leoncris Postat Aprilie 25, 2012 Partajează Postat Aprilie 25, 2012 high_voltage_tm & pisica matache Pai hai sa vedem. Stimabilul a calculat curentul simplist ( la temperatura de 20 0C) uzitand P = U2 / R , adica 0,09/0,0018 = 50W , de unde rezulta un current I = U / R = 0,3 / 0,0018 = 166,(6) A , respectiv I = 466,(6) la P = 140 W . Nimic mai fals intrucat nu s’a tinut cont de variatia rezistentei cu … temperatura , adica de coeficientul α . Ce urmarim : aflarea curentului necesar incalzirii ansei la o temperature suficienta topirii aliajului de cositor cu consumuri eficiente. Clasa A++ Acum calculand rezistenta la temperatura de 227,5 0 C , temperatura suficienta si necesara topirii aliajului de cositor , vom obtine : R = Rreferinta [ 1 + α ( T – T referinta ) = 0,0018 [ 1 + 0,004041 ( 247,50 – 200 ) = 0,0034542 Ω Ia sa vedem acum ce putere consumata avem : P = 0,09 / 0,0034542 = 26,055 W La ce current ? I = U / R = 0,3 / 0,0034542 = 86,85 A Deci domnilor , daca doritii sa va “tina” amarata de ansa cat mai mult este necesar sa impuneti conditii de ordin tehnic si … economic : - T necesara topirii aliajului = 227,5 0 , o valoare mai mare nu face altceva decat sa conduca la o pierdere de energie … inutila.Daca doriti o eficienta maxima izolati partea inactiva a ansei cu margele de … ceramica. - L ansa , aleasa de stimabilul = 10 cm ; O sa ma intrebati cum am ajuns la T = 227,50 C. Simplu : R = ρ ( l / s ) [ 1 + α ( X0 - 200 ) = 1,0347 ( 100 / 1 ) [ 1 + 0,004041 ( X – 20 ) => X = 227,461 0 C NOTA : Valorile tensiunii U =- 0,3 V secundar , R = 0,0018 Ω , pentru s = 1mm2 , respectiv R = 0,00063 Ω la s = 2,5 mm 2 si L = 10 cm le’am luat pe incredere de la …stimabilul. CONCLUZIE : ansa se distruge nu atat curentului ci mai degraba reactiei chimice dintre Cu si pasta + aliaj in conditii de ... TEMPERATURA. Link spre comentariu
CIBY2 Postat Aprilie 25, 2012 Partajează Postat Aprilie 25, 2012 high_voltage_tm & pisica matache Pai hai sa vedem. Stimabilul a calculat curentul simplist ....... CONCLUZIE : ansa se distruge nu atat curentului ci mai degraba reactiei chimice dintre Cu si pasta + aliaj in conditii de ... TEMPERATURA. Imi place enorm aceasta postare. Dar cu o mica remarca legata de distrugerea ansei. Nu cupru reactioneaza cu pasta ci oxidul format la suprafata lui este dizolvat de pasta. Dupa evaporarea pastei, cupru oxideaza iarasi si ciclul se reia. Si totusi nu am aflat lungime optima a ansei in functie de diametrul sarmei. Mai trebuie pusa problema provenientei sarmei. Eu folosesc conductor de 2,5 mmp. Oare este mai bun cel pentru nul? Sau cel pentru faza? Sau mai bine cel de impamantare ca se poate folosi si la CMos-uri? A innebunit lupul! 8 pagini pentru o amarata de ansa!!!! Link spre comentariu
leoncris Postat Aprilie 25, 2012 Partajează Postat Aprilie 25, 2012 "Si totusi nu am aflat lungime optima a ansei in functie de diametrul sarmei." - 1. Nu vorbim de diametre ci de SECTIUNI.2. Cand vei gasii Cu neoxidat , sa'mi spui si mie ! (nu vorbim de cel tratat cu lac,asa ca mentiunea nu'si avea ... rostul)3. - "lungimea optima" - Rationamentul invers , plecand de la temperatura necesara topirii aliajului ti'e interzis sau ... inaccesibil ? Hai sa'l mutam la incepatori , le va fi muuuult mai util lor, sper ! Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 25, 2012 Partajează Postat Aprilie 25, 2012 Ca să pun paie pe foc, nu din cauza oxidului sau a pastei decapante se rupe ansa, nici din cauza curentului. Am citit că principalul motiv ar fi că fludorul (cositorul - Sn) topit dizolvă cuprul formând un fel de aliaj sau legătură metalică. Tot din acelaşi motiv, dizolvarea Cu în Sn, vârfurile pentru letcon au miezul din cupru, pentru că are conductivitate termică bună, şi apoi sunt acoperite cu un strat de fier pentru că, spre deosebire de Cu, Fe nu se aliază cu Sn. O dovadă în plus ar fi că ansa se rupe în vârf, adică exact în locul unde a stat mereu acoperită cu fludor. Nu se rupe în zonele fără fludor chiar dacă e plină de oxizi şi/sau decapant. Practic, ansa e ceva foarte simplu. E o bucată de sârmă de cupru dezizolată. Mie îmi place sârma cu diametrul de 1.6 mm, diametru corespunzător cablurilor cu secţiunea de 2 mm pătraţi. La nevoie folosesc şi cablu de de 2.5 mm pătraţi. Lungimea sărmei este undeva între 8-10 cm, fără partea de prindere. De obicei o tai în două şi o răsucesc la vârf. Teoretic, chiar şi cel mai simplu lucru, e infinit de complicat. Link spre comentariu
leoncris Postat Aprilie 25, 2012 Partajează Postat Aprilie 25, 2012 Sau greu de ... explicat ! (cand tratezi lucrurile superficial) A fost ceva asemanator cu siguranta ... fuzibila,nu ?A dracu' fizica asta ! Link spre comentariu
MifTy Postat Aprilie 25, 2012 Partajează Postat Aprilie 25, 2012 ... m-ați dezamăgit... numai 8 pagini, domnilor???hai, că puteți mai mult!!! Link spre comentariu
adicontakt Postat Aprilie 25, 2012 Partajează Postat Aprilie 25, 2012 oribil , opt pagini de banalitate Link spre comentariu
franzm Postat Aprilie 30, 2012 Partajează Postat Aprilie 30, 2012 No hai sa va nelamuresc si io.Ca sa dimensionati ansa (rezistenta electrica si dimensiunile), trebuie sa cunoasteti valoarea optima a curentului ce trebuie sa circule in secundar, temperatura ansei si pierderile de caldura (atat prin convectie si radiatie cat si prin conductie termica catre lipitura si catre conductoarele infasurarii secundare).Aceste calcule sunt destul de complexe. Ecuatiile diferentiale implicate se pot rezolva prin metode numerice (se utilizeaza modelarea cu elemente finite). Exista programe FEM specializate pt. asemenea calcule termice.Asa ca, in regim de amator (si nu numai) se merge pe metode empirice (incercari si masuratori).Exista (in vest) si anse long-life din sarma de cupru galvanizata (fier, nichel, cadmiu).De asemenea exista si pistoale de lipit cu transformator, care in locul unei anse folosesc un mini-letcon. Nu sunt insa prea raspandite.Marele dezavantaj al pistoalelor de lipit il constituie plaja mare de variatie a temperaturii ansei in timpul efectuarii lipiturii, variatie data de capacitatea calorica mica a ansei. Unele componente ale aliajului de lipit (bismut, galiu, indiu) nu se impaca cu aceste temperaturi.Uzura ansei se datoreaza in special dizolvarii ei in aliajul de lipit topit. Solubilitatea cuprului in aliaj depinde de temperatura, dupa o diagrama de genul diagramei fer-carbon.Campul magnetic foarte intens din varful ansei provoaca curgerea aliajului topit (pisoalele cu ansa arsa si rasucita "scuipa" aliajul) si accelereaza dizolvarea. De asemenea se pot induce curenti foarte mari in "ochiurile" circuitelor imprimate (mai ales in cazul lipirii unor terminale din otel), ceea ce duce la supraincalzire si exfoliere. Link spre comentariu
leoncris Postat Aprilie 30, 2012 Partajează Postat Aprilie 30, 2012 "Campul magnetic foarte intens din varful ansei provoaca curgerea aliajului topit "- BRILIANT Link spre comentariu
franzm Postat Aprilie 30, 2012 Partajează Postat Aprilie 30, 2012 Nu ma-m referit la curgerea data de gravitate sau capilaritate, ci la efectul fortelor electrodinamice (a se vedea "rail gun" si "coil gun"). Se observa cel mai bine cand ansa e in pragul intreruperii. Link spre comentariu
MifTy Postat Mai 1, 2012 Partajează Postat Mai 1, 2012 Exista (in vest) si anse long-life din sarma de cupru galvanizata (fier, nichel, cadmiu).De asemenea exista si pistoale de lipit cu transformator, care in locul unei anse folosesc un mini-letcon. Nu sunt insa prea raspandite.de fapt sunt foarte răspândite, le-am tot văzut prin magazine și ofertele magazinelor din .ro de vre-o 4-5 ani încoace... Link spre comentariu
adicontakt Postat Mai 1, 2012 Partajează Postat Mai 1, 2012 sa o ia naiba de ansa , ce discutie de 1000 de pagini pentru o amarata de sarma de cupru Link spre comentariu
franzm Postat Mai 1, 2012 Partajează Postat Mai 1, 2012 ....de fapt sunt foarte răspândite, le-am tot văzut prin magazine și ofertele magazinelor din .ro de vre-o 4-5 ani încoace... Cu sau fara transformator? Link spre comentariu
MifTy Postat Mai 2, 2012 Partajează Postat Mai 2, 2012 ....de fapt sunt foarte răspândite, le-am tot văzut prin magazine și ofertele magazinelor din .ro de vre-o 4-5 ani încoace... Cu sau fara transformator?anse cu transformator... mmmm... pistolul de lipit e un transformator cu o ansă la capăt, așa că... serios vorbind, am văzut de vânzare anse galvanizate, și de asemenea pistoale de lipit care aveau un capăt ”activ” ca cel de letcon...acum, n-am idee dacă au înăuntru un letcon banal, sau altceva, și doar mânerul e de pistol... nu m-a tentat ideea să cumpăr așa ceva... Link spre comentariu
bion Postat Mai 3, 2012 Partajează Postat Mai 3, 2012 Cred ca omul nostru si-a cumparat alt pistol de lipit. Am avut si eu probleme cu ansa ,nu se lipea fludorul.dar s-a rezolvat.Sa stiti ca i-mi plac mult de tot discutiile de pe acest forum.Salutare tuturor si poate reusesc eu sa incep pagina 9. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum