Construcția ansei la pistolul de lipit

[TESSLA]

Diferenta intre rezistente nu e asa mare. Mai ales ca nu prea se foloseste sarma de 1 mmp ci de cel putin 1.5 mmp. Asta ca sa fim realisti. Ca daca e sa facem niste calcule doar asa ca sa rezulte niste rezultate diferite, n-am facut nimic. Diferenta mare e data de cat pot conductorii "sa duca". Ca atara sarma subtire se va incalzi mai repede! Si daca e sa tot vorbim de grosimi, hai sa punem o ansa de 10 mmp! Sa vedem ce se va incalzi mai tare! Ansa, sau transformatorul pistolului?! Sau sa punem o ansa de 0.25 mmp sa vedem ce se intampla!

[adicontakt]

si uite asa o sa se faca un topic de 30 de pagini pt o amarata de bucata de sarma

[TESSLA]

Pai normal , daca deja vorbim de suprafata radianta!

[gica70]

"si uite asa o sa se faca un topic de 30 de pagini pt o amarata de bucata de sarma". E vorba de fenomen nu de sarma..

[adicontakt]

fenomenul generat de cine? a da , de bucata de sarma

[TESSLA]

Pai lucrurile sau fenomenul, cum vreti sa ii spuneti, sant/este foarte simple/simplu. Pentru un curent mare ai nevoie de sectiune mare daca vrei sa nu se incalzeasca conductorul. Daca vrei sa se incalzeasca pui un conductor cu o sectiune mai mica. Clar si limpede. De asta in instalatiile electrice pentru locuinte se pune pentru prize conductor de 2.5 mmp iar pentru becuri se poate pune doar de 1.5 mmp. Daca ai consumatori mai mari, ai nevoie de conductor mai gros. Daca nu vrei sa dai foc la casa din cauza instalatiei subdimensionate. Daca e sa ne luam dupa principiul sarma mai subtire, rezistenta mai mare si cat atare si putere disipata mai mica, hai sa facem instalatii electrice cu sarma gen cea din cablurile pentru internet!

[high_voltage_tm]

Dece nu aveți în vedere dependența dintre secțiune/rezistență/curent? Comparația cu conductoarele din instalațiile electrice nu are nici o relevanță; acolo, un consumator de impedanță X "trage" un curent de valoare Y, rezultând puterea nominală, parametru constant prin construcție. Deci cablul de alimentare v-a trebui să suporte același curent spre consumator, indiferent de secțiune și evident că temperatura crește odată cu densitatea de curent/inversul secținunii. Însă la pistolul de lipit, curentul nu rămâne același, ci e dependent de secțiunea ansei implicit de rezistența acesteia.Faceți o ansă dintr-un fir de cablu UTP sau ceva asemănător ca secțiune și vedeți dacă se încălzește mai tare, așa cum susțineți.

[TESSLA]

Pai da ce credeti ca nu am experimentat si cu anse din astea foarte subtiri? Ba da, si raspunsul este ca se topesc! Da de ce nu faceti o ansa dumneavoastra din acelasi conductor cu care este bobinat secundarul pistolului? Se incalzeste mai tare decat una de 2.5 mmp?

[adicontakt]

lasati-o naibii de ansa , asta chiar e subiect de discutat a inteles omu pune de doi sau doi juma , o baga in sacaz dupa aia da cu fludor pe ea o curata pe un postav si gatace atata filosofie

[TESSLA]

Aici e corect! Dar pe de alta parte iar ma intorc...cum poti sa sustii asa ceva: ca o ansa subtire se incalzeste mai putin decat una groasa! E ca si cum ai spune ca am un aparat de sudura, pot suda foarte bine cu electrod de 3.25 da cu electrod de 2.5 nu merge ca imi ramane lipit de piesa, ca nu se incalzeste suficient ca sa se topeasca! Comparatia eu zic ca e cat se poate de reusita, ambele aparate functionand cu secundarul in scurt. In fine, eu nu mai zic nimic. Cine nu ma crede poate sa faca experimente.

[adicontakt]

chiar nimeni nu ia in considerarea ca aici ca si la tarfu de sudura e vorba de scurt circuit. ?? voi ziceti (cei care tot o dau cu formulele pe aici)ca si cum la sigurante bagi sarma mai grosa sa se arda la curent mai micla scurt sarma grosa se incalzeste mai greu iar cea subtire mai repede

[TESSLA]

Exactamente! Punct!

[adicontakt]

inca ceva pt cei care sustin varianta cu sarma groasa , bagati fratilor sarma de 6 mm sau de 10 mm si faceti proba , sau o bara de 35 mm . dupa spusele voastre la sectiunile astea ar trebui sa se incalzeasca instantaneuo sa se incalzeasca dar traful cand o lua foc

[Vizitator ionut musat]

1.1.2 Puterea disipata in firele conductoare (efectul Joule)Miscarea ansamblului de electroni liberi intr-un conductor este lenta datorita ciocnirilor cu atomii care ii deviaza. Aceste ciocniri intre electronii liberi si atomi produc o degajare de caldura care este o parte din energia electrica transportata prin acel conductor. Acest fenomen de incalzire a unui conductor, datorita curentului electric constituie efectul Joule. Acest efect este mai evident cu cat creste numarul electronilor antrenati in aceasta miscare.Caldura degajata in conductoarele unei lini de transport creste proportional cu sarcina. Deoarece aceste pierderi depind de curentul electric, este necesara cunoasterea expresiei puterii consumate prin efectul joule in functie de curent. Din legea lui Ohm rezulta caderea de tensiune: Daca in formula generala a puterii consumate P=E*I introducem tensiunea E prin valoarea E = R*I, vom obtine expresia puterii electrice transformate in caldura: unde: P este puterea disipata [W];I este curentul prin circuit [A]:R este rezistenta circuitului [fi].Se observa ca pentru un condWtor dat, puterea consumata prin efectul Joule este proportionala cu patratul intensitatii curentului I. Daca curentul este dublu rezulta o degajare de caldura de patru ori mai mare.Acesta este raspunsul.Uitativa la rezistenta in functie de diametrul sarmei.

[TESSLA]

Acuma sa inteleg ca te contrazici, sau cum? Care este raspunsul?!Iti spun eu care e! Daca sarma e prea subtire se topeste! Iar daca e prea groasa, trasformatorul pistolului nu mai poate debita suficient curent ca sa o incalzeasca cat sa topeasca cositorul.Nastrusniciile astea cu sarma mai groasa care se incalzeste mai tare, sant valabile pentru cazul ideal (si pentru fosta mea profa de Fizica), cand ai o sursa care poate debita un curent de scurtcircuit infinit, adica rezistenta interna zero!