Construcția ansei la pistolul de lipit

[Vizitator]

@Selena:frumos,o lectie pt cei ce se aratau mirati de cate pagini au fost umplute pt o banala ansa.

[franzm]

@Selena: Pe vremuri, ecuatia caldurii a fost tratata prin anul întâi. Despre folosirea modelarii cu elemente finite s-a pomenit cu câteva pagini mai înainte. Îmi pare însa bine ca le-ati amintit si Dvs.Nu sunt de acord cu încalzirea prelungita a ansei în aer (pâna la temperatura de lucru); se oxideaza, iar pelicula de oxizi (si zgura) înrautateste transferul de caldura. Actionarea repetata a tragaciului poate induce vârfuri de tensiune în secundar. Se poate verifica usor cu un creion de tensiune.

[adicontakt]

sa ma "frec" in ansa voastra , 30 de pagini de aiurea , ia o sarma de cupru indoai-o fa daoua cerculte la capat pune-o la pistolul de lipit si gatadaca o faci de un km si vezi ca nu mergea , fa-o mai scurta de juma de km si tot asa pana vezi cand merge si gata

[Vizitator pisica matache]

Daca tot te freci in ansa,ai grija sa fie macar rece.Toate postarile tale pe acest topic,seamana enervant de tare intre ele;nu te obliga nimeni sa citesti,cu atat mai putin sa postezi,daca consideri subiectul ''aiurea''.

[adicontakt]

dar acum la rece vorbind nu ti se pare aiurea?tu chiar iti masori ansa? sa nu mai zic ca mare majoritate pe aici au statii de lipit

[Vizitator pisica matache]

Nu ,nu imi masor ansa,o pun la ochi.Folosesc pistolul de lipit de cca 25 de ani,nici nu stiu sa lipesc cu altceva.Dar nu despre lungimea ansei e musai discutia...

[adicontakt]

pai daca vreti probleme de fizica eletrotehnica etc vorbiti cu vasile sa faceti o rubrica spre ex coltul elevilor sau mai stiu eu cum si discutati acolo , daca la diy (exceptand sensul adevarat (mot-a-mot)al semnificatiei diy) se discuta atat de o banal ansa mi se pare total de aiurea

[MifTy]

1. se cumpără 1 metru (sau mai mult, după gust) de cablu de instalație electrică unifilar, și bineînțeles, de cupru.poa să aibă fi între 1 și 2 mm, sau merge și o țâr mai subțâre (dar se mănâncă ansa în vârf mai repede).2. se taie o bucată de 11 cm, se dezizolează, se face bucla (numai o idee mai largă ca diametrul șuruburilor de fixare de la chistol).cine nu are pistol ”radioprogres”, ci d-ăsta mai nou, de se bagă ansa într-o ”țeavă” cu șuruburi autofiletante, să excludă buclele, și să verifice cum i se încălzește ansa... și la nevoie să-i scurteze cracii.și gata: din experiența proprie, e compromisul ideal între ”se încinge repede / se taie repede”...sincer, prefer pistolul: o ansă prost dimensionată se schimbă iute, un vârf prost de letcon îți scoate peri albi, și nici nu e foarte ieftin, iar unele tipuri sunt imposibil de găsit.plus că până se încălzește letconul, îți crește binișor barba!!!

[Dr.L]

Depinde ce letcon. Astea termostatate ajung la 350 de grade si in 30 sec-1 min

[em2006]

Interesant subiect, am citit partial, abia l-am descoperit, dar cred ca imi voi face timp si il voi citi pe tot.Imi aduc aminte ca un cadru didactic al uneia din scolile in care am invatat carte, la vremea aceea era sef de lucrari Serban Birca Galateanu, a publicat in revista "Tehnium" ceva legat de acest subiect, considerat atat de banal de catre unii:Un aspect despre care nu stiu daca s-a discutat in paginile anterioare.

[Vizitator]

Foarte ingenioasă aplicaţie. Cred că toată lumea care foloseşte pistolul de lipit a observat că ansa "scuipă" fludorul spre vârf.Impresia mea este că fenomenul este mai puternic atunci când vârful ansei este mult mai subţire decât restul sârmei din care e făcută, adică înainte de a se rupe.De ce e mai puternic atunci? E doar o impresie?

[franzm]

Un aspect despre care nu stiu daca s-a discutat in paginile anterioare.

Pag. 8

...De ce e mai puternic atunci?

Curentul electric alege drumul cu rezistenta electrica minima. Daca vârful e subtiat, creste intensitatea curentului prin cositorul topit si implicit forta ce actioneaza asupra cositorului.

[Selena]

Articolasul din Tehnium dovedeste (inca o data) cum gresesc profesorii din universitati, cand incredinteaza laborantului/tehnicianului desenarea schemelor din textele lor. Deci profesorul da manuscrisul laborantului si-l pune sa deseneze cat mai frumos si cu rabdare, apoi nu il mai verifica, ci da la tipar...Textul din Tehnium este oarecum corect, cu indulgenta, dar reprezentarea campului magnetic este aiurea si facuta intr-o zona departata de varful ansei, asadar nu acolo unde se produce fenomenul aspirarii cositorului.Iata ce se intampla, de fapt, la varful ansei. Cand se ia prea mult fludor pe varf, fludorul ramane ca niste excrescente, pentru ca s-a racit in timpul tendintei de cadere gravitationala. Cand apesi din nou pe tragaci, apar fortele electrodinamice de atractie intre curentii paraleli si de acelasi sens I1, I2 si I3. Asupra varfului ansei actioneaza forte electrodinamice de atractie spre stanga si spre dreapta, dar nu ne intereseaza, nu produc miscarea ansei rigide. In schimb, asupra fiecarei punti de cositor (care la mijloc nu face contact cu ansa) actioneaza cate o forta electrodinamica de atractie din partea varfului ansei si inca o forta electrodinamica din partea celeilalte punti de cositor, in acelasi sens. Ca urmare, cand puntile de cositor devin fluide, ele o zbughesc una spre alta si spre varful ansei, pana cand cei trei parteneri de interactiune ajung in contact strans. In plus, intervine si tendinta puternica de micsorare a suprafetei externe a topiturii datorita tensiunii superficiale.Articolul are dreptate: deoarece varful ansei nu este pe placa ci in aer, el va aspira cositorul, care va curge gravitational la un moment dat. Cine aduna fludorul cu tresa metalica, beneficiaza in principal doar de fortele de tensiune superficiala (efect de umezire, fitil).Nu suna deloc bine exprimarea: "Curentul alege calea cu rezistenta minima".Este ca si cum am desfiinta legea I a lui Kirchhoff (curentul principal nu se ramifica?), dar si legea lui Ohm (daca rezistenta unei ramificatii este relativ mare, curentul nu circula prin acea ramificatie in prezenta tensiunii?). Apoi, in interactiunea in discutie, nu are importanta daca I1 este mult mai mare, iar I2 este prea mic, suma lor este egala cu curentul total la intrarea in ansa, iar forta electrodinamica depinde de produsul curentilor, nu doar de unul dintre curenti.

[em2006]

Articolasul din Tehnium dovedeste (inca o data) cum gresesc profesorii din universitati...

Probabil ca domnul profesor nu s-a gandit la posteritate, ca atare nu si-a imaginat ca peste mai bine de un sfert de veac "articolasul" sau dat unei reviste de amatori va fi disecat atat de minutios pe un forum de electronica, iar daca te numeri printre fostii studenti ai domniei sale, probabil ar fi mandru de tine vazandu-ti aprecierile cu care-l gratulezi..Poftim, am ajuns si la pagina 12 spre disperarea celor care detesta subiectul...

[franzm]

Desenul din Tehnium este corect. Iata aici o alta aplicatie a aceluiasi fenomen fizic (cazul limita din momentul întreruperii ansei): http://upload.wikimedia.org/wikipedia/c ... lgun-1.svg Acelasi lucru se întâmpla când lucrati cu o ansa întrerupta si rasucita, pe masura ce se dizolva firele rasucite.