Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Totul despre...SURSE(teorie,scheme,aplicatii)


Vizitator

Postări Recomandate

intrebarea se referea la diferenta intre Picasa si postimage,oricum ce postez este salvat in calculator,nu se pune problema sa fi pierdut ceva cu noua inregistrare

Link spre comentariu
  • 3 luni mai târziu...
Vizitator smilex

Raspund aici, deoarece se potriveste mai bine.Stiu ca s-a mai vorbit, poate foloseste cuiva (ca idee macar).Daca comutatia are pante abrupte (ideal pentru un randament bun), inevitabil capacitatile si inductantele parazite (imposibil de evitat) vor duce la aparitia unor oscilatii care se amortizeaza greu, in timp. Oscilatiile pot face ca procesul de conductie sa se suprapuna (pierderi putere), sau tensiunile atinse sa depaseasca maximul admis pentru componenta care creaza oscilatia prin comutare (tranzistor, tiristor, dioda, etc). Rolul snubberelor este de a limita valoarea oscilatiei si de a o amortiza cat mai rapid. Ceea ce se protejeaza este tranzistorul sau dioda, nu traful sau altceva, deci montate cat mai aproape fizic de componentele interesate. Ideal este ca fiecare componenta sa aiba snubberul ei, dar in anumite situatii se pot restrange numarul lor. De exemplu, se foloseste uzual unul singur in primar semipunte care lucreaza pe rand pentru fiecare tranzistor, intrucat se presupune ca alimentarea (si punctul "rece" al primarului) e foarte bine decuplata la acea frecventa de oscilatie parazita. Snubberul se calculeaza (destul de laborios in mod exact) si se ajusteaza cu osciloscopul urmarindu-se micsorarea aplitudinii oscilatiei si scurtarea timpului de amortizare (eventual la sarcini diferite). Pe net exista documentatie.Eu personal, pentru fiecare element de comutatie, folosesc un condensator de 4-6 ori mai mare decat capacitatea elementului de comutatie la tensiunea la care are loc comutatia (momentul off), si un rezistor care daca ar trece peste capacitate ar consuma jumatate din curentul efectiv maxim prevazut prin elementul de comutatie. Daca reduc nr. snubbere (daca configuratia permite), pun echivalentul lor in paralel, adica pentru doua reduse la unul inseamna dublul capacitatii obtinute si jumatate din rezistenta calculata. Tensiunea la care are loc blocarea diodelor este 0,5-0,6V (Si) sau 0,2V schottky. La tranzistoare depinde de configuratie: 14-28V auto, 140V semipunte retea, 280V punte retea. La acele tensiuni se citesc (se aproximeaza) de pe graficele din PDF capacitatile parazite (pt. tranz. cele de iesire "Coss", nu de intrare). Uneori valoarea interesata e gasita in tabele. Alteori trebuie aproximat. De exemplu, o semipunte are tranzistoare cu capacitate de 200p la 140V, as alege 800p-1,2n pentru fiecare sau 1,5-2,2n pentru un singur snubber. Daca e de 400W, la 140V consuma cca. 3A, deci un rezistor care ar consuma 1,5A, adica 100 ohmi pentru fiecare tranzistor sau 47-56 ohmi pentru un singur snubber. La redresare, daca dioda are 1n/0,5V => 4,7n pentru fiecare. Daca e cu mediana si doua diode, un snubber pe tot secundarul, 10n. Daca e cu punte si mediana, doua snubbere pe fiecare sectiune de secundar, 2x10n. Eu prefer pe fiecare componenta. Deci cu punte si mediana ar fi 4x4,7n. Rezistorul, la acea tensiune, ar determina jumatate din curentul maxim (pentru 4x4,7n) sau curentul maxim pentru 2x4,7n, etc. Rezistorul se poate dimensiona ca putere cu relatia CxfxU² (capacitate, frecveta, tensiune). Metoda este empirica, subiectiva, dar functionala (vizibila, eventual corectabila pe osciloscop).Tranzistoare in semipunte ar necesita un snubber, in punte - doua (pe fiecare parte a ramurii "H"), in contratimp - doua -> aici s-ar potrivi si niste transil in plus, de obicei tranzistoarele folosite la 12V au tensiuni mici (55V), daca nu poate snubberul, sigur va face transilul.Snubberul creeaza un varf de curent de care ar fi bine sa se tina cont la dimensionarea tranzistoarelor.

Link spre comentariu
Vizitator smilex

Trec in revista niste formule esentiale, simplificate la maxim, care ajuta in calculele diferitelor componente. Cei care nu au nevoie, sa ma ignore.Incep cu o simpla retea RC alimentata de la o tensiune continua. Deci incarcarea condensatorului.Daca printr-un rezistor "R" se alimenteaza de la o tensiune "U" un condensator "C", atunci tensiunea pe condensator "Uc" are valoarea: Uc=U•(1-e^-t/RC). Nu stiu sa o scriu altfel, paranteza se citeste: unu minus e la puterea minus (t supra RC). Se gaseste corect pe gif. Langa, relatia pentru calculul timpului necesar pentru obtinerea unei anumite tensiuni Uc. "e" este o constanta matematica (nr. lui Euler) si este aprox. egala cu 2,72. Valoarea RC se numeste constanta de timp, iar daca se introduce in formula t=RC se obtine Uc=0,63U, adica intr-un timp egal cu RC tensiunea pe condensator urca la 63% din alimentare.Indiferent de valoarea RC, dupa un timp egal cu 3RC, valoarea parantezei devine 0,95, adica tensiunea pe condensator atinge 95% din tensiunea de alimentare dupa un timp egal cu 3RC. Deci se poate presupune incarcata o capacitate C daca timpul in care se mentine tensiunea printr-un rezistor R, este egal cu 3RC. Daca de exemplu, vrem sa stim in cat timp tensiunea ajunge la jumatate din alimentare, egalam Uc/U cu 0,5 , deci paranteza=0,5 , adica t = -RC ln0,5 . Astfel, t=0,69RC. Adica este necesara alimentarea cu un timp egal cu 0,69RC pentru ca tensiunea pe condensator sa creasca la jumatate din alimentare.Un exemplu practic: U=10V, R=1K, C=100uF. Alimentat cu 10V, tensiunea pe condensator ajunge la 9,5V dupa un timp egal cu 3RC adica dupa 0,3 secunde. Jumatatea alimentarii se obtine dupa un timp egal cu 0,69RC adica dupa 69 milisecunde.Se pot calcula astfel diverse valori ale tensiunii atinse pe condensator dupa un anumit timp sau timpi necesari pentru a atinge o anumita valoare a tensiunii pe condensator.Relatiile de mai sus pornesc de la premisa ca incarcarea condensatorului are loc de la zero, in caz contrar se poate presupune ca tensiunea U de pe RC este de fapt mai mica, egala cu diferenta dintre alimentare si tensiunea aflata deja pe condensator. Deci, daca alimentarea este 12V, iar condensatorul are deja 4V pe el cand porneste incarcarea, se poate considera ca alimentarea RC are loc la 8V. Este cazul tipic CI 555 ale carui praguri sunt la 1/3 si 2/3 din alimentarea CI. Acel 2/3 se atinge pornind deja de la 1/3 si invers deci condensatorul ajunge la jumatatea alimentarii a carei valoare este 2/3 din tensiunea de alimentare a CI. Configuratia interna a 555 este prezenta in multe CI dedicate SMPS datorita stabilitatii si simplitatii.Sub relatiile de incarcare, cele de descarcare (U=0) a condensatorului C printr-un rezistor R, unde U0 (Uzero) este valoarea initiala la care a fost incarcat condensatorul. Mai rar folosite.

post-1-139829360045_thumb.gif

Link spre comentariu
Vizitator smilex

Daca, fata de varianta anterioara, condensatorul se incarca (de la zero) cu un curent constant I, intr-un timp t, atunci tensiunea pe condensator devine Uc=I•t/C respectiv timpul t=C•Uc/I. Evident, oricare dintre marimi poate fi calculata daca se cunosc celelalte trei.Daca condensatorul nu se incarca cu acel curent constant de la zero, adica are deja o tensiune pe el, relatia devine ΔU=I•t/C. ΔU reprezinta nu toata tensiunea prezenta pe condensator, ci doar cresterea tensiunii de la valoarea la care a fost incarcat (Uo), pana la o alta valoare Uc (ΔU=Uc-Uo).De exemplu, un generator de 0,1A , incarca de la zero un condensator de 100uF la o tensiune 5V, intr-un timp t=0,0001•5/0,1=5ms (milisecunde), sau daca inainte era deja o tensiune pe cond, va realiza o crestere cu 5V in plus, in cinci milisecunde.Pragmatic (nu foarte corect), o retea RC poate fi exprimata ca una cu generator constant pentru a simplifica calculele. Daca cresterea pe capacitatea C=100uF are loc la o alimentare de la 12V (de exemplu), si e de la 0 la 4V, printr-un rezistor R=1K, tensiunea pe R variaza de la 12V la 8V, adica se poate considera o medie de 10V, deci un curent constant de 10mA ce trece prin C=100uF. Rezultatele obtinute astfel nu sunt exacte, dar extrem de apropiate.Energia inmagazinata in condensator este Wc=C•Uc²/2 [J]Atrag atentia mai ales asupra timpilor de intarziere din circuitele care citesc curentul limitat din surse. Acolo, de multe ori, am vazut retele RC care introduc timpi mult prea mari, astfel atingerea tensiunii dorita a fi citita se face tarziu, iar curentii atinsi sunt mult mai mari decat cei estimati.

post-1-139829360052_thumb.gif

Link spre comentariu

Pentru cei fara osciloscop m-am gandit la un circuit de fazare trafuri

Se ataca traful pe o infasurare si apoi, pe rand, secundarele se leaga cu un pin la masa iar celalalt la anodul diodei din drena mos-ului 2

Daca la conductia mos-ului ce ataca traful in sec tensiunea este cu plus la anod dioda vom avea scurt pe iesire si becul din primar se aprinde

Daca avem minus becul nu simte nimic

Atentie ca la trafo pt flyback(cu intrefier) becul se poate aprinde usor si cu secundarul in gol

Posted Image

aici este montajul cu care am facut 2 teste-cu trafo ATX-semipunte si cu un traf de monitor CRT

am uitat chiar schema!!!??

revin2:am uitat circuitul de protectie mos(demagnetizare miez)

post-27339-139829360053_thumb.png

post-27339-139829360057_thumb.png

Link spre comentariu

....Daca printr-un rezistor "R" se alimenteaza de la o tensiune "U" un condensator "C", atunci tensiunea pe condensator "Uc" are valoarea: Uc=U•(1-e^-t/RC)....

Posted Image

Am inserat aci formula, pe care o am "pictata" de mai mult timp in format png intr-un articol despre timere.

Atunci am "pictat-o" asa ca sa se vada mai bine. (aci.)

 

Scuze ca am postat aci, am facut-o mai mult pentru ca topicul sa-mi apara la "Vizualizare mesaje proprii" sa-l mai pot urmari ulterior fara a uita de el, e interesant.

Imi pare rau ca l-am descoperit asa tarziu si din pacate nu mai are multe atasamente.

Obisnuiesc sa mai postez uneori la fe,l pe topicurile interesante, pentru ca de regula ma uit doar la "Vizualizare mesaje proprii" si "Vizualizare subiecte active" asa ca de multe ori imi scapa subiecte bune daca lipsesc mai mult timp.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări