blue Postat Februarie 23, 2011 Partajează Postat Februarie 23, 2011 Nu stiu la ce foloseste termenul de putere de impuls, un tub capabil sa lucreze la frecvente mari poate sa transfere semnalul de acest tip daca este nevoie intr-o aplicatie de genul comutatiei sau si mai bine exemplul tuburilor de deflexie TV insa in cazul frecventelor audio ce poate sa faca un tub 6H30 in plus fata de PL500 ? Link spre comentariu
hpavictor Postat Februarie 23, 2011 Partajează Postat Februarie 23, 2011 Situatia este diferita cand vorbim ce cabluri de semnal sau conductori pentru bobinaj trafo out din argint sau cupru care la trefilare sufera dpdv al structurii cristaline , si prin criogenarea acestor conductori se produce efectul de decruisare , efect benefic care se mentine in timp .Nu doresc sa intru in polemici cu nimeni dar doresc sa fac anumite completari.Efectul se numeste ecruisare.Dar ceea ce este important si de retinut este urmatorul lucru : daca un tratament termic este aplicat cu succes la un material, modificarile structurale sunt definitve si ireversibile. Concluzia este simpla.Daca prin aducerea materialului la o temperatura limita pentru starea curenta de agregare se produc aceste modificari structurale, altceva nu va mai putea face modificari decat daca este metoda similara care sa aduca materilul in aceleasi conditii. Daca filamentul nu se topeste cand tubul este aprins( deci nu se schimba nimic) atunci nici tratmentul nu dispare.Dar ma repet, important este ca acest tratament sa fie facut cu succes.Am vrut sa sublinez acest aspect,al tratarii materialului cu succes, din simplul motiv ca acest tratament presupune foarte multa tehnologie care costa sute de mii de dolari dar si cunostinte ingineresti foarte temeinice. Pentru ca cel mai important la acest tip de tratament este revenirea. Criogenarea se aplica in tot felul de domenii.Inclusiv NASA criogeneaza anumite metale necesare echipamentelor care le produc.In F1, discurile de frana sunt de asemenea tratate criogenic.Intr-un final s-a gasit o metoda si pt vacuum tubes.Stiu sigur ca revenirea dureaza 48 de ore dar nu stiu exact metodele. Folosesc tuburi cryogenate de un si jumatate, atat in preamplificare cat si in final.Doar pot sa spun cu certitudine ca sunt diferente mari intre tuburile normale si cele criogentate.Daca despre diferentele de sunet nu doresc sa vorbesc(este un factor total subiectiv) cu toate ca armonicele se pot masura atat ca numar cat si ca amplitudine, pot spune ca o diferenta majora este aceea a fiabilitati.Daca un NOS are garantat cateva mii de ore de functionare , un tub criogenat functioneaza de 5 ori mai mult, in conditii de functionare normale. Cel mai vechi set de tuburi Cryo care le folosesc sunt niste TAD EL34 care au fost folosite aproape la maxim ,mai mult de 1 an de zile. Au avut curent de mers in gol cand le-am montat , 25 mA , tot atat au si acum.Un tub fara tratament ,folosit intr-un asemenea regim, dupa 6 luni incepe sa dea semne de oboseala.De zgomot numai spun, ca sunt ultra-low noise. Criogenarea este un tratament care nu se poate face prin aproximari ca si tratamentele la cald. Tratamentul Cryo poate avea succes numai daca exista tehnologie specifica si cunostinte ingineresti foarte riguroase. P.S.Kosmin! Se poate face ceva cu editorul de posturi ? Este a nu stiu cata oara cand pierd tot ce scriu. Absolut corect , doar ca eu am gresit , ecruisare este termenul corect , si se refera numai la conductori trefilati , nu la lampi , Misa a glumit ! 6H6 este o lampa peste 6H23 , are potential serios . Link spre comentariu
mișa Postat Februarie 23, 2011 Partajează Postat Februarie 23, 2011 Blue,In general, termenul de "functionare in impuls" se foloseste in situatia in care durata impulsului e mult mai mica decit pauza dintre impulsuri. De exemplu un impuls de 20ns si 10A pauza 20ms. Factorul de umplere e 1/1000, deci putem discuta de functionare in impuls. Trebuie precizat ca puterea medie nu depaseste puterea maxima disipata de elementul de comutatie. Toate lampile pot functiona in regimul asta mai bine ca semiconductorii. Normal, exista componente optimizate pentru acest regim, atit lampi cit si semiconductori. De exemplu poti sa-ti imaginezi ca un amarit de BC107 poate lucra in acest regim comutind mai mult de 10A pe perioade foarte scurte in regim avalansa? Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 23, 2011 Partajează Postat Februarie 23, 2011 Blue, In general, termenul de "functionare in impuls" se foloseste in situatia in care durata impulsului e mult mai mica decit pauza dintre impulsuri. De exemplu un impuls de 20ns si 10A pauza 20ms. Factorul de umplere e 1/1000, deci putem discuta de functionare in impuls. Trebuie precizat ca puterea medie nu depaseste puterea maxima disipata de elementul de comutatie. Perfecta explicatia......................................................................................................................................................................... Nu stiu la ce foloseste termenul de putere de impuls, un tub capabil sa lucreze la frecvente mari poate sa transfere semnalul de acest tip daca este nevoie intr-o aplicatie de genul comutatiei sau si mai bine exemplul tuburilor de deflexie TV insa in cazul frecventelor audio ce poate sa faca un tub 6H30 in plus fata de PL500 ?Cine a spus ca 6H30 poate sau trebuie musai sa faca ceva in plus fata de PL500 ?! ,subiectul acesta este dedicat 6H30 ,credeam(bine , se poate trata si comparativ desigur). Link spre comentariu
vlad_2770 Postat Februarie 23, 2011 Partajează Postat Februarie 23, 2011 blue parametrii lampii iti dau posibilitatea sa faci numite scheme pe care nu le poti face cu lampi obisnuite, dar se bate moneda pe lampa asta pentru ca probabil cand este folosita in audio datorita cunostructiei sale (construita sa lucreze in impulsuri dar numai ..... rusi stiu mai exact cu ce scop a fost facuta) "presteaza" foarte bine. Doar nu erau zapaciti aia de la BAT sa utilizeze lampa asta daca nu aducea in plus ceva. valderama a pus o schema care poate fi folosita dar ..... pe linga valorile pieselor din schema (care dupa ceva calcule le poti afla) trebuie sa ai in posesie si 2 lampi 6H30 (care se pare ca sunt cam rare). Lampa asta pare ca un ferarri folosit pe post de taxiu care normal ca daca va rula in oras va fi obligat sa nu depaseasca 50km/h dar cu siguranta ca dupa ce se va da clientul jos va zice: WOW. Asa se pare ca fac si posesorii de BAT-uri care sunt dotate cu 6H30. Nu vor atinge 2A in impuls cand vor fi folosite dar ..... vor incanta urechea se pare. Link spre comentariu
ggg Postat Februarie 23, 2011 Partajează Postat Februarie 23, 2011 ggg, ma faci sa ma tavalesc pe jos de ris...foloseste in continuare tuburi ecruisate, criogenate sau ambutisate. Ma bucur ca am reusit sa te bine dispun. Folosesc lampi ambutisate cu sonde de la osciloscop.Dar numai cand fac teste SQW la 10 KHz. Link spre comentariu
THOMAS Postat Februarie 23, 2011 Partajează Postat Februarie 23, 2011 Parerea mea,daca-mi dati voie,referitor la tuburile proiectate pentru aplicatii speciale este ca folosite in audio au performante absolut remarcabile si asta cred ca datorita rigurozitatii cu care au fost proiecatate si realizate tehnologic ex; 6R3S (dubla tetroda cu aplicatii in audio) comparativ cu GU19 (dubla tetroda cu aplicatii in RF),mult mai faina GU19 (!!!) si sunt multe exemple de acest fel. Pe parcursul experientei mele am avut un "stoc" de duble triode cu catod comun de tipul E92CC,tuburi speciale pentru tehnica digitala;registre de deplasare,numaratoare,astabile,generatoare de tact si altele,tuburi despre care nu am stiut mai nimic la momentul achizitiei si va rog sa ma credti ca am realizat niste defazoare pentru etaje finale audio de tip diferential exceptionale,defazoare mult mai performante comparativ cu clasicele ECC***,sau 6N***,E92CC au catodul comun si se pare ca cele doua triode din balon sunt perfect echilibrate. Referitor la disctia cu criogenarea,acum un an am avut niste discutii foarte acide cu ,pur si simplu nu puteam sa accept aceasta teorie,mai ales ca nu sunt metalurg asa cum este d-lui si nu intelegeam fenomenul (nici acum nu-l inteleg prea bine!),dar in momentul cand am construit cateva amplificatoare cu modelele de 12AX7 (criogenate) si am avut prilejul sa le compar schimbandu-le cu ECC83 NOS (de toate marcile avute la dispozitie) la acelasi amplificator si folosind aceleasi surse de semnal mi-am dat seama ca undeva exista un adevar,diferenta este clara si simtita chiar de cea mai puturoasa si needucata ureche. Moderatorul a primit cadou de la doua 12AX7 pe care le-a schimbat in amplificatorul lui,un stereo PP cu 2XEL84 si cate un ECC83 si diferenta de calitate a sunetului era simtitor mai buna,acum mai ramane sa vedem chestia cu durata de functionare...... Link spre comentariu
mișa Postat Februarie 23, 2011 Partajează Postat Februarie 23, 2011 Pai bine dom'le, folosesti termenul "ecruisat" pentru ca sa te dai mare.. Hai sa vedem ce inseamna acest termen http://dictionare.edu.ro/lexem/ecruisat/153294 Poate ai tu altul. Link spre comentariu
THOMAS Postat Februarie 23, 2011 Partajează Postat Februarie 23, 2011 ggg, ma faci sa ma tavalesc pe jos de ris...foloseste in continuare tuburi ecruisate, criogenate sau ambutisate. Ma bucur ca am reusit sa te bine dispun. Folosesc lampi ambutisate cu sonde de la osciloscop.Dar numai cand fac teste SQW la 10 KHz. Ai uitat sa spui ca lampile au fost ambutisate doar la un cap si asta la presiunea atmosferica,sondele de la osciloscop erau forjate la cald doar pe partea de intrare unde criogenarea nu a putut fi facuta!!! Link spre comentariu
Vizitator Postat Februarie 23, 2011 Partajează Postat Februarie 23, 2011 Domnilor se discuta mult(poate si bine),dar "usor" in afara "subiectului"-6H30. Link spre comentariu
ggg Postat Februarie 23, 2011 Partajează Postat Februarie 23, 2011 Pai bine dom'le, folosesti termenul "ecruisat" pentru ca sa te dai mare.. Hai sa vedem ce inseamna acest termen http://dictionare.edu.ro/lexem/ecruisat/153294Poate ai tu altul.Departe de mine orice gand ,...d'asta maret.Doar i-am subliniat lui Victor denumirea corecta a unui termen.Eu nu am spus nimic despre ecruisare in postul meu.Din parte mea OFF TOPIC=OFF Link spre comentariu
mișa Postat Februarie 24, 2011 Partajează Postat Februarie 24, 2011 Eu nu am spus nimic despre ecruisare in postul meu.Scuze, am gresit. Dom' Victor pomenea de ecruisare. Link spre comentariu
Guest1 Postat Februarie 24, 2011 Partajează Postat Februarie 24, 2011 ... tvicol ai pus o poza mai sus dar imi scapa ce ar trebui sa vad in ea. Sunt doua lampi de productie recenta si ECC-uri. Asa ca mai bine intreb ce trebuie sa vad decat sa ma fac ca am vazut ce nu vad. Vroiam sa subliniez, subtil, ca nu dau cu presupusul si nici nu fac afirmatii fara o baza solida. In poza sunt doua lampi tratate criogenic Black-Sable (se vede ambalajul in fundal), pe care le-am cumparat personal si le-am testat pe un amplificator Octave.Discutiile ar fi mult mai constructive daca s-ar discuta din experienta proprie, sau macar argumentat. Tibi Link spre comentariu
zal Postat Februarie 24, 2011 Partajează Postat Februarie 24, 2011 Din poză se vede că sînt de construcţii diferite, cea JJ e clasică, celaltă are anozii mai scurţi, alte caracteristici, poate de aici diferenţele de sunet. Prin schimbarea lămpilor, nu se modifică şi psf? Eu asta am constatat schimbînd lămpi de acelaşi tip, dar de producţii diferite. Diferenţe clare de cîţiva volţi. Link spre comentariu
mișa Postat Februarie 24, 2011 Partajează Postat Februarie 24, 2011 Se schimba si psf-ul, dar asta nu-i neaparat concludent deoarece se schimba putin si cu lampi produse de acelasi producator. Nu cunosc cauza pentru care se schimba sunetul dar nici care sunet e mai "bun". Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum