Totul despre...SURSE(teorie,scheme,aplicatii)

[gauss]

O baterie de 1,5 volti si un voltmetru de tensiune continua . Se cupleaza voltmetrul la infasurarea " necunoscuta "  , iar bateria se cupleaza la infasurarea " cunoscuta " pentru o fractiune de secunda ( atingeri repetate ) . Voltmetrul cuplat la a doua , " necunoscuta " , va avea o incercare de indicare  ... acul se va misca . Daca se misca normal , in sens crescator al scalei , terminalul infasurarii cuplat la minusul voltmetrului este " in faza " cu cel la care s - a aplicat minusul bateriei . Adica sant amandoua inceputuri sau sfarsituri , e o conventie de termeni . Daca acul " bate " invers , infasurarile sant in antifaza . Ma rog ... exprimarea e simplificata si nu tocmai academica , sper ca s - a inteles esentialul . Si anume metoda ... Se poate rafina ... rezistenta serie cu bateria , sau una paralel cu infasurarea " necunoscuta " , pentru a limita o eventuala tensiune mare de autoinductie , inceperea masurarii cu voltmetrul conectat pe o scala cu tensiune mare , urmand a fi coborata pentru o indicatie concludenta ... etc . Metoda este primitiva , dar rapida , eficienta si foloseste mijloace putine si comune din " zestrea " unui electronist , fie si amator . In lipsa de baterie , se scoate cea de la aparatul de masura ... daca este analogic cu ac , gen MAVO , care foloseste bateria doar la functia ohmetru .

Editat Iulie 31, 2018 de gauss

[validae]

O metodă foarte utilă, o foloseam la transformatoare necunoscute, când trebuia să înseriez sau să pun în paralel diverse înfășurări identice, ori la motoare trifazate, când plăcile de borne erau distruse, lipsă ori nu se mai știa care sunt începuturile bobinelor.Uneori mai foloseam și un simplu led roșu, iar ca sursă o baterie de 3,7V de la telefonul mobil.Dar metoda cu voltmetrul analogic e mai sigură, fiindcă determină clar sensul curentului indus, altfel poți fi derutat de autoinducție...

Editat Iulie 31, 2018 de validae

[XAN77]

Azi am mai plantat câteva piese ce lipseau pe două cablaje mici cu care vroiam să fac ceva teste. O plăcuță cu 3845 ce comandă un IRF530 și o altă plăcuță pe post de driver cu traf recuperat din atx.

Schema modulelor este cea de aici: 

Nu intenționez să construiesc acea sursă, pur experimental am făcut acest modul, să testez, nu am mai făcut niciodată un traf driver etc. De aceea nu am fpcut topic separat, dar dacă domnul miticamy dorește, fac alt topic.

Față de schema postată, eu am pus și înfășurarea de reset cu dioda aferentă spre masă pe cablaj, dar și cele două diode de pe primar UF4007+DZ18, la care mă voi referi mai jos. Am făcut niște teste pe osciloscop și am ceva nedumeriri:

Am în pin 6 UC un semnal nu tocmai perfect, ceea ce nu cred că este normal. Ce îi strică UC-ului karma și zenu ?

Oscilograma doar cu bobina de reset, deci fără acele diode, este similară dar ușor mai bună decît cea doar cu diodele și fără bobina de reset, cred că era de așteptat. Iar cea fără bobină de reset și fără diode, știu că am riscat cu această măsurătoare, se vede în foto.

Tensiunea de alimentare nu o puteam crește prea mult, adică cu bobina de reset dar fără diode, nu puteam alimenta cu 12Vcc că oscila și se degrada, iar dacă puneam și diodele nu putem trece de 13,7 cam așa. Am pus foto și cu oscilograma la 14Vcc alimentare UC cînd intră în oscilație, în rest am alimentat la 10Vcc. Din ce cauză am această limitare? Pare cam joasă limita, să nu fie puțin pentru tranzistorii finali, am pus prea puține spire pe traf? Cred că am pus câte 16 ca pe schemă, fiecare înfășurare are în jur de 1,4mH. Deocamdată nu am mosfeți, nu am pregătiți adică, nu știu cu ce fel de tranzistori voi încerca, că încă nu are un scop, e doar teorie practică :D

pi6UC

primar traf.drv. fără bobină de reset, doar cu diodele 4007 și zener 18:

primar traf.drv. cu bobină reset, dar fără diode:

senzații tari, fără bobină reset șă fără diode (zeroul vertical l-am urcat la +20V să încapă drăcovenia):

aici și cu bobina și cu diode:

Acum am ridicat la 14V și arată așa:

în plus se încing diodele, și începe să cânte sursa.

Aici ieșirea driverului, unde am pus un condensator de 2,2nF, că nu am pus un mosfet, alimentarea cred că era la 12Vcc:

 

mai vroiam să pun o poză da cred că am atins limita.

[Vizitator]

Scuze, am mai spus-trebuie sa avem un limbaj unitar si care odata explicat sa fie inteles de toti.

Ce inseamna tensiune in primar? Cum este pusa sonda? Toti trebuie sa procedam la fel. 

2-ce inseamna 4007? 1N... sau UF...?

 

[XAN77]

Scuze de inexactității. Este vorba de primarul trafului driver cu masa osciloscopului la drena FET și sonda la +Vcc, deci direct pe primar. Dioda este UF, nu am avut curaj sa pun 4148 cum era în schema.

[Vizitator]

Am 40 ani cu osciloscopul pe masa dar nu am pus niciodata masa sondei pe un potential variabil. Pe un secundar in aer de transformator este altceva,  este flotant si nu influenteaza montajul. Cred ca in 99,999 din cazuri masa sondei este la masa montajului, ramane sa interpretezi dupa aceea oscilograma. Si am mai scris in diverse locuri, intrarea oscului este in 98% pe DC, pe AC il pun cand masor riplu sau cine stie ce semnale mici agatate pe o componenta continua.

[XAN77]

Intrarea este setată pe DC în toate pozele.

[Vizitator]

Asta am vazut desi nu sunt familiarizat cu oscurile digitale. De fapt doar pe forum am vazut, spre rusinea mea. Cert este ca prin 90-92, in epoca romantica dupa revolutie, ICE Felix a cumparat ceva aparatura Tektronix si la surse am primit unul digital extrem de scump. Dupa cateva luni baiatul care lucra cu el surse AT a revenit la batranul (anii 70) analogic.

Pune din nou oscilograma de mai sus cu masa oscului la masa montaj si sonda in drena, asa se masoara.

[XAN77]

pun poza care ați indicat-o mai sus, fără bobină de reset, doar cu diodele paralel pe primar. Masa sondei la masa montajului, sonda în drenă fet

[sesebe]

Primele generații de osciloscope digitale aveau multe minusuri.....cele actuale de top nici nu se pot compara cu analogicele (oricare le-ai alege). 

 

In imaginea de sus la ce-ți folosește sa masori rise time și fall time? 

Mai degrabă măsura-i over-shoot-ul și valorile la care sint cele 2 paliere. 

Ps: palierele le masori folosind cursoare. 

Editat August 19, 2018 de sesebe

[XAN77]

La rise și fall am avut impresia că se măreau când foloseam snubber că am testat și ceva RC pe primar, secundar. Dar cred că trebuie sa fac zoom ca sa fie corecta afisarea. De overshoot nu știu cum îl calculează, voi studia manualul osciloscopului, am verificat și ce arata la acel parametru dar nu mi sa părut viabil rezultatul.

Da una peste alta recunosc că nu am experiența cu osciloscopul nu că nu aș fi avut dar îl folosesc prea rar și mai uit.

Editat August 20, 2018 de x_dadu

[sesebe]

Oscoiloscopul masoara prost pt ca isi alege gresit referintele.

Asa isi ia el referintele:

 

De asta trebuie sa verifici si prin alte metode ca ceea ce masoara el este chiar ceea ce crezi tu ca masoara.

 

Editat August 20, 2018 de sesebe

[Vizitator]

Posted 12 hours ago

pun poza care ați indicat-o mai sus, fără bobină de reset, doar cu diodele paralel pe primar. Masa sondei la masa montajului, sonda în drenă fet.

 

 

Este bine dar ai pierdut jumatate ecran, zeroul trebuia pe linia de jos.

La situatia ultima, cu probleme, pune si a doua sonda in pin 6 integrat.

[XAN77]

atașez poza solicitată. Țin să menționez că am alimentat cu 10Vcc montajul iar zenerul de la primar se încinge tare, nu pot ține mâna pe el.

[Vizitator]

Tensiunea de alimentare nu o puteam crește prea mult, adică cu bobina de reset dar fără diode, nu puteam alimenta cu 12Vcc că oscila și se degrada, iar dacă puneam și diodele nu putem trece de 13,7 cam așa. Am pus foto și cu oscilograma la 14Vcc alimentare UC cînd intră în oscilație, în rest am alimentat la 10Vcc. Din ce cauză am această limitare? Pare cam joasă limita, să nu fie puțin pentru tranzistorii finali, am pus prea puține spire pe traf? Cred că am pus câte 16 ca pe schemă, fiecare înfășurare are în jur de 1,4mH. Deocamdată nu am mosfeți, nu am pregătiți adică, nu știu cu ce fel de tranzistori voi încerca, că încă nu are un scop, e doar teorie practică :D

 

La situatia cu probleme ma refeream, ultima oscilograma. Oscilograma pe care ai pus-o acum nu avea probleme asa ca a doua sonda nu a adus date noi decat pt incepatorii care nu stiu bine functionarea schemei.

Pune o rez de 0,22-0,47 ohm in sursa MOS si pune sonda a doua pe ea, asa vedem curentul. Daca este prea mare incalzeste zenerul. Acum driverul este o sursa FLYBACK ce alimenteaza doar zenerul.