni nu distinge nici macar 10% la 30Hz sa nu mai spun ca 20khz aud doar liliecii.

Pai daca distorsiunile se modifica la capetele spectrului si biasul este constant inseamna ca exista o variatie a impendantei OT deci o dezadaptare a Ra pe o sarcina constanta in secundar (rezistor pentru simularea difuzorului ) si de fapt este ca si cum aceasta ar fi vazut variabil prin reflectarea in primar si ca lucrurile sa fie si mai complicate intr-o situatie reala unde difuzorul este clar o sarcina variabila functie de frecventa apare inevitabil o situatie complexa care nici intr-un caz nu poate fi tratata cu NFB, eventual amplificatorul ar trebui sa aibe DF mai mare sau cam asa ceva

[dark_angel]

Asta voiam sa intreb si eu, daca in situatia cu reactie negativa damping factor-ul nu se imbunatateste? Cum ramane si cu slew rate-ul?

Practic reactia negativa globala include in bucla si caracteristica de transfer a transformatorului de iesire.

[Vizitator]

Asta voiam sa intreb si eu, daca in situatia cu reactie negativa damping factor-ul nu se imbunatateste? Cum ramane si cu slew rate-ul?

Practic reactia negativa globala include in bucla si caracteristica de transfer a transformatorului de iesire.

Eu cred ca ar fi suficient un CFB pentru corectarea functiei de transfer a OT