Totul despre...SURSE(teorie,scheme,aplicatii)

[Vizitator]

Nu am reusit sa fac un generator de curent mai mare de 20A.Dar am pus 3 bobine la acest curent:X=o bobina de 270microH pe un miez ferita necunoscut;Y=o bobina mai mare de la ATX(inf de 5v serie cu cea de 12v);Z=o bobina de ATX de volum mic(numai inf de 5v)

-la toate curentul este cu zeroul pe linia de jos,4A/diviziune

-bobina de ferita fiind pe un miez mai mare inca nu incepe saturatia la 20A,dar se remarca liniaritatea incepand de la zero;nu se incalzea miezul

-la cele de atx miezul se incalzeste puternic dupa 1 minut

-este un test ca raspuns la intrebarea lui @matache cum determina intrefierul la convertorul de peste 100A:se bobineaza un nr mai mare de spire decat cel rezultat din calcul pt valoarea din montaj si cu un generator cu 3845 si mos-uri de curent mare se afla valoarea produsului AMPER x SPIRA cu diverse val de intrefier.

-eu am folosit un 3845 ce comanda 2 TC428(le aveam prin casa),fiecare comandand un mos de 60V/60A(atat am avut disponibil din recuperari

-se face un montaj boost si se variaza frecventa pana se intra in limitare curent iar sarcina sa reuseasca sa descarce complet miezul

-nu am avut rez mici si am pus 2 de 0,33 si una de 0,22 in sursa fiecarui mos

-am sa cumpar mai multe de 0,1ohm

[Vizitator]

Pt ca au un succes teribil oscilogramele mele,mai postez 2.

Am pus in serie cu primarul unei surse ATX o bobina de 220microH serie cu un cond de 60nanoF.

Prima oscilograma este curentul in primar, 1A/div

A doua este curentul prin diodele de pe 12v(singurele ramase pe placa), 5A/div

OBS :nu mai este soc pe iesire ci numai un cond de 3300micro.

Tensiunea iesire aprox 17v pe sarcina de 5ohm

 

Cine are un amplificator alimentat cu 2 x 20v la 2 x 25v poate doreste sa faca un test sa vedem daca alimentarea cu acest sistem cu curent sinusoidal este mai adecvata decat una cu curent dreptunghiular( din Bucuresti)

 

REVIN:in prima imagine,jos,este tensiunea pe mediana trafului driver--5v/div

[Vizitator]

Am facut curatenie si am luat miezul de la un traf linii de 90grd defect.Am pastrat intrefierul

Am bobinat 16 spire cu fir multifilar de boxe

Rezistentele din sursele celor 2 mos-uri in paralel sant in total 4 de 0,33 ohm si 2 de 0,22 ohm

Tens in oscilograma este de 200 mV/div

Se vede inca o data ca ferita intra rapid in saturatie fata de miezul cu pulberi metalice.

[Vizitator smilex]

Schema, tensiuni, dimensiuni traf?

[Vizitator]

Am scris pe pagina anterioara, vineri 28 decIar miezul este de la orice traf de linii defect,adica ceva ce de regula se arunca(sau ma rog,cazul meu in ultimii 30 ani) si care s-ar putea folosi acolo unde frecventa nu este prea mare iar spatiul nu este o problema.

[andreigradu]

O observatie legata de miezurile de ferita din televizoare si monitoare:

Acum vreo 10-12 ani cand televizoarele cu tub erau la moda, se mai aruncau si placi defecte.

Transformatorul de retea si cel de inalta lucrau pana la 25 khz pe vremea aceea. Cine mi le-a dat chiar mi-a specificat ca sa nu le folosesc la frecvente mai mari.

Nu ferita e cea vinovata, asa era proiectata sa lucreze, in gama 5-25KHz sau 10-25 KHz.

Exista ferite care urca la frecvente mult mai mari, nu doar pulberile metalice. Se poate consulta pagina EPCOS in acest sens, FEROXCUBE, MAGNETICS.

La noi se folosesc uzual ( N27, N67, N87 Epcos ) si ( 3C90, 3F3 Feroxcube )

 

http://www.thierry-lequeu.fr/data/SIFERRIT.pdf

 

Daca doriti sa mai experimentati ferite va pot oferi perechi E42, E55 si tor cu punct alb. Toate romanesti. E42 parca am 2 modele, unele cu marginile drepte si altele usor tesite.

 

P.S.

Oricum, a urca in frecventa pe hard switch este o risipa de energie ce nu e neaparat necesara. Un calcul pe componente uzuale - a se intelege ieftine si la indemana oricui ( miez 10-100khz 100mT, E sau ETD, IRFP460, IRF840, IRF740, IRFP450, BYW29 ), a rezultat o frecventa optima de 30KHz fata de 50-60KHz cat se alege uzual ( adica oscilatorul la un half/full bridge sa fie setat pe 60KHz - 2x30KHz ) fata de 100-120KHz cat aleg electronistii crezand ca fac economie la ferita. Diferenta de caldura disipata e aproape dubla. Ne referim doar la aceste componente ieftine.

[Marian]

Frecventa mai mare inseamna miez magnetic mai mic ( daca se respecta limita Bmax in functie de pierderile admise atunci regimul termic ar trebui sa fie ok ), frecventa mai mare inseamna si cuporu bobinaj mai putin, si electrolitici de capacitati mai mici, toate se traduc in costuri mai mici de productie si cred ca asta ar fi un criteriu pe baza caruia se aleg frecvente de lucru pe traf in jur la 50Khz, poate si mai mari, desi cu cat urci mai mult cu atat e mai greu de realizat o comanda ferma.PS: Multumiri pentru pdf

[andreigradu]

Specific ca e vorba doar de acele componente uzuale.Din urmarirea discutiei puterile aduse in discutie sunt mai mici, sau similare cu ale surselor de calculator actuale.Piesele se cam recupereaza din 1-2 surse de PC defecte si se adauga semiconductoarele specifice. Sursele industriale folosesc frevente ridicate, rezonanta etc... ( Eu faceam o observatie utila micilor electronisti care nu isi comanda tranzistoare de la IXYS, diode de asemenea, CI de comanda UC1861, ferite N87, 3F3... si se apuca sa faca rezonanta la 500KHz si puteri de 2-3KW. )P.S. Miticamy atragea atentia ca este o discutie despre surse in general, de aceea am intervenit cu aceste observatii ce pot fii utile atunci cand ai resturi electronice in casa si un magazin in apropiere.Va atasez o parte proiectul meu de diploma realizat in sept-dec 2008. La vremea aceea erau multe necunoscute in mintea mea, dar e util.O sa incerc sa fac un tabel comparativ cu pierderi vs frecventa la semiconductori.Mai greu e sa se realizeze un tabel ce contine miez, infasurari, izolatie, carcasa, cat mai real sa incapa in fereastra.

006 - 6_1_circuitul de comanda.pdf

007 - 6_2_circuitul de forta.pdf

008 - 6_3_trafu de inalta frecv.pdf

009 - 6_4_redresare inalta frecv 2x50V.pdf

[Vizitator smilex]

^Nu am citit tot, sunt mai multe discutabile, dar mi se pare importanta faza cu ringing-ul si perla de ferita de pe grila. Nu stiu de ce toata lumea ii zice grila, de fapt e poarta (gate). Grile aveau tuburile si chiar erau grile, MOS-ul n-are asa ceva.Poate odata voi incerca o reproducere pe multisim pentru ce vreau sa spun. Rezistorul din poarta nu poate lua orice valoare, impreuna cu inductanta parazita si capacitatea GS formeaza un circuit RLC serie. Aici intereseaza tensiunea pe acea capacitate, oscilatiile de pe capacitate pot conduce la deschiderea sau blocarea aleatoare a MOS/IGBT ambele grave. Pentru a amortiza complet o astfel de oscilatie trebuie ca R≥2√(L/C) (R mai mare sau egal decat dublul radicalului din L/C) unde R este rezistorul din poarta, L este suma inductantelor parazite (terminale, traseu cablaj, etc) iar C este capacitatea de intrare. In acelasi timp R se doreste cat mai mic pentru timpi de comutatie mai buni. Dar introducerea perlei de ferita necesita cresterea R pentru amortizarea oscilatiilor, adica contrar intereselor uzuale. Eventual pentru un R de valoare mare dat de resursele mai mici ale driverului sa se poata incerca asa ceva privind timpii... (?)In ce priveste inductanta parazita (uneori prezentata in PDF), un tranzistor bun poate avea la sub 10nH/terminal la 5mm de capsula, dar aici intra si driverul, si traseul de cablaj si chiar si inductanta rezistorului. Deci uneori e foarte important ca terminalele sa fie scurte, decuplate si cu driverul pozitionat cat mai aproape de MOS/IGBT. Este mai bine a se sacrifica din timpi pentru evitarea oscilatiilor. Tot in sensul asta este buna dar neconvenabila folosirea tensiunilor pozitive mari si negative pentru comanda. Eventuala oscilatie apare diminuata pe GS si poate fi vizualizata cu osciloscopul (viewtopic.php?f=41&t=134585&start=60#p1188027).

[Vizitator smilex]

Am icercat sa reproduc oscilatiile parazite de pe GS a MOS. Am aproximat o inductanta a driverilor, cablajului si rezistorului la 20nH, destul de generoasa, presupune rezistoare bune, chiar smd, driver bine decuplat si cu terminale scurte, in imediata vecinatate a MOS. Capacitatea GS de 4nF si inductanta parazita a MOS de 15nH, de asemeni generoasa. Deci un total de 35nH cu 4nF. Conform formulei, valoarea ideala a rezistorului este de 5,9 ohmi. Pe osciloscop cu rosu este referinta formei de unda, cu verde este ceea ce se poate vizualiza cu osc chiar dupa rezistor, cu galben este ceea ce se petrece pe capacitate. Intereseaza galbenul, verdele este pentru comparatie cu ceea ce se poate vizualiza. 50kHz, 50%umplere, 0-12V excursie, 2us/div pe axa x, 100ns/div pentru detalii pe x (dreapta sus), 10V/div pe y general.Pe detaliile momentelor de comutatie se pot vedea timpii (rise, fall) aproximativ la 50ns cu galben, adica pe capacitatea MOS. Nu exista oscilatii parazite.Sa zicem ca exageram si punem 1 ohm in comanda.Pe detalii se poate vedea ca tensiunea (galben) oscileaza mai mult decat se poate vizualiza (verde) cu o perioada de cca. 75ns deci 13,5Mhz data de LC (35nH+4nF). Sa zicem ca primele doua oscilatii sunt periculoase. Dureaza cam 150ns adica mai putin decat un deadtime uzual, dar chiar daca nu ridica problema conductiei simultane, un MOS care se deschide si se blocheaza astfel are un regim termic foarte rau.Si o chestiune discutabila si zic eu, riscanta. 70% din valoarea ideala a rezistorului.Se observa o tentativa de oscilatie dar chiar benefica pentru ca ofera o tensiune de deschidere mai mare decat alimentarea si o tensiune de blocare mai mica decat masa (negativa). Chiar si panta pare mai buna. Mie-mi pare ca pe oua.Am simulat cresterea inductantei in poarta printr-o perla ferita aproximand la 200nH.Rezistorul original de 5,9 e prea mic, conform formulei s-ar preta ceva de 14,8 ohmi si am pus varianta mai avantajoasa de 0,7 ori mai mare, deci cu 10,2 ohmi.Nu cu mult, totusi panta e mai rea decat cu 15uH, timpii sunt mai mari.

[Aurel Iosif]

Buna ziua. Ma poate ajuta cineva cu o schema de redresor cu tensiune reglabila 0V-250V / 100 mA-150mA, de preferat cu tuburi ? Multumesc.

[Dr.L]

@monday -cauta, ca sunt cateva pe forumApoi...in subiectu lasta vorbim de teoria surselor, mai exact cum o punem aplica practic. Si e vorba, in general, de surse in comutatie.Deci intrebarea ta e cat se poate de inafara subiectului@smilex - si daca se pune o rezistenta mai mare decat cea calculata, ea afecteaza doar timpii de crestere si scadere (astfel incalzid ceva mai mult trz)? Sau mai pot aparea si alte fenomene?Si de ce pun unii producatori ferita pe terminalele trz?Ms pt explicatii (inclusiv cele anterioare)!

[Aurel Iosif]

Ok. Multumesc, Doctore !

[Aurel Iosif]

Imi pare rau, dar din titlu " totul despre....surse (teorie, scheme, aplicatii)", nu prea mi-am dat seama ca ar fi vorba exclusiv despre surse in comutatie. Alta data voi fi mai atent !

[Vizitator pisica matache]

Pe osciloscop cu rosu este referinta formei de unda, cu verde este ceea ce se poate vizualiza cu osc chiar dupa rezistor, cu galben este ceea ce se petrece pe capacitate. Intereseaza galbenul, verdele este pentru comparatie cu ceea ce se poate vizualiza.

As zice ca putem vizualiza semnalul direct pe capacitatea interna mosului;punem in drena o sarcina rezistiva si vizualizam tensiunea pe ea.Orice oscilatie a semnalului de comanda ar trebui sa se regaseasca amplificata in drena.Asta daca nu gresesc...