Totul despre...SURSE(teorie,scheme,aplicatii)

[Vizitator]

Am multe documente salvate in timp cu denumirea originala dar nu le mai stiu continutulVream sa le pun aici si nu la documentatieExemplu

[Vizitator smilex]

Multe astfel de pdf-uri sunt disponibile pe net. Am convingerea ca multe provoaca dureri de cap nu atat datorita nivelului avansat de cunostinte necesare cat si din cauza ca sunt in limba engleza. Ar fi ideal daca ele ar fi sintetizate si prezentate mai digerabil si in domenile ce prezinta interes. Eu personal vad patru astfel de domenii: sursele atx (cu bipolari), surse semipunte (forward) cu doi tranzistori, UPS-uri si flayback.

Cam astea ar fi mai raspandite si prezinta un interes general cum am vazut aici. De asemenea, lucruri universal aplicabile cum ar fi calculul snubberelor, a retelelor de reactie. Pt. calculul transformatoarelor exista deja un topic.

Si pentru ca e noapte, iar eu n-am somn, as deschide subiectul cu calculul snubberelor, in viziunea mea.

Am citit cateva lucrari despre asta si singurul lucru cu care am ramas este convingerea ca la nivel de amator este imposibil de apreciat exact componenta unui snubber. Asta datorita faptului ca pentru stabilirea lui e nevoie de cunoasterea inductantei parazite ce depinde de lungimea terminalelor, forma capsulei tranzistorului, forma traseelor cablajului, transformator si cuplajul cu secundarul... Asa ca personal am adoptat o metoda, care nu-mi apartine, dar care ma satisface.

 

 

[Vizitator smilex]

Si pentru ca e noapte, iar eu n-am somn, as deschide subiectul cu calculul snubberelor, in viziunea mea. Am citit cateva lucrari despre asta si singurul lucru cu care am ramas este convingerea ca la nivel de amator este imposibil de apreciat exact componenta unui snubber. Asta datorita faptului ca pentru stabilirea lui e nevoie de cunoasterea inductantei parazite ce depinde de lungimea terminalelor, forma capsulei tranzistorului, forma traseelor cablajului, transformator si cuplajul cu secundarul... Asa ca personal am adoptat o metoda, care nu-mi apartine, dar care ma satisface.

[Dr.L]

Snubberele oricum se ajusteaza la final cu osciloscopul

[Vizitator smilex]

De acord, dar trebuie pornit de la ceva.Am sa consider in discutie o sursa forward, semipunte. Oscilatile pe frecventele determinate de capacitatile si inductantele parazite apar la momentul off, adica atunci cand tranzistorul se blocheaza. Pentru o astfel de sursa, consider ca momentul se petrece la Uds (Vce) de 140V (atunci cand pe primarul trafului tensiunea e zero). Din datele tranzistorului se poate vedea (deduce, aproxima) care este capacitatea parazita la iesire a tranzistorului la acea tensiune. Aceasta capacitate se multiplica de 4-6 ori si se alege o valoare standardizata. Valoarea rezistorului se alege astfel incat, la momentul on, curentul de varf datorat snubberului, sa fie de doua ori mai mic decat cel maxim pentru care este proiectata sursa. Puterea (aproximativa) pe rezistor este egala cu produsul dintre capacitatea aleasa, frecventa si patratul tensiunii (140V). Acest snubber priveste doar primarul transformatorului (sau mai bine zis elementele de comutatie din primar). Pentru diodele redresoare solutie e identica cu precizarea ca (...) capacitatea parazita a diodei e luata la 1V. In acea zona multe scheme prevad un singur snubber, pe secundar, care se bazeaza pe faptul ca o dioda este blocata numai cand cealalta conduce deci snubberul va fi pus, pe rand, pe fiecare dioda. Personal, solutia mi se pare aproximativa si prefer cate un snubber pe fiecare dioda. Existenta snubberului nu poate fi neglijata, amortizeaza puternic oscilatile parazite ce duc la puteri disipate (si tensiuni mari) si distrugerea componentelor.Ar fi ideal daca s-ar prezenta si alte metode de alegere a snubberului.

[Vizitator smilex]

La cele de mai sus fac o precizare pe care din neglijenta am uitat-o. Capacitatea snubberului astfel calculata se aplica fiecarui element de comutatie (o folosesc asa si la flyback alaturi de retea RCD). Intrucat este inutila folosirea a doua snubbere (datorita condensatorilor de filtraj alimentare) se utilizeaza unul singur, echivalentul a doua in paralel, ceea ce inseamna ca valoarea capacitatii se dubleaza. Snubberul se poate monta in paralel cu primarul, dar daca exista si traf de curent, corect ar fi de montat intre punctul comun al tranzistoarelor si jumatatea tensiunii obtinuta prin inserierea conensatoarelor de filtraj sau capatul "rece" al trafului.

[Vizitator]

Recunosc in fata Marii Adunari NationaleCand ,,proiectam,, surse luam o schema Philips si o copiamCand modificam puterea mai aproximam si noi, ne ajuta osciloscopul pt. finisaje

[Vizitator smilex]

Buna documentatia, exista mai multa, dar ar fi bine daca ar fi prezentate si alte metode de calcul si ar fi minunat daca cineva le-ar testa pe o sursa functionala, demonstrativ.

[Vizitator]

mai modifica si altii atx-urile

 

 

http://www.qrp4u.de/docs/en/smps_new/

 

si am mai gasit

[Vizitator smilex]

Mai sus, pe jpeg-ul postat am scris ca "puterea pe dioda se calculeaza...". Am vrut sa scriu ca "puterea pe snubberul de pe dioda...". Asta e..., neatentia.

Am vazut o intrebare legata de functionarea surselor de calculator. Cu toate ca il consider pe miticamy gazda acestui topic si mai bine pregatit pentru asta, am sa incerc sa raspund aici pentru ca facea parte din sectiunile ce personal consideram ca merita discutate teoretic.

In principiu o sursa pc are niste elemente de comutatie la tensiunea redresata a retelei, ce comanda un transformator cu frecventa ridicata (25-75kHz), un redresor ce formeaza niste impulsuri care ataca o inductanta si care formeaza un filtru alaturi de condensatorii de filtraj (5,12V). Elementele de comutatie din primarul trafului sunt de obicei tranzistoare bipolare, dar pot fi si MOS-i sau traf forward cu un tranzistor (MOS). Cele mai raspandite sunt cu bipolari si despre configuratia asta cred ca merita a se discuta.

Citisem aici, pe forum, o discutie mai aprinsa, despre functionarea bipolarilor la care cineva ce se autointitula inginer electronist (ma indoiesc desi, cu invatamantul actual, totul e posibil) demonstra lipsa profunda de informatie in domeniu (cam pe acolo ma-nvart si eu dar totusi...).

Sursele cu bipolari sunt autooscilante! Adica oscilatia are nevoie de un mic "bobarnac" pentru a se amorsa. Acest mic impuls vine printr-un reostat aflat intre baza tranzistorului si colector sau printr-un impuls primit prin trafo driver (cel ce comanda tranz.). In primarul trafo driver se afla doua comutatoare (perechi tranz. + dioda) care scurtcircuiteaza primarul si opreste oscilatia. Cand unul dintre tranz. din primar trafo driver se blocheaza permite amorsarea oscilatiei intr-un sens, celalalt tranzistor, in sens opus astfel, oscilatia se amorseaza pe rand de cate unul dintre tranzistoarele de putere, alimentand transformatorul cu frecventa impusa de ritmul de blocare si saturatie a tranzistoarelor driver, comandate la randul lor de un integrat. In functie de tensiunea finala integratul modifica factorul de umplere a semnalului de comanda, iar pt. mai multe detalii privind functionarea trafului si a inductantei din filtru fac o trimitere la topicul de aici referitor la calculul trafului smps.

[Vizitator smilex]

Solutia este dintre cele mai ieftine si permite "citirea" curentului prin transformator, mai complexa ar putea parea in schimb proiectarea trafului driver. N1 este infasurarea prin care trece curentul transformatorului si care alimenteaza pe rand bazele tranzistoarelor. N2 si n3 sunt astfel dimensionate (nr. spire mai mare) incat curentul prin tranzistor raportat la cel generat pt. baza tranzistorului sa fie mai mic decat factorul de amplificare a tranzistorului in cele mai defavorabile conditii (curenti mari, temperaturi scazute). De exemplu: 2SC4242 are un factor de amplificare la 5A/25gr.C de peste 10. Se poate lua un raport n2/n1=8. Aceasta conditie trebuie indeplinita pentru ca oscilatia sa se intretina. Intr-o prima faza C se va incarca cu curentul de baza dupa care valoarea tensiunii de pe C va fi determinata de caderea de tensiune de pe dioda D1 (D2) si R. R se dimensioneaza astfel incat la curent maxim, pe C sa nu fie mai mult de 5V, deoarece la deschiderea ambelor tranzistoare driver aceasta tensiune inversa va cadea pe jonctiunea BE. Rolul lui C este de a alimenta baza cu o tensiune negativa care elibereaza rapid sarcinile stocate in jonctiunile tranzistorului, scurtand timpul de comutatie si implicit puterea disipata a tranzistorului. La o scurta analiza observam ca tensiunea pe n2 (n3) este aproximativ proportionala cu valoarea curentului prin tranz. de putere deci pe infasurarile n4 si n5 aceasta valoare poate fi citita (in tensiune) si folosita pentru limitarea curentului. Totodata mediana dintre n4 si n5 poate fi folosita pentru initierea oscilatiei prin D3 care are inseriata un rezistor astfel dimensionat sa poata genera un curent (oricat de mic) in baza tranzistoarelor peste rezistenta din BE a tranzistorului. Initierea mai poate avea loc si prin montarea unei rez. intre BC de circa 220k. Desi personal nu am intalnit prin surse, blocarea tranzistoarelor de putere se realizeaza mai usor daca in baza tranzistorului se introduce o inducanta (2-5micro) care sa formeze cu capacitatea de intrare un circuit rezonant.

[Vizitator smilex]

Pentru a calcula trafo driver se folosesc aceleasi formule ca si calculul pt. traf smps din topicul mai sus amintit. Se poate aborda problema putintel invers adica alegand o infasurare (n2 sau n3) calculam tensiunea pe infasurare la curent maxim, alegem nr. de spire convenabil si vedem care este inductia in miez. Daca este prea mare pt. frecventa respectiva redimensionam (max. 0,1W/cm³ ).Am scris cam mult, ma retrag, rog completari sau corectari.

[Vizitator]

In primul rand te salut si-ti multumesc ca m-ai scutit de un efort care pt.mine era maricel Micile observatii deriva si din faptul ca nu te-ai ocupat de depanare Foarte multe surse tv sant autooscilante,indiferent ca sant cu bipolare sau mos-uri Campioni la complexitate si fiabilitate sant cei de la Philips De multe ori sant acuzat ca ma abat de la subiect dar din experienta de viata am observat ca privind o problema intr-un cadru mai larg ai numai de castigat Exista in tv o sursa autooscilanta ff. raspandita care prin ,,uscarea,, cond. de 47microf produce supratens. la iesire si face dezastru-arde final linii,cadrele,sunetul Ca o pata de culoare,un depanator mi-a spus ca masina si-a cumparat-o datorita acelui cond. Philips,firma serioasa,a eliminat orice electrolitic din masinaria intrinseca de funct.a sursei pt. ca de pe iesire nu se poate 2)sursa atx cu bipolare,varianta clasica pe care ai descris-o, nu este autooscilanta in sensul general in limbajul folosit de noi intre sursisti(sau macar de cunoscutii mei) De ce spun asta-fara comanda on sursa nu va porni niciodata Alta este situatia cu sursele AT:ele nu au comanda on si pornesc la conectarea la priza iar oprirea nu se poate face decat prin oprirea alimentarii de la retea de aici numele de autooscilanta Sursa atx face parte dintr-o categorie ,,inrudita,, numita cu automentinere In sens mai larg la aceasta categorie dai o energie mica de comanda cu care initiezi procesul iar restul de energie de comanda o preiei chiar din sistemul comandat,printr-o metoda oarecare O alta mica observatie este la cond.din baza bipolarelor de putere din atx La multe surse paralel cu cond. sant numai 2 diode tocmai pt. a limita incarcarea la 1.2--1,5v in speranta ca nu citim decat noi doi i-ti doresc o zi minunata

[Vizitator smilex]

Sa nu te superi miticamy, dar imi vine sa zambesc gandindu-ma la tine chinuindu-te cu tastatura. Sa nu crezi ca mie mi-e mai usor.

Iti multumesc la randul meu pentru corectii. E adevarat, nu repar electrocasnice decat in caz de nevoie (colegi, prieteni), dar ma feresc cat pot. Repar insa scule industriale, printre care si surse de 5-10KW, care n-au nimic comun cu ce se discuta pe aici. De aceea, consider ca mai multe pareri si informatii ne vor apropia mai mult de adevar. Chiar daca sunt contradictorii. Important este ca cititorul sa inteleaga si sa ramana cu ceva (ma refer la cei care au nevoie de asta).

[dorian 70]

Domnilor, nu sunteti singuri, noi va ascultam si va inregistram (non- SRI) ...Multumesc !