Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Aplicatii cu E 0104 M


Mikrosha

Postări Recomandate

Mi'am facut eu sonda 10:1 cu tot cu compensare si merge bine de aproape un an. N'a incaput intr'un pix ca aia 1:1 asa ca am facut'o intr'un marker. Exact din site'ul ala postat de tyc m'am inspirat. Iar trimerul de compensare? 2 fire rasucite pana a aparut frumos unda patrata de pe iesirea de calibrare a osciloscopului. :da Lucrez cu sonda asta in SMPS'uri si mai recent intr'un amplif clasa D, nu sunt probleme la cateva sute de kHz. Mai sus n'am avut inca pe ce sa incerc.

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 27
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • nea_bobina

    7

  • Mikrosha

    4

  • Th3_uN1Qu3

    3

  • cirip

    2

Top autori în acest subiect

Ptr dl. Nea Bobina: Expresia modulului impedantei de intrare a sondei de 1m are un typo. De aia a iesit de 500K. In realitate e tot de 5megi la frecv joasa. Te rog inlocuieste "V(out_1m)" cu "V(IN_1m)" in expresia de culoare rosie.

He he! Buna dimineata (la pranz!). Doamneeee, ce sa-i faci, asa e cand imbatranesti, confunzi intrarile cu iesirile, hi hi . La ora respectiva atentia incepuse sa-mi fie capturata de fapt de un subiect mai placut, si asa am ratat-o pe-asta, in favoarea "celeilalte" ... he he.Merci pentru corectie. O sa corectez simularea acasa, ca n-am fisierele aici la job si nici n-am timp sa recompun toata dracovenia. Probabil ca in jurul orei 21:30 va fi graficul corect (online), dar nu mai am cum sa corectez in arhiva .rar deja postata. O sa repostez arhiva in urmatorul raspuns, cu errata de rigoare.Adresez scuze celorlalti colegi forumisti, carora e posibil sa le fi oferit o informatie eronata, dar sunt sigur ca m-au inteles. Hi.

Lucrez cu sonda asta in SMPS'uri si mai recent intr'un amplif clasa D, nu sunt probleme la cateva sute de kHz. Mai sus n'am avut inca pe ce sa incerc"

Pai exact asta si rezulta, ca e functionala pentru domenii de joasa frecventa si ca mai sus nu merita sa te straduiesti. Sunt convins ca a functionat in zona SMPS, nu ma indoiesc. Analiza desfasurata a avut drept scop sa vedem ce poate intr-un domeniu mai larg... dar e clar ca fara a avea la dispozitie materiale si tehnologii speciale, in regim de amator nu poti realiza altceva cu mult mai bun. Hi!
Link spre comentariu

Buna seara,Asa cum am anuntat, am revenit pentru a corecta simularea care prezinta variatia impedantelor de intrare ale sondelor analizate (cea cu tronson de 2m, respectiv de 1m) in functie de frecventa. Cei care vor privi graficele postate, vor sesiza (daca le-au vazut pe cele de ieri) diferenta; pentru cei care le vor privi pentru prima data, nu va conta. Se poate vedea clar ca alura curbelor nu difera fraudulos de mult una fata de cealalta, dar in conditiile tehnice de realizare (in special folosind cabluri coaxiale ordinare), va puteti bucura de max. 0.5Mohm la aprox. 20KHz.Recunosc ca nu mi-am batut capul sa incerc schimbarea combinatiilor RC in asa fel incat frecventa de taiere sa fie ceva mai sus, incercand sa pastrez un raport de 1:10. Nici n-o voi face deocamdata, intrucat n-am timp. Si ceva ma face sa miros ca nu se va obtine marea cu sarea. Asadar, spor la masuratori multumitoare in zona de joasa frecventa, atat timp cat puteti economisi niste bani, dar retineti ca pentru ceva serios, o sonda realizata industrial isi va spune intotdeauna cuvantul. Atasez si poza cu pricina.

Link spre comentariu

Intrucat un bun prieten mi-a furnizat o serie de documentatii extrem de instructive, ma gandesc ca daca atasez aici un link catre o lucrare serioasa, studiul acesteia ar putea clarifica multe nebuloase legate de sondele pentru osciloscoape si motivele pentru care cele realizate artizanal nu se pot apropia de performantele unora industriale.

 

Oscilloscope Probe Circuits

by Joe Weber, 1969

 

Pentru puristi si cusurgii, atasez si un link catre mentiunile Tektronix referitoare la copyright, in sensul in care compania respectiva permite distribuirea documentatiei scanate, fara probleme.

Link spre comentariu
Vizitator tyc

Sondele de osciloscop se realizeaza in ceva Spice(nu in ala pt studenti,unul profi) si ulterior se calibreaza dupa osciloscop.Pt o calibrare extrema,se ia in calcul si masa corporala a operatorului.

Solutia aleasa de Th3_uN1Qu3 e calea ;solutiile gasite cu Spice valoreaza ceva...teoretic.Sondele de laborator au trimere accesibile.Sondele necorespunzatoare deformeaza semnalul,acesta poate avea forma corecta in pct de masura,dar noi il vedem deformat.

Link spre comentariu

Sondele de osciloscop se realizeaza in ceva Spice(nu in ala pt studenti,unul profi) [...] Pt o calibrare extrema,se ia in calcul si masa corporala a operatorului. [....] Solutia aleasa de Th3_uN1Qu3 e calea ;solutiile gasite cu Spice valoreaza ceva...teoretic. Sondele necorespunzatoare deformeaza semnalul,acesta poate avea forma corecta in pct de masura,dar noi il vedem deformat.

Un adevar stralucitor, incadrat cu o aureola care ar cracana de admiratie orice racan ce stie sa vanda cartofi la colt de strada. Cum codul SPICE3 pe care se bazeaza un soft de simulare scos pe piata de o firma precum Linear Technology, n-o fi suficient pentru a se ridica la inaltimea cerintelor unor clienti atat de exigenti precum cei care sugereaza atingerea extremelor intr-o astfel de activitate, stau si ma intreb daca nu cumva Thomas Quarles sau poate chiar vestitul Laurence Nagel nu ar ramane niste palide umbre in comparatie cu exponentii categoriei mai sus mentionate...

 

Astfel de situatii se pot rezolva doar in doua feluri: prin demonstratie sau prin ignorare. Cum, din pacate, timpul necesar unor demonstratii corecte este de obicei prea lung pentru redactarea lor intr-un interval comod (pentru ca, vedeti, uneori e mai placut sa analizezi ce se afla in spatele unor dantele de dama decat sa-ti omori timpul pentru demonstratii inutile), de obicei ramane cea de a doua varianta. Din pacate, aceasta varianta nu poate demitiza postulatele savante aruncate dupa bunul plac al unora, peste tot pe Internet. Si din acest motiv, unii raman "mutilati" aproape pentru totdeauna, pentru ca vor crede cu tarie in afirmatii care nu sunt demonstrate.

 

In ceea ce ma priveste, am invatat de la un bun dascal doua chestii importante, mai ales in materie de electronica, dar care sunt valabile si pentru multe alte chestiuni din viata zilnica:

 

- "Hartia suporta orice" ;

- "Assumption is mother of all fuckups".

 

Fara a dori sa par comunist sau vreun admirator al extremistilor, inchei aici citandu-l pe dl. Neculai Constantin Munteanu :

Link spre comentariu
Vizitator tyc

@nea_bobinaSubiectul forumului e altul nu atacurile la persoana, pt ca asta am impresia ca faci.Politizarea forumului e alt aspect.Incearca sa te aduni si sa te rezumi la date tehnice.

Link spre comentariu

Ca sa nu dau citate lungi (pe cine intereseaza poate citi mai sus de capul lui), ceea ce simuleaza Spice'ul este valabil DOAR in conditiile in care componentele parazite sunt minimizate si in montajul real, ori cu cat e mai inalta frecventa, cu atat ele au influenta mai mare.Din punctul meu de vedere simularea raspunde doar la intrebari de tipul "va functiona/nu va functiona", cuplajele parazite depinzand foarte mult de forma pe care o ia circuitul fizic. Bineinteles ca si ele se pot simula intr'o anumita masura... insa in cazul asta pana se termina simularea construiesti circuitul real si iti primesti raspunsurile direct pe el.Si inca ceva - este f importanta intelegerea circuitelor idealizate - folosirea modelelor e o mare pierdere de timp. Simularea unei scheme bloc decurge mult, mult mai rapid si iti furnizeaza toate datele de care ai nevoie pentru alegerea componentelor reale.

Link spre comentariu

Din punctul meu de vedere simularea raspunde doar la intrebari de tipul "va functiona/nu va functiona", cuplajele parazite depinzand foarte mult de forma pe care o ia circuitul fizic. Bineinteles ca si ele se pot simula intr'o anumita masura... insa in cazul asta pana se termina simularea construiesti circuitul real si iti primesti raspunsurile direct pe el.

Lucrurile sunt relative, dar te apropii de adevar; Spice poate mai mult decat ne propunem in general, dar putini dintre noi imping lucrurile atat de departe. In ceea ce ma priveste am simulat si chestiuni legate de cuplajele parazite, dar din simpla curiozitate teoretica si din placerea de a verifica ideea ca teoria se leaga in mod direct si foarte armonios cu practica. Desi recunosc ca din punct de vedere strict didactic, Spice-ul poate ajuta sa ajungi la concluzia ca "va functiona/nu va functiona", imi asum responsabilitatea de a afirma ca in general, am obtinut mult mai mult de la el si ca transpunerile practice au diferit destul de putin fata de simulari. E adevarat ca utilizarea modelelor mananca timp, dar atunci cand am vrut sa vad cat mai exact ce se poate "stoarce" dintr-un anumit etaj, nu am avut alta solutie. Precizez foarte clar ca afirmatiile de mai sus vizeaza in mod special zona tuburilor electronice, intrucat in ultimii 2 ani acestea au reprezentat tinta mea predilecta. Referitor la zona "parazitelor", am folosit mult Spice-ul pentru studiul comportamentului circuitelor oscilante pentru unde scurte si al functionarii transformatoarelor de tip balun (adaptoare de impedanta si simetrizoare). E foarte mult de povestit la acest capitol si vreau doar sa spun ca cel putin daca se incearca apropierea de realitate prin simularea factorului de calitate al componentelor reactive (inductante, condensatoare), rezultatele finale se vor apropia foarte mult de cele obtinute in mod practic. De cele mai multe ori, simularile in Spice sunt executate fara introducerea unor asemenea amanunte si din acest motiv, rezultatele obtinute practic pot diferi in anumite cazuri atat de mult, incat sa-ti insele increderea in simulator. Ceea ce ai afirmat e corect in conditiile in care vrei doar sa te convingi ca o anumita configuratie e sau nu functionala, dar daca vrei mai mult, apelul la modelare este inevitabil. Un exemplu simplu si direct ar fi disipatia termica. Altul, ar fi modelarea stabilizatoarelor. Daca pe unii nu-i deranjeaza sa tatoneze valori dupa valori, sperand ca vor obtine "ceva" pana la final, atunci cand vrei sa produci ceva pe care sa te bazezi, recurgi macar la o spoiala de calcul si o verificare prin simulare. Asta scuteste de cele mai multe ori incingerea inutila a circuitului imprimat, hi. Si in ceea ce ma priveste, m-a facut sa nu montez/demontez prea des capacul vreunui device finalizat.

@nea_bobina, subiectul forumului e altul nu atacurile la persoana, pt ca asta am impresia ca faci. Politizarea forumului e alt aspect. Incearca sa te aduni si sa te rezumi la date tehnice.

Ar fi de-a dreptul ridicol sa ma gandesc la un atac la persoana intr-o astfel de conjunctura (forum, vorbe, tyc). In schimb, ai facut niste afirmatii neargumentate din punct de vedere tehnic despre un produs al unor minti stralucite, utilizat de armate de proiectanti si de amatori, cu rezultate notabile. Probabil ca acum ti-ai clarificat impresia gresita pe care ti-ai facut-o mai devreme. Iar in ceea ce priveste "politizarea", nu, nu e nici un alt aspect, pentru ca nu despre politica era vorba. Asta a fost o alta impresie gresita pe care ti-ai facut-o, deoarece inainte de a fi politicieni, cele doua personaje de ale caror nume am legat sfatul pe care am vrut sa-l ofer experimentatorilor amatori care ar vizita acest thread, au fost oameni de o cultura deosebita. In schimb, amanuntele la care ma voi "rezuma" eu in cazul propriilor postari, reprezinta o chestiune de optica si convingeri personale, pe care un personaj de genul tau n-are cum sa mi le controleze - fie ca iti convine sau nu. Oricum, observand atitudinile similare ale unor utilizatori, imi explic de ce multi colegi forumisti care aveau ce spune (mai ales prin pozitia profesionala) au disparut din areal sau publica extrem de rar. Pacat.
Link spre comentariu

Iar nu citez ca ar fi prea mult scris. Si eu am simulat la nivel de model un preamplificator RF cu tranzistori SMD (ia ghiciti voi pt ce), si in afara faptului ca circuitul real a avut trimeri de adaptare pe iesire, pe care oricum ii are un circuit radio, rezultatele au fost aproape de adevar.

 

La fel, la amplificatorul clasa D, odata ce i'am facut un cablaj "ca la carte", rezultatele sunt aproape de cele din Spice. Cat despre disipari... tocmai la capitolul asta nu am incredere. Se ia una bucata radiator cu rezistenta termica cunoscuta, se trantesc finalii pe el, si se calculeaza disiparile dupa modificarea temperaturii radiatorului. Sau daca e vorba de DC sau frecvente audio, voltmetru si ampermetru. Ce mare lucru.

 

O singura nelamurire am cu Spice - daca ai ceva timp chiar te rog sa incerci si tu. Am o statie Delia care pe unul din canale face "rail sticking" peste un anumit nivel, adica se rupe sinusoida si sare la tensiunea de alimentare, producand niste distorsiuni foarte nasoale. Am schimbat mai tot si tot la fel face. In simularea facuta dupa schema din cartea ei tehnica vad EXACT ACELASI LUCRU... si culmea este ca montajul real a functionat corect in atatea exemplare.

 

Cat despre tatonari - avea unu' o vorba. "Trimpots replace math". :rade:

Link spre comentariu

Nea_bobina esti doctor in bobine.

Buna dimineata! As vrea eu sa fiu doctor in "bobine", hi. E prea tarziu ca sa ma mai gandesc la asa ceva. Ca sa fiu plastic, putinul cu care m-am jucat pana acum reprezinta doar o picatura intr-un ocean de RF, in care daca era sa inot, ar fi trebuit sa ma apuc de sportul asta de la o varsta frageda. Ceea ce fac acum se numeste cultura generala (tehnica) si atat.

Poti face un studiu al cablurilor coaxiale din care sa reiasa metodele de reducere a capacitatilor parazite ?

Suna a tema de cercetare. Domeniul e vast si implica o munca de analiza serioasa. Cred ca mi-ar placea, dar sunt sigur ca voi intampina unele probleme pentru care ar trebui sa fac apel la documentare suplimentara, urmata de mai multe foi cu "socoteli". Si sincer, nu de asta imi arde mie acum, mai ales ca in putinul timp liber pe care il am, prefer sa ma destind cu chestiunile care ma intereseaza in mod direct. LTSpice e un soft gratuit, la fel si teoria liniilor de transmisie.
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări