Construcția ansei la pistolul de lipit

[blazeu]

Bai Mitica, unul dintre noi o fi fost....beat?Nu ai inteles; ansa are cam 12 cm (14 cu tot cu ochiuri);restul pana la 50 NU se taie....Never mind, stergem si post-ul meu anterior, OK?

[Spitfire]

Cred ca nu ati masurat bine; sunt vreo 12-13 cm, cam 15 inainte de a forma ochiurile de fixare.Si ca sa va termin cu calculele astea, eu o fac LA INTUITIE!Sau, cand sunt in dispozitie zgarcit: iau 30-50 cm de sarma, ii fac ochi la capat, formez ansa din primii 14-15cm si fac 3/4 de ochi, fara a taia sarma suplimentara, pe care o fac gramada (colac mic) langa bara secundarului. Cand ansa s-a rupt, arunc numai jumatatea care rezulta, si din sarma ramasa reiau procesul. E, s-a mai gandit careva la asa o blestematie?!?Putem termina cu "teoria chibritului" aplicata la ansa de lipire?Sanatate!

Zau ca nu m-am gandit la asta...ma intreb se gasesc pe undeva anse tratate, acoperite cu fier+nichel?La o lucrare in deplasare, e cam neplacut sa stai sa schimbi ansa...pentru userul care scria mai sus ca "cea mai buna ansa e letconul"- se insala, la pistol ai aproape 100W termic concentrat in cativa milimetri de ansa, pe cand letconul risipeste caldura pe tot cilindrul lui...plus ca am masurat temperaturile ansei versus letcon:-ansa are 430 grade C, pe cand varful unui letcon bun 280-300 grade-asta e un dezavantaj la cablaje imprimate, risc mai mare de exfoliere la pistol, dar cu fludorul "ecologic" de azi, cu pistolul faci lipituri mai bune, in cazul in care esti nevoit sa folosesti mizeria de fludor eco, care necesita temperatura mai mare..

[Dr.L]

Nu vad de ce letconul nu ajunge la >450 de grade...

[valytzu1207]

Eu am la pistolul romanesc o ansa de 2.5mm diametru si lungime cam 6.5cm cu tot cu ochiuri. Am avut si mai lungi, si mai subtiri, asta mi se pare cel mai ok. Daca pun sarma subtire se incalzeste mai repede, intr-adevar, dar cand pun ansa pe cositor se raceste si ii trebuie din nou cateva secunde sa-l topeasca. Cu ansa asta in 2-2.5 secunde topesc fludorul. Puterea consumata de pistol e de vreo 95w, masurata.Cum spunea cineva mai sus: o ansa subtire consuma cam 60w, sau cat i-a dat colegului, o ansa mai groasa consuma cam 140w. Deci nu ar fi logic sa avem mai multa caldura livrata imediat de la una mai groasa?Eu nu prea le am cu calculele, urasc formulele, dar va pot spune ce se intampla in practica, pana la urma asta conteaza. Degeaba pe foaie ne da ceva si in practica e tocmai opusul.

[leoncris]

Tot n'ati lamurito ! Cea mai buna "ansa" este ... o sursa termostatata si antistatica.

[Luca]

Curentu iese din + si se intoarce pe -

 

Deci cu cat e mai subtire ansa si mai mica cu atat trece mai mult curent prin ea = se incalzeste mai tare.

Tin minte ca o data facusem ansa dintr-un arc de la pix si sa incalzit pana sa inrosit.

 

@blazeu

Mai inspirat putin. Cand se rupe. arunc bucatica aia mica si desfac dupa colac o spira si fac iar ansa.

[high_voltage_tm]

1. În primul rând, sensul real de deplasare a sarcinilor electrice este dinspre potențialul negativ (-) spre cel pozitiv (+); electronii, adică purtătorii de sarcină, tind să „fugă” spre punctul cu potențial superior, adică pozitiv (raportat la locul de origine a electronilor).

2. Pistolul de lipit este practic un trasformator electric, deci ansa este alimentată în curent alternativ, nici de cum continuu (deci chestia cu „+” și „-” nu are sens).

3. O sârmă mai groasă (deci cu rezistența electrică mai mică decât a uneia subțiri) permite o densitate de curent mai mare, deci, conform legii lui Ohm, un curent mai mare.

4. Polemica era alta... cine produce mai multă căldură (cantitativ, nu ca valoare a temperaturii), o ansă gorasă sau una subțire, presupunând lungimea aceeași.

[leoncris]

Foarte corect high_voltage_tm , cu un amendamant , nu vorbim de grosime ,diametru ... ci de SECTIUNE

[Luca]

1. În primul rând, sensul real de deplasare a sarcinilor electrice este dinspre potențialul negativ (-) spre cel pozitiv (+); electronii, adică purtătorii de sarcină, tind să „fugă” spre punctul cu potențial superior, adică pozitiv (raportat la locul de origine a electronilor).

Si atunci cum de se poate asa ceva:

 

 

 

2. Pistolul de lipit este practic un trasformator electric, deci ansa este alimentată în curent alternativ, nici de cum continuu (deci chestia cu „+” și „-” nu are sens).

Eu am impresia ca are. Pt ca si la tensiune alternativa la fiecare borna are si + dar si - iar sensu tensiuni tot de la + la - este.. altfel nu sar mai aprinde ledu la tensiune alternativa.

[leoncris]

Pentru ca atat notatiile cat si sensul + la - sunt convenite ... international.Singurul element aflat in miscare este ELECTRONUL a carui sarcina nu are sens s'o mentionez.Prin analogie , busola indica NORDUL cu polul ... SUD. :rade:PS:Nu confunda alternanta pozitiva cu ... + din cc , ca tot sinusoida ramane.

[high_voltage_tm]

leoncris, la punctul 3, când spuneam despre densitatea de curent, desigur că făceam referire la suprafață... pentru cine nu știe forumla matematică a lui j, „grosime”/„diametru” sunt termeni mai la îndemână.

 

lucaionut, în pozele cu multimetru' văd o diodă care pare a fi în scurt, respectiv una care pare ok... în sensul că nu e străpunsă; eu, cel puțin, nu obișnuiesc să măsor astfel semiconductorii (pe domeniul Ω).

La polarizare directă, adică cu catodul spre latura negativă respectiv cu anodul spre latura pozitivă a circuitului, dioda permite deplasarea purtătorilor de sarcină; adică a electronilor... adică a curentului electric, dinspre „-” spre „+”.

[leoncris]

OK,avand in vedere "complexitatea" subiectului , propun mutarea lui la sectiunea ... INCEPATORI.

[MifTy]

... pe vremea lui Ceașcă, un radioamator a studiat serios chestiunea cu ansa (deh, pe-atunci era caz penal să vinzi coductor de cupru așa... în magazin, oricui... iar letcoane termostatate, cam ciuciu! existau, dar nu se vindeau decât ”unităților cooperatiste”...).după ceva experimente, a ajuns la concluzia că o ansă cu tablă de oțel argintat roluită la punctul unde se formează vârful ”ține” cel mai bine...un fost coleg de la Radio mi-a povestit de un alt coleg, pe care eu nu l-am mai prins, că ieșise la pensie cu ceva anișori înainte de discuție, că a stat vre-o 2 săptămâni testând diverse lungimi și grosimi de conductor de cupru...nasulia e că acel coleg a rătăcit pe undeva foaia unde notase datele alea... spunea că acel coleg cu testele ”reușea” să țină o ansă mai mult de 6 luni, și lucra la greu între timp... doar din dimensionare și atât, fără tratări, chestii, stuff...io, la un moment dat, făcusem o ansă din conductor de cupru banal, de instalații, care, întâmplător, lipea și dezlipea superbine... dar când s-a rupt (a ținut vre-o 3-4 luni), am uitat s-o iau la măsurat!!! :cry: de-atunci, jale!!!așa că... ce lungime să aibă??? cu tot cu ochiuri!!!

[Vizitator pisica matache]

OK,avand in vedere "complexitatea" subiectului , propun mutarea lui la sectiunea ... INCEPATORI.

Cu tot respectul,daca crezi ca tine de ...incepatori..te inseli;problema e mult mai complexa decat pare la prima vedere.Un prim paradox..cum poate suporta o sectiune de 4 mm patrati,peste 200A,fara sa se arda instantaneu.Astept explicatii..nu neaparat pt incepatori...

[high_voltage_tm]

sârmă cupru 10 cm & 1 mm² are R=0,0018 Ωsârmă cupru 10 cm & 2,5 mm² are R=0,00063 ΩDacă luăm o tensiune de 0,3 V pe ansă (în secundarul pistolului) => pt. sârma de 1 avem un curent de 166 A (deci puterea de 50W), iar pt. cea de 2,5 curentul este de 476 A (P = 143 W).

Mi se pare mai critic transferul de putere în acea ansă decât curentul în sine.Gândiți-vă la o siguranță fuzibilă; secțiunea firului din interior este mult mai mică raportat la secțiunile conductoarelor din circuitul protejat și la curentul suportat - având secțiunea dar și lungimea reduse, automat are o rezistență mică ca valoare, ceea ce-i permite să transfere puteri mari. La scurt-circuit curentul crește cu câteva ordine de mărime, deci rolul de protecție va fi îndeplinit... dacă nu intervine Murphy cu ale sale legi.