Totul despre...SURSE(teorie,scheme,aplicatii)

[Vizitator]

din oscilograme rezulta toti acei parametrise vede in desen tens de deschidere,tens de saturatie,capacitatea prin timpul in care sta pe acele paliere marcate

[Vizitator smilex]

Am trecut anterior in revista niste formule. Am sa dau niste exemple la ce pot fi folosite. Incep cu masurarea inductantelor si implicit, fazarea infasurarilor, vad ca exista probleme aici. Evident, se poate cu L-metru, dar se poate si fara, pentru cei care n-au asa ceva la dispozitie.Astfel, daca conform schemei de mai jos, in inductanta se introduce energie, la intreruperea alimentarii autoinductia inverseaza tensiunea la borne iar prin dioda, curentul generat de bobina va incarca condul la o anumita tensiune. Daca acea dioda n-ar exista, tensiunea de pe cond ar realimenta bobina si totul s-ar transforma intr-un circuit oscilant cu oscilatii amortizate. Prezenta diodei, face ca aproape intreaga energie inmagazinata in bobina sa se transfere condului.Daca alimentam bobina cu un curent (de 1A), energia inmagazinata in ea este de L•I²/2. Aceasta energie va fi transferata condului, deci poate fi exprimata ca C•U²/2. Deoarece cele doua sunt aprox. egale avem L•I²=C•U², iar la 1A (de exemplu), L=C•U². Tensiunea poate fi masurata cu un voltmetru cu impedanta mare (digital) si atunci, daca de exemplu pe un cond de 1μF, tensiunea a urcat cu 10V, inductanta supusa curentului de 1A are valoarea de 1μ•10² adica 100μH.Se pot masura astfel orice valori, pentru inductante mari se pot folosi curenti mai mici sau/si conduri mai mari. Condul trebuie sa plece de la tensiune zero, deci trebuie descarcat inaintea masurarii. Ar fi bine ca dioda folosita sa aiba cadere de tensiune cat mai mica (schottky). Intrerupatorul trebuie sa fie ferm, sa nu genereze doua sau mai multe impulsuri la decuplare, altfel masuratoarea va fi eronata. Pentru orice eventualitate se poate ca mai jos, varianta poate fi folosita si la un contact mai putin ferm. Se pot incerca mai multe masuratori. Valorile din scheme nu conteaza, sunt ca exemplu, important este calculul conform formulei, pot fi folosite orice valori de preferinta tensiunea obtinuta pe cond sa fie mult mai mare decat cea de pe dioda iar condul cat mai mare comparativ cu capacitatile parazite. Atentie, repetarea impulsurilor fara descarcarea condului poate duce la cresterea tensiunii pe cond la valori periculoase!Acum, pentru fazare, presupunem un traf simplu, la care vrem sa aflam inceputul infasurarilor (acel asterix la bobine intalnit in scheme).Daca masuram inductantele celor doua bobine, fie cu un L-metru, fie cu metoda de mai sus, vom obtine niste valori, probabil cu una dintre ele mai mare (de obicei primarul). Montand in serie cele doua infasurari, avem doua posibilitati: inductanta totala este mai mare decat oricare din infasurari si inductanta totala este mai mica decat cea mai mare inductanta initiala. Asta in functie de cum s-a facut inserierea. Daca inductanta e mare (primul caz), inseamna ca inserierea s-a facut unind sfarsitul uneia cu inceputul celeilalte. Daca e mai mica (al doilea caz), inserierea s-a facut unind inceputurile (sau sfarsiturile).Se poate face inserierea, masurarea si apoi verificarea prin schimbarea variantei. Pentru fazare nu e nevoie de informatia precisa asupra valorii inductantelor (desi nu strica), ci doar de convingerea ca inductanta totala fie a crescut, fie a scazut sub cea mai mare initiala.PS: daca avem inductante cunoscute, pe acelasi principiu se pot masura capacitati. Se poate folosi la citirea tensiunii de pe cond si un AO (mareste impedanta si pastreaza tensiunea mai mult timp, facand posibila citirea) pentru conduri de valoare f. mica.

[Vizitator]

sa ne mai clatim ochii cu realizarile altora

NU ARE cond electrolitic de filtraj retea redresata!

[Vizitator]

au inceput sa-mi placa IR-urile,pana acum am lucrat numai cu IR2125 si sant ff multumit

azi am testat un convertor buck fara stabilizare,vream sa vad numai cum se comporta

mos de 80v/70a dintr-un ups;dioda de pe iesire 12v atx=16a/200v

intrare aprox 30v;iesire aprox 13,5a;sarcina 5 ohm paralel cu 3,3 ohm

soc:2 bobine de 540 microH in paralel,de la un atx chinezesc-cele din PFC activ

vreau sa folosesc montajul drept prestabilizator pt o sursa liniara reglabila care sa disipe constant in toata plaja

sus este curentul prin soc iar jos tensiunea in sursa MOS

si paianjenul construit in 30 min

[Vizitator]

azi am facut montajul completconvertorul step-down alimenteaza un stabilizator cu LM338controlul convertorului in comutatie este dat de caderea de tensiune pe LM citita printr-un optocuplor la care am pus un histerezis--aprox 3vcu tensiune de dupa redresare de aprox. 30v am obtinut la iesire 24v/3aeste o schema stufoasa dar obtinerea a 1,2 la 25v cu 5a folosind un radiator modest cred ca poate fi o optiuneavantajul meu este ca am cumparat o singura componenta--IR2125 dar se poate fol si IR2110(mai multi pini insa) sau NCP5181nu am amintit controlerul--banalul SG3524 dar se poate folosi si LM555LE:am reglat iesirea la 15v cu sarcina 3 ohm si am lasat o singura bobina de 540 microH--aceasta se incalzeste totusi puternic,am sa las 2 in paralel

[Vizitator pisica matache]

Ingenioasa metoda de a mentine 3V,cadere de tensiune,peLM338!Ati putea pune schema,asa stufoasa cum este?Ce LM338 ati folosit,T sau K,cel din urma nefiind chiar ieftin....oricum solutia ar merge aplicata la orice stabilizator liniar,integat au nu.

[Vizitator]

eu am alt sistem de lucru;era o vorba batraneasca,cu cizmarul care are pantofii ruptiam multe surse reglabile cu lm317 dar de puteri miciin schimb cand am nevoie de ceva special incropesc o sursa pe locam visat si eu o sursa cu domeniu mare,curenti mari si afisoare cum sant cateva pe forum:in viata asta nu o sa amtestele pe care le-am facut sant ca urmare a unei promisiuni facute la inscriere ca ajut si eu cu ce pot;ideea cu mentinerea tensiunii constante pe regulatorul serie nu stiu de cand vegeteaza prin creierul meu,nu stiu cine m-a inspirat si oricum am mai spus si anul trecut ca in comutatie se poate face orice tranformare,din orice tensiune in orice tensiune,curent limitat,putere limitata.......puneti problema pe masa si dupa mai multe "furtuni de creiere" va iesi cevaprietenul meu inginerul cam someaza,nu prea sant proiecte grele ca sa apelez la elsperam sa vin cu niste idei,sa fac si niste masurari minimale dar greul sa-l duca un tanar(sau mai multi) care sa-si faca ucenicia pe forum inainte sa treaca la un nivel in care sa nu mai aibe nevoie de noi si sa ne salute numai din cand in candputem face un concurs/test:eu spun cum am gandit schema si cineva cu pdf-urile celor 2 integrate sa incerce sa incropeasca o schemasg3524 va fi pus cu iesirile in paralel ca sa avem timpul de conductie peste 90%el va comanda un ir2125 ca tranzistorul de forta sa fie un mos canal nconvertorul propriu-zis va fi un step-down ce va cobora din 35-40v la 5-30v aproximativ pt a constitui tensiunea de intrare a regulatorului seriecitirea tens de pe reg serie am gandit-o prin optocuplor pt ca avem potential flotant,nici un punct nu este la masa;deci "traductorul" de tensiune este chiar dioda optocuplorului pe care am pus-o in serie cu 3 diode 4148 si o rez de 560 ohm ca sa avem un fel de prag pe la 3v(3 x 0,6v pe diode plus 1,1v de cea din opto)tranz din opto va merge ca la orice aplicatie cu 3524 la intrarea inversoare a amplif de eroareATENTIE! am folosit o idee a colegului de stabilizare cu un histerezis maricel(stabilizarea la iesire este data de stabilizatorul liniar,asa ca la intrare poate avea un riplu de aprox 0,5v),asa ca de la iesirea amplif de eroare(pin 9) la intrarea + (pin 2)am pus o rez de 33k(este functie si de rezist din divizor)pe alimentarea ir2125 am pus un zener de 15v/0,5w si din Vcc am dus o rez de 10 kohm la +35v ca sa nu se descarce cond-ul de bootstrap la sarcini miciSA VEDEM cine se aventureaza sa faca schemaurmeaza sa testez si o limitare de curent cu 3524 pt cazul cand folosim sa zicem lm317 + un pnp de forta fara limitare de curentsi mai trebuie verificat cum se comporta cu o variatie mare,rapida a sarciniiL.E. :hai sa va mai stresez;mi-am adus aminte,inainte sa intru pe forum am modificat o sursa ATX la care bucla a fost tot asa cu un optocuplor paralel pe doua lm317 in paralelzace prin dulap,nu am folosit-o dar poate o revergoreaza cineva ca idee(adica si sa ma convinga sa o caut,sa-i fac o poza si niste teste cu ce poate)

[Vizitator]

si primul meu montaj cu IR2110

tranzistori:IRF740 fara radiator la test, cu 6,8 ohm in poarta

trafo ATX cu diodele pe ramura de 12v

socul f mare/220 microH luat tot de la un PFC(ca sa lucrez numai cu ferita de calitate)

alimentare=250vdc

CI comanda=SG3524 fara bucla,cu limitare durata cu o rez intre pin 9 si masa

montajul construit in max o ora

l-am lasat max 5 min pt fotografii pt ca nu am rad pe irf

cu iesire 12v pe 3 ohm tranz nu aveau nici temperatura corpului

sus este curentul prin primarul trafului,1a/div

jos este tens pe drena mos-ului de jos,100v/div

[Vizitator smilex]

Trebuie sa subliniez doua lucruri.In primul rand, ce frumos se vede in primar variatia de curent din inductanta aflata pe filtrul de la iesire. Pentru o medie de 4A in secundar, se poate estima si raportul de transformare. Mai apoi, spike-ul (pe curent) la intrarea in conductie datorat capacitatilor parazite, dar mai ales snubberului. Ar trebui sa dea de gandit la alegerea MOS-urilor. Acele varfuri de curent, sunt pretul platit (prin snubbere) pentru obtinerea unor varfuri atat de mici pe tensiune (la off).Acum te rog invers, nu poti sa scoti pe rand snubberele (intai primarul) si sa vezi atunci formele? Eventual si pe secundar (cu si fara ele) cu o baza de timp mai mica, pentru detalii. Si eventual cu 2A in secundar (nu e mult nici 4).

[Vizitator]

fac aceste montaje numai pt incurajarea electronistilor amatori(si special:sonic,matache,silicipi)dupa masuratori desfac montajele pt ca si asa nu reusesc sa sa-mi castig existenta,sant in mare impas daca intru in somajintr-adevar am pus pe primar 4,7 nano serie cu 51 ohm in loc de 2,2 nano cat era in atx--dar asta si de frica necunoscutului nestiind la ce sa ma astept de la ir2110;si asa datorita chiorelii primul ir2110 pe care am pus mana l-am trimis la tintirim(cum spunea aici un ardelean)poate mai tarziu, dar o sa trec prin faza cu reducerea treptata a cond-ului

[Vizitator smilex]

Deci, ma mut aici, unde vom incerca sa gasim o solutie pentru reactia RC a lui silicipi:

http://elforum.info/viewtopic.php?p=968075#p968075 Sa speram ca si reusim.

Datele sunt: traf ridicator 3 spire primar, 100 spire secundar; tensiune maxima primar 14,4V; frecventa 50kHz; iesire pe filtru din 1,3mH si 100uF.

@ silicipi diagrama asta o copiezi, o depozitezi undeva fara a o afecta vreodata si o poti folosi de cate ori ai nevoie.

Se poate si fara, calculand matematic si vizualizand grafic, eu prefer pe diagrama.

Confirma datele de mai sus, intre timp cauta in PDF-ul 3525 care este excursia de tensiune la iesirea operationalului la care se aplica corectia, pentru care umplerea variaza de la 0% la 100%. Parca era pe la proprietatile comparatorului in care intra iesirea AO.

Pe diagrama eu lucrez in paint-ul windows-ului, caracteristica LC cu rosu dublu, caracteristica AO cu verde dublu si eventual globalul cu albastru dublu. Pentru informatii, cu linii simple culori improvizate.

Acum, trebuie sa lamurim cate ceva, probabil nu necesar pentru unii.

In primul rand ce sunt si ce valori au pantele, ce sunt polurile si zerourile, decada. Mai apoi cateva variante de corectii, dupa care calculul pentru silicipi. Fac mentiunea ca nu am facut asta pentru traf ridicator niciodata, dar vom vedea.

Deci la trasarea caracteristicilor evident ca se iau ca repere intersectiile dar de ajutor sunt segmentele si triunghiurile pentru rapiditate si mai mare precizie. Trebuie lucrat precis.

Caracteristica unui filtru LC si cateva informatii privind reactanta capacitiva:

Un AO cu retea RC:

[Vizitator smilex]

Nu mai pot adauga fisiere deci mesaj nou, fara sa modific. Scuze administratorului.Cum apare un zero:Aici trebuie sa fac o precizare: castigul in tensiune (Au sa zicem) se poate exprima in decibeli (dB) cu formula Adb=20logAu astfel de 10 ori inseamna 20dB, de 100 de ori inseamna 40dB, etc.Cum apare o pereche pol-zero:Mai las si pe maine, poate aflam excursia de tensiune si primim confirmarea datelor.

[Vizitator smilex]

Era o mica greseala anterior, s-a corectat, multumesc Dr.L.

Un pol cu doua zerouri:

Doua perechi pol-zero si doua poluri cu un dublu-zero care cred ca nu mai necesita comentarii:

Rezistoarele sunt alese pentru simplificarea calculelor mele, in realitate RC-urile pot lua orice valori, care insa se calculeaza usor. Important este a se urmari configuratia schemei astfel incat sa se poata determina care RC actioneaza la ce frecventa si cum.

Caracteristicile amplificare-frecventa de mai sus poarta numele de caracteristici Bode (fost inginer in domeniu). Sunt teoretice, in practica polii si zerourile sunt mai curbe, trecerile de la paliere la pante mai line. Dar sunt folositoare ca si in cazul de fata.

La proiectarea unei retele RC necesare unei surse, de obicei se urmareste deja o anumita caracteristica dar nu se cunosc valorile RC. De aceea trebuie pornit prin alegerea valorica a unei componente, in zona interesata. Celelalte componente se afla pornind de la acea alegere si graficul caracteristicii dorite.

Fac aici o trimitere catre pagina 3 (cred) cu un exemplu concret, ceva asemanator sper si pentru silicipi. Adica ar trebui sa ne apucam efectiv de problema, am considerat ca, indiferent de rezultat, ar fi bine sa ramana aici ceea ce facem. Sper sa nu exagerez. Stabilitatea surselor stabilizate (suna ciudat) este extrem de importanta.

@silicipi Confirmi datele initiale? Ai gasit excursia de tensiune?

[silicipi]

Excursia de tensiune din primar est intre 10,5V si 14,4V, la tensiune de 14,4V in primar in secundar se obtin 495V cu factor de umplere maxim, n-am calculat insa ce tensiune voi avea in secundar la o tensiune de 10V in primar cu factor de umplere maxim, am testat insa practic si cu alimentare de 10,5V cu reactia de tensiune conectata aveam la iesire o tensiune de 353V, cat stabilisem si inainte, voi incerca sa decuplez reactia , sa alimentez sursa si sa vad ce tensiune am la iesire cand alimentez cu 10,5V, si voi reveniP.S. Alimentand convertorul cu 10,5V am la iesire in gol, o tensiune de 364V fara sa conectez reactia si fara sarcina, iar unei tensiuni de 14,4V ii corespunde o tensiune de 495V.Daca am citit bine in PDF SG3525 excursia de tensiune a amplificatorului de eroare integrat este intre 0,9V si maxim 3,6V prima coresunzand unui duty-cycle 0 si maxima unui duty-cycle maxim.

[Vizitator smilex]

Asa este, PDF-ul 3525 spune ca umplerea maxima se obtine la 3,3V iar cea minima la 0,9V deci o excursie de 2,4V pe iesirea operationalului pe care dorim sa aplicam corectia. La 14,4V si un raport de transformare de 33,33 tensiunea maxima este de 480V (cu un consumator). Deci cu acea excursie de 2,4V se poate efectua o excursie de 480V, adica castigul este de 200 de ori. Exprimat in dB vine un castig de 46dB. Fara nici o alta corectie, caracteristica globala amplificare-frecventa este cea a unui filtru trece jos, care pleaca de la 46dB (calculat) si are polul la frecventa de rezonanta, deci 430Hz pentru 1,37mH (daca am retinut bine) si 100uF.Cum se vede, panta de -40dB/dec taie axa de castig unitar (0dB) la 6kHz. Cu faza la -180 grade la peste 430Hz (0 grade sub 430). Asa cum spuneam pentru ca sursa sa fie stabila, panta trebuie sa fie de -20dB/dec, iar marginea de faza 30-60 grade. E nevoie de o corectie. Corectia aplicata va schimba caracteristica si frecventa la care se va intersecta cu 0dB aceasta noua caracteristica. Asadar trebuie sa alegem o noua frecventa pentru intersectie. Desi nu e o regula batuta in cuie, frecventa se alege de obicei intre jumatate si 1/5 din frecventa sursei (asa am procedat, cel putin). Ca sa nu fie nevoie de amplificari mari, am sa aleg 10kHz aceasta frecventa. Intrucat intrevad cereri serioase de la sursa, si posibilitatea deplasarii spre dreapta a caracteristicii LC, deloc spre stanga (mai vb. despre asta), polul superior introdus la de 3 ori frecventa cu 0dB, deci 30kHz.Astea sunt frecventele:Matematic, pantele se aduna, adica o panta de -20dB/dec corectata cu una de +20dB/dec va da un palier, -20dB/dec cu -20dB/dec va da -40dB/dec, etc. Pentru ca la 10kHz alesi, avem cca. -8,5dB castig, in acel loc panta avand -40dB/dec, evident ca corectia trebuie sa treaca prin +8,5dB la 10kHz, cu o panta de +20dB/dec, deoarece se doreste in final un -20dB/dec in acel punct. Deci corectia se construieste cu o dreapta de la +8,5 la 10kHz si +20dB/dec:Mai departe corectia satisface ce se urmareste:Un dublu zero si un pol. Daca le adunam punct cu punct, sau intuitiv pe zone, observam ca caracteristica globala (albastru) va asigura -20dB/dec pe toata portiunea pana la 30kHz de unde va cobora cu -40dB/dec:Asta e o caracteristica ideala, spre care ar trebui sa se tinda. In practica, caracteristica LC fuge, nu e stabila, chiar RC-urile pot avea o deriva termica, deci idealul este atins intamplator. Dar asta nu conteaza. Pe noi ne intereseaza numai intersectia cu 0dB, daca presupunem ca sursa va fi in echilibru. Asa cum se vede, e ok acolo.