Totul despre...SURSE(teorie,scheme,aplicatii)

[RockDok]

In pagina 8 a acestui topic "smilex" descrie in amanunt rolul inductantei serie pozitionata imediat dupa redresarea din secundar, inainte de condensatorul de filtrare si consumator. Din pacate nu am tinut cont de modul in care se alege valoarea inductantei iar drept cauza diodele din punte (UF5408) s-au incins, strapuns, luind cu ele si un set de IR2153 + 2xIRF840. Curentul spre consumator este de 50mA/170V. Nu am reusit sa inteleg care sint fenomenele care duc la ambalarea termica a diodelor din punte. Dead time fix de 1.2us, Rt-5.6k, Ct-2.2n (F~50kHz). Fara inductanta sau o inductanta de valoare mica (20 spire pe bara de ferita d8mm) diodele sint OK din punct de vedere termic. Atasez si schema:

[Vizitator smilex]

@matache Parca frontul descrescator al TC-ului e mai bun un pic, probabil mai poti regla din rezistenta. Ca si in cazul precedent rezultatele sunt asemanatoare. Ceva mai bine se poate cu niste MOS de genul celor ce ti-am spus pentru finali, si mai mici pentru prefinali. Se mai poate insera un generator de curent constant (0,1A?) in locul rez. de 47 ohmi. Ar mai scade consumul in gol. Sau mai complex, pt. consum mic.

Acum, probabil ca s-ar putea ajunge la 4-5lei varianta anterioara (comparativ cu TC=12-15lei), dar exista histerezisul si simplitatea montarii, mai ales la TO220. Nu trebuie sa mentionez ca TC-urile se pot pune in paralel.

 

@RockDok Inductanta are un rol determinant in stabilizare. Pentru asta se dimensioneaza, si intra in mai multe calcule, inclusiv reteaua de compensare. Nu e cazul tau. Se alege astfel incat sa existe 0,15-0,25 (din curentul maxim preconizat) variatie pentru toff maxim, adica umplere minima. Deadtime-ul tau (toff in cazul asta) ar putea fi foarte mic. Foloseste o inductanta minima, n-ar avea alt rol decat limitarea curentului de incarcare a condurilor de filtraj la start. Trebuie sa tii cont de frecventa (dublul trafului) si adancimea de patrundere pentru dimensionarea conductorului.

 

@everyone Daca nu exista conditii de spatiu sau alte cele, folosirea frecventelor mici (25-30kHz) este avantajoasa din toate punctele de vedere. Nu inteleg optiunea grabita pentru frecvente mari de dragul economiei a 10-20% cupru, ferita si spatiu.

[Vizitator tyc]

Diodele din punte trebuie sa fie de tip ultrafast sau Shottky iar condici sa tina la 2x tensiunea in 'altenativ' . Daca nu se incalzesc.

[Dr.L]

Si eu banuiesc ca diodele se incazesc/distrug in urma unor varfuri de tensiune prea mariPune osciloscopul sa vezi cum sta treaba

[Vizitator pisica matache]

Poti scoate pe pini iesirile pentru tranz. de jos (nu necesita izolatie deosebita intre acele secundare) iar pentru cele de sus, poti sa iesi cu conductorul pana langa driver, eventual prin izolatie suplimentara (un tub siliconic, etc).

E o idee foarte buna,pe care o s-o folosesc;foarte posibil nici sa nu folosesc pinii pentru secundare,sa scot inceputul unei infasurari in partea de jos a trafului,izolat cu varnis,sfarsitul sus,si tot asa..Conectez apoi capetele pe cablaj,sau direct la driverele 4422. As putea prinde driverele pe radiatorul finalelor,fiecare driver langa mosfetul comandat,reducand astfel si lungimea conexiunilor de la 4422 la mosfetul comandat.Aici am totusi o nelamurire;datorita lungimii conductorilor,si curentilor mari comandati de finali,se pot induce in conductori,tensiuni ce ar putea deforma semnalul de comanda.Am citit ca pentru anularea sau diminuarea acestui efect,se rasucesc firele ce merg la GS mosfetilor.Am doua variante...sa pun driverii 4422,langa traf driver si sa merg cu firele la mosfeti,sau sa pun driverii langa mosfeti,si sa vin cu fire de la traf driver la 4422.Care din aceste variante ar fi recomandata pt reducerea efectului mentionat?

[Vizitator smilex]

Driverii langa MOS (dar si trafo driver poate fi aproape). Ai avantajul folosirii TC, are histerezis si comutatie ferma. Nu conteaza distorsionarea formei pana la TC cata vreme e similara pe canale, ce se livreaza MOS-ului e dreptunghiular, ma rog, in limita celor deja relevate.

[Vizitator smilex]

Doresc sa fac o comparatie intre cele doua formule de calcul a numarului de spire pentru transformatoarele in comutatie stabilizate (am vazut necesitatea):
1) n=ton∙U/(S∙B)
2) n=Umax/(4∙f∙S∙B)
Dupa cum se vede, a doua formula are obligatoriu introdus Umax. Si sa vedem de ce. Prima formula este combinatia dintre definitia inductiei electromagnetice si legea lui Faraday. Unde n= nr. spire, U=tensiunea la bornele bobinei, ton=timpul cat aceasta tensiune se regaseste pe bobina (pentru un impuls) care coincide cu durata de conductie a unui tranzistor, S=sectiunea miezului si B=inductia admisa (aleasa) pentru materialul miezului. Pentru a doua formula, in plus, f=frecventa trafului. Toate marimile in unitati internationale, adica: t=, U=, S=, f=, B=. Daca insa se transforma m² in mm², s in µs si Hz in MHz, ordinele de multiplicare se anuleaza reciproc si cele doua formule raman valabile sub aceasta forma in noile unitati de masura (mm², µs, MHz). Se pot exprima si in cm², in care caz ambele se impart cu 100, sau pentru a doua in cm² si KHz, in care caz partea dreapta se multiplica cu 10.
Relatii posibile:
1) n=ton∙U/(100∙S∙B) unde ton=<µs>; S=
2) n=2,5∙Umax/(f∙S∙B) unde f=; S=
Dar ca sa putem reveni la comparatie, trebuie facuta precizarea ca umplerea este variabila (in general in functie de tensiunea de alimentare) iar factorul de umplere este dat de relatia ton/(ton+toff) unde toff este timpul de blocare a tranzistorului sau timpul cat traful nu este alimentat. Factorul de umplere este in mod automat gasit de integratul ce comanda tranzistoarele, dar respecta intotdeauna egalitatea cu raportul dintre tensiunea stabilizata si tensiunea de varf ce ataca inductanta, adica aproximativ tensiunea in secundarul trafului. De exemplu, daca se doresc 10V stabilizati iar in secundar avem impulsuri de 15V, umplerea va fi de 10/15 adica 67%. Acolo va gasi CI echilibru.
Acum, daca fiecare tranzistor are cate un ton si toff, iar ambele formeaza perioada intreaga de oscilatie T, care este inversul frecventei (T=1/f), inseamna ca fiecarui tranzistor ii revine cate un timp T/2 format din ton+toff. Tensiunea de alimentare prezinta un riplu pe condul de filtraj, pe condul de inseriere cu primarul, pe tranzistoare si diode (in functie de consumator). In plus, tensiunea retelei este variabila. Uzual variatia in secundar a varfului de tensiune poate fi de doua ori mai mare a maximei fata de minima. Daca minima este si tensiunea stabilizata (pentru a asigura-o), atunci pentru tensiunea maxima care este dublul stabilizatei, umplerea devine 50%. Sau 1/2. In acest caz, ton=toff iar intrucat ambele formeaza T/2, ton=T/4. Sau ton=1/(4∙f). Relatia introdusa in prima formula duce la a doua, asadar cele doua sunt identice cu precizarea ca traful pentru a doua se doreste proiectat pentru o maxima de dublul minimei. In general, cu a doua formula de calcul se obtine un necesar de spire mai mare dar e si mai sigura. In cazuri de exceptie, pornind de la prima formula, se poate dimensiona si pentru o variatie mai mare de dublu, se vor obtine mai multe spire necesare. Cu toate ca prima formula e mai generala si deci poate fi particularizata pentru fiecare caz vizat privind variatiile, personal o prefer pe a doua, oricum pornesc de la premisa variatiei duble.
Deci cele doua sunt identice, dar pentru a doua, daca se exprima frecventa in Hz si sectiunea in cm², avem: n=U/(4∙f∙S∙T∙10¯⁴) sau n=10000∙U/(4∙f∙S∙B). De ce f in Hz? Pentru ca la frecventa retelei de 50Hz, o inductie admisa in ferosiliciu de 1T si tensiunea de 1V se obtine relatia: n=10000/(4∙50∙S) sau altfel: n=50/S. Suna cunoscut?
Cu precizarea ca acel 4 este considerat factor de unda, in sinusoidal are valoarea 4,4 iar pentru aceiasi inductie (poate fi alta) se obtine n=45/S.

[CIBY2]

Doresc sa fac o comparatie intre cele doua formule de calcul a numarului de spire pentru transformatoarele in comutatie stabilizate (am vazut necesitatea): 1) n=ton∙U/(S∙B) 2) n=Umax/(4∙f∙S∙B).................De ce f in Hz? Pentru ca la frecventa retelei de 50Hz, o inductie admisa in ferosiliciu de 1T si tensiunea de 1V se obtine relatia: n=10000/(4∙50∙S) sau altfel: n=50/S. Suna cunoscut?Cu precizarea ca acel 4 este considerat factor de unda, in sinusoidal are valoarea 4,4 iar pentru aceiasi inductie (poate fi alta) se obtine n=45/S.

Bravo Domnule! Multumim!

[Vizitator]

ideie:ir2153 cuplat cu trafuri gata bobinate din surse rezonante

1)traf din sursa monitor SONY de 21; lasat numai infasurarea de 200v;sarcina 500 ohm

alimentare 60vca pt teste

-variind frecventa de la 40 la 100khz tensiunea a scazut la jumatate

oscilogramele de sus:pe rand, la capetele primarului trafo

oscil de jos--curentul primar traf---1a/div

 

si sursa originala cu 1000 ohm pe 200v

baza timp: 5 microsec/div

sus curent 1a/div

jos:conexiunea intre traf si condensator rezonanta 100v/div

[Vizitator]

AM DESCHIS UN SUBIECT NOU: Realizare trafo SMPS: viewtopic.php?f=41&t=124442Puneti va rog acolo date despre realizari trafoSa incercam sa ramanem aici cu teorie,scheme,aplicatii

[Vizitator]

o schema modificata de generator cu uc3843,cu frecventa si umplere reglabila(sa zicem 5--95%)

fata de cea veche are lipsa comparatorul,inlocuit insa cu 2 tranz

l-am folosit pt a vizualiza cand incepe saturarea unui miez la un traf gata confectionat, impregnat si la care nu stim daca este strans bine

se incepe cu generatorul la o frecv mica(20 khz?), cu delta mic (durata impulsului era numit asa de noi la surse)

tensiunea de alimentare a primarului trafo test se porneste tot de la o valoare mica(eu am traf din 20 in 20v)

osc-ul se pune pe 0,33 ohm din sursa mos si se vede cand nu mai este liniar semnalul

 

in prima imagine avem tens pe 0,33 ohm, 100mV/div

in a doua aceeasi tensiune dar cu baza de timp lenta si sincronizata cu reteaua de alimentare in care se vede cat de rapid variaza curentul de magnetizare cand s-a intrat in saturatie

in a treia imagine am marit alimentarea la dublu iar osc-ul este pus pe 200mV/div pt a vedea ce curenti mari apar cand un miez intra in saturatie

si cum vedem curentul de saturatie

punem rigla pe forma de unda din sursa mos si marcam locul unde incepe neliniaritatea--cum am facut eu ca mare aproximare

stim tensiunea--cam 135mV; stim rezist--o,33 ohm asa ca aflam curentul

135mv : 330 mohm=0,409a

 

am uitat--masuratorile sant facute pe primarul unui traf ATX pe EI33

[Vizitator]

folosirea montajului pt masurarea inductantelor

se regleaza frecventa si durata in asa fel incat sa avem o amplitudine dorita a curentului prin mos si miezul sa fie descarcat complet inaintea unui nou ciclu

se vede curentul liniar cu amplitudinea de 400mV

baza de timp pe 10 microsec/div

tensiunea de alimentare aratata de voltmetru=18v

I=(U x T)/L deci L= (U x T)/I

T=15microsec

I=400mV/330miliohm

U=18v

calculand am obtinut 223 microH

bobina masurata cu puntea IEMI (analogica) are 225 microH

[Vizitator pisica matache]

Metoda e ingenioasa,...dar are un mic neajuns.Presupune un osciloscop bine calibrat.Eu de exemplu am un jaf;il folosesc doar sa vad forma semnalului.In rest ma bazez pe multimetru.Am convingerea ca in situatia mea sunt multi incepatori,dintre cei norocosi,care si-au permis un osciloscop.De meseriasi nu discut;astia sigur au o punte de masurat inductanta..

[Vizitator smilex]

Asa este, cine-si permite un osciloscop, isi permite si un L-metru, daca are nevoie.Ar fi mai interesante metodele cu un multimetru ieftin, pentru incepatori.

[Vizitator]

cu montajul de la pagina 24(traf di sursa rezonanta + ir2153), dupa inspirarea de la DANYK, am pus bucla de stabilizare cu tl431

tens pe iesire este 142V

am pus sarcina 250 ohm/200w

in prima oscilograma sus este curentul prin primar traf, 1A/div

jos tens in secundar, 50V/div

in a doua oscilograma sus este acelasi curent dar 5A/div

jos este tensiunea pe un pin al trafo primar, 100V/div