Totul despre...SURSE(teorie,scheme,aplicatii)

[Vizitator smilex]

La aceiasi tensiune si bobinaj, inductia va scadea cu cresterea frecventei implicit puterea disipata in miez. Maxima nu poate fi atinsa astfel decat prin scaderea frecventei. Cresc insa pierderile in cupru care pot (in functie de solutia constructiva) influenta termic si miezul. Numai refacerea bobinajului pentru noua frecventa mai mare, pentru pastrarea aproximativ a aceleiasi inductii, poate duce la incalzirea miezului.Recomand dimensionarea bobinajului in functie de frecventa pentru o putere disipata anume aleasa in miez. Adica alegerea unei anumite inductii conform pdf care sa conduca la un anume nr. spire. In felul asta se pot controla/anticipa pierderile, respectiv randamentul.

[Dr.L]

Dar nu scade si inductia permisa in miez, pt o anume putere disipata, odata cu cresterea frecevntei?

[Vizitator smilex]

Nu chiar. De exemplu admisa maxima la 3C90 este de 0,47T. Asta e valabil si la 50Hz si la 50kHz. Adica pana acolo ciclul histerezis poate fi refacut fara a lasa deformari in grafic. Dar in schimb, inductia maxim admisa scade cu cresterea temperaturii. La 100grC este de 0,38T.

Daca comparam doua cazuri, unul cu cresterea frecventei si pastrarea bobinajului si altul cu modificarea bobinajului pentru pastrarea inductiei la frecventele de 50kHz si 100kHz se observa din pdf ca in cazul pastrarii bobinajului, care duce la injumatatirea timpilor si inductiei, daca initial aveam la 50kHz 0,2T si o putere disipata de 200mW/cmc (centimetru cub), pentru 0,1T la 100kHz voi avea 80mW/cmc. Adica o putere disipata mult mai mica. Dar asta pastrand bobinajul initial. Ca exemplu, pentru un ETD59 care are 51,5cmc un "E" deci 103cmc un traf, puterea disipata de miez va fi de 20,6W la 50kHz si 8,24W la 100kHz. Daca insa modific bobinajul pentru a pastra cei 0,2T, la 50kHz as avea acei 20,6W iar la 100kHz ar fi 51,5W disipati. In nici unul din cazuri n-as depasi teoretic maxima admisa, dar 51,5W pentru un miez de ETD59 sunt imposibil de disipat uzual chiar si pentru mentinerea la 100grC, deci e posibil ca maxima sa fie atinsa prin cresterea temperaturii. Dar daca pastrez bobinajul, pot creste frecventa si la 10Mhz, puterea disipata scade continuu. Efectul asupra inductantelor implicate este o alta problema, n-are legatura. Dar puterea disipata in miez scade.

Alegand insa o a treia solutie, adica adaptarea bobinajului pentru o inductie ce dezvolta maxim 100mW/cmc si deci aceiasi putere disipata de 10,3W maxim, inductia la 50kHz ar fi de maxim 0,15T la 50kHz si maxim 0,11T la 100kHz. Asta pentru o maxima de tensiune necesita anume bobinaje la frecvente/perioade diferite. De asemenea, comportamentul elementelor de comutatie este o alta discutie, eu mereu am recomandat frecvente mici.

Un bun exemplu de comparatie este pistolul de lipit a lui pisica matache. El poate eventual descrie regimul termic al trafului la frecvente diferite, desi e dificil si interpretabil efectul ansei asupra intregului. Dar un test in gol (fara ansa) ar fi relevant pentru regimul termic al miezului la diferite frecvente.

[Dr.L]

Am inteles, multumesc pt explicatii!

[Vizitator]

Pt Ionutx :

Pe o sursa cu 494 la delta max am pus primarul unui ERL35(tot din atx) paralel cu cu primarul sursei .

Traful de masurat,ERL35 are secundarul in gol.

Frecventa este corespunzatoare unei T=35microsec

Am masurat curentul de magnetizare la 2 tens de retea:220V si 170V

La 220V miezul se incalzeste de tin cu greu mana pe el 5 sec.

Sus este tens in primar.

Jos curentul primar ERL---200mA/div

[Vizitator]

Am mai gasit ceva timp si am facut o singura masuratoare la 220vac

Setarile osc-ului aceleasi

Modificarea frecventei la aproapa 40khz a redus curentul de magnetizare dar temperature miezului nu a scazut prea mult.

Nu am termometru pt valori exacte.

[kepper]

Salut, ce rol are intrefierul intr-o sursa de tip flyback? stiu ca sursele flyback se pot face si fara intrefier dar e nevoie de un miez mai mare.Are vreo legatura cu limitarea curentul de scurt prin transformator?

[Vizitator]

http://info.ee.surrey.ac.uk/Workshop/ad ... index.html

http://www.ieee.li/pdf/introduction_to_ ... ter_12.pdf

[Vizitator]

Am urmarit topicul despre inv sudura rezonant si am facut niste masuratori cu traf atx pe inf de 5v si sarcina 1ohm.

Bobina rezonanta de 250micro si cond de 47nano.

Masuratori cu cond pe iesire(3300micro) si fara condensator.

Pt fiecare 2 situatii--cu timp conductie aproape de 50% si cu unul de 30%

Sant 3 spoturi:sus--semnal comanda din uc3524

-mijloc--curent primar 1A/div

-jos--tensiune secundar 10V/div

Baza de timp--10microsec/div

[IoNuTx]

Buna ziua tuturor.Postez si eu cateva masuratori al unei surse construite nu de mult cu destinatia alimentari unui amplificator audio.Ea are diverse tensiuni:

- 2x62-63V/6A infasurarea de forta

- 2x17V/0.5A pt. alimentarea preamplificatoarelor si altor accesori

- 1x12V/0.5A pt. protectii,FAN-uri suplimentare sau pt. partea de driver la amplificatoare in clasa D

- o tensiune influentata de temperatura cuprinsa intr-e 7-14V pt. ventilator.

Tensiunile se modifica odata cu variatia retelei deoarece nu s-a folosit stabilizare.

Sursa e cea cu SG3525 + IR2110 la care am adaptat eu protectiile.La cererea dumneavoastra se poate pune si schema si proiectarea.Ca traf am folosit unul din ATX e vorba de ERL35 rebobinat.

Socul de pe iesire e tot din ATX doar ca e rebobinat.

 

http://i40.tinypic.com/9h1215.jpg

 

Tensiunea in primar:

Sursa in gol

Baza de timp 5uS

50V/DIV.

http://i41.tinypic.com/bjeueo.jpg

 

Sursa incarcata cu 5A,tensiunea in primar

Baza de timp 5uS

50V/DIV.

http://i43.tinypic.com/iqer7b.jpg

 

Curentul in primar:

Sursa in gol

Baza de timp 20uS

100mA/DIV.

http://i44.tinypic.com/141idrt.jpg

 

Sursa incarcata cu 5A,curentul in primar

Baza de timp 20uS

200mA/DIV.

http://i43.tinypic.com/n3uheg.jpg

 

Tensiune secundar:

Secundarul de putere in gol

Baza de timp 5uS

20V/DIV.

http://i44.tinypic.com/wgvtbo.jpg

 

Secundarul de putere in sarcina cu 5A intr-e + si masa

Infasurare 1:

http://i43.tinypic.com/1gorye.jpg

Infasurare 2:

http://i44.tinypic.com/2s7dp8m.jpg

Masuratorile in secundar sunt facute fata de priza mediana.

Nu am mai pus si formele de unda la celelalte secundare,cea de putere e mai importanta.

[Vizitator]

1-ai o neconcordanta la baza de timp; la 5micro perioada pare 14microsec iar la 20 micro perioada pare 30 microsec2-la incarcare cu 5A ai cam 500w.Curentul in primar nu poate fi 200mA la varf

[IoNuTx]

Da asa este,e posibil sa fie osciloscopul defect,dupa tabel frecventa oscilatorului e setata la 100kHz dupa care se imparte pe fiecare iesire la 50kHz.Cu multimetrul pus pe scala de frecventa am 49,4kHz pe iesiri.Sarcina,atentie e pusa intr-e + si priza mediana a trafului adica pe ramura de + 62V In sarcina tensiunea fiind de 52V52Vx5A=260W sarcina 11R/51WCuretul absorbit din retea ajungang la valoarea de 1,20A.Ceva nu e in regula,e posibil sa fie de la sonda.

[IoNuTx]

folosirea montajului pt masurarea inductantelor

se regleaza frecventa si durata in asa fel incat sa avem o amplitudine dorita a curentului prin mos si miezul sa fie descarcat complet inaintea unui nou ciclu

se vede curentul liniar cu amplitudinea de 400mV

baza de timp pe 10 microsec/div

tensiunea de alimentare aratata de voltmetru=18v

I=(U x T)/L deci L= (U x T)/I

T=15microsec

I=400mV/330miliohm

U=18v

calculand am obtinut 223 microH

bobina masurata cu puntea IEMI (analogica) are 225 microH

Am facut si eu montajul cu UC3843,doar ca mie nu imi iese calculul.

Am luat un tor galben cu alb din ATX,am pus pe el 2x10sp. CuEm 1,3mm iar neavand o punte L am decis sa incerc metoda dumneavoastra de calcul.

 

http://i39.tinypic.com/2i0c189.jpg

 

Mai jos postez oscilograma cu masuratoare pe rezistorul de 0.33 ohmi din sursa mosului:

 

Baza de timp 10uS

Tens. 20mV/DIV.

http://i41.tinypic.com/8ywbyq.jpg -> 26uS si 160mV

 

Montajul e alimentat la 11,5V atat comanda cat si forta.

Am umblat la factorul de umplere si la frecventa dar nu am obtinut o rampa frumoasa ca la dumneavoastra,ar trebuii marita tensiunea de alimentare ?

Eu am facut testul doar la aceasta tensiune.

[Vizitator]

Poate nu am pus si alte detalii.Alimentez uc3843 de la o sursa iar mos-ul ce ataca bobina de la o sursa reglabila, una cu lm317 de la 1,2 la 15/20V fiind ideala.Un truc: cu 10 spire inductanta este f mica.Asa ca se leaga in serie cele 2 sectiuni. inductanta marindu-se de 4 ori si ai un curent mai mic si mai frumos.Iarasi nu stiu daca ai inteles ca se face masuratoarea prin demagnetizarea completa a miezului.Asta inseamna ca trebuie sa faci montajul ridicator (boost) la care sa pui o sarcina ce va prelua energia inmagazinata in miez.Nu detin un monopol al formelor de unda.Respecta indicatiile si poate vei obtine una mai frumoasa desi cred ca Tektonix-ul greu poate fi depasit.

[IoNuTx]

Poate nu am pus si alte detalii.Alimentez uc3843 de la o sursa iar mos-ul ce ataca bobina de la o sursa reglabila, una cu lm317 de la 1,2 la 15/20V fiind ideala.Un truc: cu 10 spire inductanta este f mica.Asa ca se leaga in serie cele 2 sectiuni. inductanta marindu-se de 4 ori si ai un curent mai mic si mai frumos.Iarasi nu stiu daca ai inteles ca se face masuratoarea prin demagnetizarea completa a miezului.Asta inseamna ca trebuie sa faci montajul ridicator (boost) la care sa pui o sarcina ce va prelua energia inmagazinata in miez.Nu detin un monopol al formelor de unda.Respecta indicatiile si poate vei obtine una mai frumoasa desi cred ca Tektonix-ul greu poate fi depasit.

Am inteles,eu nu am acest montaj boost,in ce consta acesta?