Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Aplicatii cu E 0104 M


Mikrosha

Postări Recomandate

  • Răspunsuri 27
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • nea_bobina

    7

  • Mikrosha

    4

  • Th3_uN1Qu3

    3

  • cirip

    2

Top autori în acest subiect

la 4 e simplu: intrarea amplifului se leaga la un generator de audiofrecventa si pe iesire osciloscopul (eventual si o sarcina).Pt 3,nu trebuie 2 canale? :nas: 5) se pot vizualiza formele de unda din smpsuri6) cat de poluata e reteaua de 220v (printr-o sonda 1:100 sau un traf)

Link spre comentariu

Osciloscopul by default baga pe canalul X o tensiune liniar variabila, care face spotul sa se deplaseze uniform de la stanga la dreapta, apoi sa se stinga si sa se intoarca de unde a plecat. Dr. L, prin doua canale, se refera la X si Y, adica sa poti baga semnal extern pe X. "Jponezul" face altceva, folosind aceeasi baza de timp, afiseaza mai multe semnale. Asta se face cu o afisare pe rand a semnalelor, cu un multiplexor analogic CD4052. Montajul va merge prost, deoarece va suprapune toate canalele pe acelas nivel. Se poate rezolva usor problema asta.Lasand trolling-ul la o parte, ai reparat osciloscopul? Ce-avea?

Link spre comentariu

osciloscoapele nu au 2 spoturi,desi pot fi afisate simultan si mai multe(al meu are 4 canale)totul este un ,,truc,,electronic care poate fi facut in 2 moduricine are osc. cu doua canale are si un comutator alt/choppe alt(alternative) spotul face o baleiere continua stanga dreapta timp in care controlul pe verticala este preluat de canalul 1la urmatoarea baleiere continua stg-dreapta controlul pe vert. este preluat de canalul 2la viteze mici de baleiere se vede numai un spot si la urmatoarea baleiere se vede celalaltpt aceasta s-a recurs la al doilea ,,truc,,spotul parcurge o distanta f.mica pe canalul 1,este stins,trece pe canalul 2,parcurge aceeasi distanta mica,este stins, se intoarce pe canalul 1 si procesul se repeta pana cand se termina baleierea completa stanga-dreapta a ecranuluimai complex este circuitul pt. baza de timp dublace mai ziceti de osc. care afiseaza cu acelesi spot si pozitia atenuatorului si a bazei de timp

Link spre comentariu

eu nu am spus ca nu exista tuburi cu doua spoturiam spus ca toate osciloscoapele intalnite de mine fac parte din categoria descrisala serviciul vechi am avut osc. PHILIPS,HP,TEKTRONIX,poloneze,frantuzesti-toate au comut. alt/chopla noul servici am HITACHI V-1065A 100Mhz si are acel comut.

Link spre comentariu

Este aparatul cu care am lucrat 20 ani in fabrica comunistaLa alt colectiv era unul care memora jumatate din ecran pentru ca sa poti face imperecherea componentelor fara a tine minte cu aproximatie ce ai masurat inainteAlt aparat ff util era osciloscopul analogic cu memorieCand o sa castig la loto o sa pun un filmulet cu osciloscopul cu 4 canale care la viteze mici arata numai unul pe alt

Link spre comentariu

pai nu am spus decat ca mai exista si o varianta cu mai multe posibilitati,ca o completare la pozasi daca un om a fost sofer profesionist 30 ani,sau medic 32 ani, cand spune aceasta altei persoane se lauda?

Link spre comentariu

Va salut,Desi timpul nu prea imi mai permite sa postez, nu pot sa ma abtin cand vad, a cata oara, ca oricine poate sa posteze orice pe net. Daca mai e si frumos colorat, e luat de mare specialist. E vb de saitul cu sondele.Problema este ca sonda aia este necompensata. Rezultatul este ca:-rezistenta echivalenta de atac este cam de (5Meg||555K)=500K-2 metri de cablu coaxial la 100pF/m plus capacitatea de intrare a osciloscopului fac 220pF-Rezulta o frecventa de taiere (trece jos) de aprox 1.5KAsta inseamna ca la 1.5K va atenua cu 3dB, la 15K cu 20dB, la 150K cu 40dB, la 1.5MHz cu 60dB si asa mai departe.Cred ca imaginea e clara cam ce face sonda aia.Compensarea se face cu un cond de aproximativ 22pF (mai bine trimer) in paralel cu R1, astfel incat constantele de timp spre sursa de semnal si spre oscilo sa fie egale. Practic se aplica semnal dreptunghiular si se regleaza trimerelul pana cand dreptunghiul arata frumos, nu tesit sau cu varfuri.Daca are ragaz, il rog pe specialistul nostru in simulari, domnul Nea Bobina, sa ne faca o simulare a sondei sa vedem si noi ce si cum.Spor la constructii!Cirip

Link spre comentariu

Daca are ragaz, il rog pe specialistul nostru in simulari, domnul Nea Bobina, sa ne faca o simulare a sondei sa vedem si noi ce si cum.

Eheeee, salutare umbra veche! Ce-ti mai fac zburatoarele? Hi. As vrea eu sa fiu specialist in spais. Daca eram, nu mai eram aici. He. Cineva m-a invatat sa ma joc un pic cu simulatiunile astea si pot sa-i transmit multumiri sincere; la nivel de amator, imi sunt de mare folos.

 

Si eu m-am lovit de chestiunea sondelor, dar am priceput de la un dom' profesor care-i duda si de ce nu merita sa ma strofoc in a-mi fabrica una. De asemenea, am mai inteles si motivul pentru care sondele adevarate costa ... cat costa. Asadar, la capitolul sonde, am abandonat ideea de home-made si am facut rost de o trusa Philips care are doua capete, un 1:1 si un 1:10 cu 9pF si 10Mohm care duce pana la 60MHz. Eheeee, daca ar fi fost sa construim fiecare dintre noi asemenea sonde, mureau industriasii de profil de foame...

 

Si acum, sa revenim la subiect. Am simulat schema de pe saitul ala galbejit cu valorile respective, pe care le-am verificat si eu din curiozitate. Mentionez clar ca din simpla curiozitate, pentru ca nu vreau sa ma bat in matematica cu tine, hi.

Rezistenta de intrare e formata din rezistorul de 1.25M derivatie cu impedanta osciloscopului: 1.25meg || 1meg = 0.55meg si in final, din rezistorul de 5 meg || 0.55meg = 0.5meg. Constanta de timp tau = RC = 0.5meg*220pF = 0.00011 sec = 0.11 ms = 110 us si frecventa de taiere a FTJ-ului format ft = 1/2*PI*RC = 1446.86 Hz = 1.44 KHz. Deci jmekeria o sa taie exact cum ai prezis si tu, cam de la f'un kilohertz si o juma' . Acuma, cat o sa taie si pe ce panta o s-o ia, ne-arata spaisurile ilustrate in cele ce urmeaza.

 

In poza de mai jos, prima schema reprezinta montajul sondei, in care capacitatea de 200pF apartine tronsonului de cablu coaxial. A doua schema este simularea cu linie de transmisie. In aceasta simulare am folosit timpul de propagare Td = 10.1ns, corespunzator lungimii de 2m a tronsonului de RG58. Atenuarile introduse de sonda sunt in conformitate cu cele socotite de tine:

 

Posted Image

 

Pentru cei care sunt mai putin obisnuiti cu calculul timpului de propagare in linia de transmisie, Td = 1/v , unde v = viteza de propagare a undei in cablu. Dar v=c * cs, unde cs = coeficientul de scurtare (ptr. RG58, din specuri, cs=0.66). Rezulta v=3E8*0.66=1.98E8[m/s]. Atunci , timpul de propagare pe unitatea de lungime este t=1/v=5.05ns/m . Cum avem o lungime de 2m, rezulta Td=2*t=10.1ns.

 

Mergand mai departe, am tinut cont de sugestia ta referitoare la capacitatea de compensare si am mai ars o simulare AC prin care am vrut sa ilustrez raspunsul sondei cu si fara compensare; iar in situatia compensarii capacitive, am parametrizat valoarea condensatorului respectiv, obtinand 3 curbe diferite. In poza de mai jos se vede ca pentru C5 = 13pF, raspunsul sondei este cel mai liniar cu putinta. Daca valoarea acestuia e prea mica, se obtine atenuare. Din acest motiv, cirip a sugerat utilizarea unui trimmer, pentru a ajusta cat mai corect compensarea. In simularea de mai jos, am mers pana la 100MHz, tocmai pentru a reliefa mai bine comportamentul sondei. De la 80MHz in sus, apar salturi bruste in raspunsul sondei, datorita rezonantelor tronsonului de cablu. In situatia de mai jos, am folosit nu tronson de 1m coaxial, pentru care Td=5.05ns/m.

 

Posted Image

 

Urmatoarea imagine prezinta deformarile semnalului la iesirea sondei, in functie de valoarea capacitatii de compensare alese. Se observa ca pentru cel din mijloc, C6=25pF, forma semnalului ar fi cea mai corecta. In aceasta simulare am folosit tronson de 2m.

 

Posted Image

 

In fine, o alta informatie utila pentru constructorul amator ar fi capacitatea de intrare a sondei astfel construite, amanunt care este ilustrat in simularea urmatoare. Am folosit in mod intentionat doua tronsoane diferite, pentru a putea face o comparatie. Primul tronson are 2m si este reprezentat de trasele rosii. Cel de-al 2lea tronson are lungimea de 1m si e colorat cu verde. Trasele cu linii punctate reprezinta informatia de faza, ale carei valori pot fi citite pe scala verticala din partea dreapta a graficelor. Se poate observa foarte clar ca in cazul tronsonului de 1m, capacitatea de intrare a scazut spre 12pF.

In cel de-al doilea grafic, se poate observa ca raspunsul sondei cu tronson de 1m este mai bun la frecvente inalte, ajungand pana spre 20MHz cu atenuari de aprox. 1dB. Mai sus nu se poate, folosind cablu RG58 ordinar. Din acest motiv se folosesc cabluri speciale pentru sondele profesionale.

 

Posted Image

 

Si in final, o informatie dezolanta, dar adevarata. Graficul impedantei de intrare a sondelor astfel manufacturate ...

 

Posted Image

 

Concluziile mele:

- sonda poate fi utilizata cu succes in zona audio, dar nu m-as aventura cu ea sa masor RF nici macar in unde medii;

- daca vreti o sonda care sa nu va insele, atunci faceti rost de una industriala.

 

Intrucat imaginile de mai sus exista pe un server in afara forumului, am adaugat si o arhiva .rar care le contine, pentru cazul in care ar exista discontinuitati in livrarea serviciului.

Link spre comentariu

Ptr dl. Nea Bobina:Expresia modulului impedantei de intrare a sondei de 1m are un typo. De aia a iesit de 500K. In realitate e tot de 5megi la frecv joasa.Te rog inlocuieste "V(out_1m)" cu "V(IN_1m)" in expresia de culoare rosie.Altfel, sincere felicitari pentru munca si prezentare.Cirip

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări