Construcția ansei la pistolul de lipit

[Vizitator]

La poante toată lumea se pricepe, la calculatul ansei, nimeni.

Să FACI o ansă este foarte simplu, să CALCULEZI ce se întâmplă e foarte complicat.

Decât să închidem subiectul, mai bine am încheia cu offtopic-ul.

 

Văd că unele lucruri nu sunt clare aşa că repet:

- Ansa se rupe pentru că vârful ei SE DIZOLVĂ ÎN FLUDORUL TOPIT. Cuprul se dizolvă în fludor topit. Foarte încet, dar se dizolvă. Dizolvarea este motivul principal. Dizolvarea cuprului se întâmplă oricum, chiar fără pastă decapantă şi fără oxizi, vârful ansei tot se dizolvă. Oxizii sau pasta decapantă au o contribuţie minoră, nu ajung să rupă ansa, iar curentul e acelaşi peste tot, inclusiv în zona vârfului, deci nici curentul, nici forma vârfului, nici oxizii, nici pasta decapantă nu sunt cauze principale în ruperea ansei. Faptul că e acoperită cu fludor topit, asta o roade.

- Pentru două anse de aceeaşi lungime puse pe rând la acelaşi pistol Radioprogres, ansa mai groasă se încălzeste MAI GREU decât cea subţire - cine nu crede să lase teoriile şi să încerce practic. Vorbim doar de încingerea ansei, nu de spoit cazane.

- Pentru două anse de aceeaşi grosime puse pe rând la acelaşi pistol Radioprogres, ansa mai lungă se încălzeşte MAI REPEDE decât cea scurtă - cine nu crede să lase teoriile şi să încerce practic. Vorbim doar de încingerea ansei, nu de spoit cazane.

[MifTy]

bine, și cam care ar fi lungimea ”rezonabilă” a ansei???adică nici prea scurtă, nici prea lungă, nici prea groasă, nici prea subțirea, dar CÂTĂ??? :)later: 10 pagini!!!

[Luca]

Faza cu ansa care este mai subtire se incalzeste mai repede o stiu de cand eram mic, se simte la mana asta.

- Pentru două anse de aceeaşi grosime puse pe rând la acelaşi pistol Radioprogres, ansa mai lungă se încălzeşte MAI REPEDE decât cea scurtă - cine nu crede să lase teoriile şi să încerce practic. Vorbim doar de încingerea ansei, nu de spoit cazane.

Pe asta nu o stiam De ce se incinge mai repede cea lunga ? ca este mai multa sarma in scurt si dezvolta mai multa caldura pe toata plaja ?? Cine are un termometru cu infrarosu, un pistol de lipit radioprogres 100w si o camera video sa faca o filmare video si sa o puna pe youtube apoi sa nea dea si noua linku ca sa vedem

[XAN77]

am aflat ceva nou despre ansa din acest topic, aproape nu-mi vine sa cred . Nu stiam ca una mai lunga se incinge mai repede. Credeam contrariul. Si vedeam la cineva ansa lunga si ma miram ca-si poate face treaba.

[popa ioan]

Pai P= RII,nu e explicatia si pt. ansa subtire si pt. cea groasa ?

[Vizitator spinoza]

Mai este o problema a ansei din Cu. In ziua de azi nu mai gasesti conductor de 100%Cu ci un aliaj (mai) ieftin cu alta rezistivitate si raspuns chimic.

[Vizitator]

am aflat ceva nou despre ansa din acest topic, aproape nu-mi vine sa cred . Nu stiam ca una mai lunga se incinge mai repede.

Spusesem deja, dar sub altă formă:

...

Pistolul de lipit functioneaza mai degraba ca un generator de curent, nu ca unul de tensiune. Formula dupa care se calculeaza caldura este

Q = I * I * R * t

Ansa subtire are R mare asa ca produce mai multa caldura si se incalzeste mai repede.

...

La fel, ansa mai lungă înseamnă R mai mare, deci căldură mai multă pentru acelaşi curent I.

[Vizitator pisica matache]

Asta cu generatorul de curent,e doar o presupunere...Daca cineva are curiozitatea sa masoare curntul prin ansa,cu un dit de minim 200A,va vedea ca exista variatie a curentului,functie de lungimea ansei.Cu cat rezistenta e mai mare,curentul scade si invers.Mai mult,e sesizabila si incalzirea ansei,prin scaderea curentului,datorita cresterii rezistentei.E si logic sa se intample asa,prin definitie o sursa de curent trebuie sa aibe rezistenta interna mult mai mare ca a sarcinii.Comparati sectiunea secundarului,cu a ansei...In cazul de fata,exista o anumita lungime a ansei,la un anumit diametru,la care puterea consumata e maxima.Cine are rabdare,poate determina prin tatonari lungimea,cautand sa obtina un curent maxim tras din reteaua de 220V.

[radusa]

Incredibil......10 pagini pt o ansa de lipit.Recunosc ca nici nu am rabdarea, dar nici intentia sa citesc tot.De aceea imi cer scuze, daca ceea ce voi spune, s-a mai spus deja.O ansa de lipit pt un pistol de 100W, produs de Radioprogres, este facuta din conductor cu diametrul de 2mm si lungime totala de ~120mm (inclusiv buclele de prindere cu surub). Masurata dupa cea originala facuta de ei. Atat am avut de spus. Toate bune

[gigiones]

au fost abordari teoretice ale subiectului !; la cea practica, pentru tine nota 10.

[Vizitator]

@radusa:nu cred ca este vorba de pistolul Radioprogres.Este vorba de calcul,nu se spune ca se refera la un anume miez.Putem lua un caz general in care doresc sa topesc cositorul la actionarea unui intrerupator excluzand o rezistenta ce consuma tot timpul.Nu este vorba numai de pistolul de lipit pt depanare radio-tv ci poate fi o mica automatizare intr-un sistem home-made.Sa zicem ca gasesc un traf de radio pe lampi functional si fiind roman sarac vreau sa-mi fac singur acel dispozitiv de topit/lipit.@p matache se apropie un pic de metoda dar nu prin curent maxim luat din retea,acesta fiind in cazul unui scurt net pe secundar;culmea,ansa nu este un scurt chiar daca fiecare electronist/electrician face un "scurt" dorit prin intermediul unui conductor,preferabil din cupru.Ansa este un caz limita al rezistentei de la letcon dar care nu este alimentata de la un generator de tensiune ideal cum este reteaua.Folosirea unui transformator ce nu este ideal te obliga la cautarea transferului maxim de putere;de aceea este nevoie de tatonari la un traf necunoscut.Pt pistolul Radioprogres ansa optima a fost gasita de producator(ceva ff normal) dar cum zicea cineva schimbarea calitatii materialului poate duce la o alta dimensiune decat cea data de producator.REVIN:@RoGeorgeLa poante toată lumea se pricepe, la calculatul ansei, nimeni.Să FACI o ansă este foarte simplu, să CALCULEZI ce se întâmplă e foarte complicat. Decât să închidem subiectul, mai bine am încheia cu offtopic-ul.Pana la urma este simplu calculul electric:stii tensiunea in secundar prin raportul de transformare,stii rezistenta primarului,stii rezistivitatea cuprului si rezulta o problema de liceu.Cred ca mai complicat este cu pierderea de caldura la conexiunea ansei cu bara relativ masiva a secundarului.Aici ar putea ajuta cei cu note si mai mari la fizica dar pt o problema asa neinsemnata nu se vor inghesui.Asa faci teste o singura data,pierzi 1-3 ore dar ramane valabil pt toata viata.

[Vizitator pisica matache]

Aveti dreptate,referitor la ce-am postat anterior.Exista o anumita rezistenta optima a ansei,pentru care se obtine o putere maxima.Determinarea practica a acestei rezistente,nu s-ar face prin cautarea unui curent maxim in primar,cum gresit am mentionat,ci prin masurarea curent/tensiune in secundar,modificand rezistenta ansei,pentru obtinerea unei puteri maxime pe aceasta.Problema e ca ansa se incalzeste,crescandu-i rezistenta,asa ca determinarea e si mai dificila.Desi multi privesc cu un zambet superior,acest subiect,am convingerea ca lucrurile sunt mult mai complicate decat par.

[Selena]

Pentru a gasi raspunsul la intrebarea initiala, trebuie sa ne fie suficient de clara intrebarea, adica sa o reformulam in termeni precisi. Eu zic asa: sa ne concentram analiza doar la varful ansei, acolo prezinta interes problema. Deci, formulata mai precis, intrebarea este "in ce conditii se incalzeste varful mai repede?"

 

Dar "mai repede" pare cam vag zis. In cele ce urmeaza, presupunem ca mentinem ansa in aer si o incalzim de fiecare data pret de 5 secunde (am fixat factorul durata). Ansa fiind in aer, nu exista in analiza factorul aleatoriu "conductia termica spre placa". Ramane asa: in ce conditii, in timp de 5 secunde, varful ansei mentinut in aer ajunge la o temperatura mai mare?

 

Este clar ca, cu ansa in aer, temperatura creste treptat, dar in orice moment in intervalul celor 5 secunde, cat tinem apasat tragaciul, temperatura nu este aceeasi pe toata lungimea ansei: ne intereseaza zona de mijloc, la indoitura, unde temperatura este maxima tot timpul, si acest maxim se mareste pe masura ce mentinem apasat tragaciul. La capetele ansei temperatura este minima, egala cu a suruburilor de prindere. Gradientul acesta din ce in ce mai pronuntat de temperatura cauzeaza un permanent transfer de caldura de la mijloc spre suruburi, prin ansa (conductie termica). La o lungime mare a ansei (buna, ca poti patrunde in zone mai putin accesibile), pierderea de energie interna pe secunda la varf (zona de interes), spre suruburi, este mai redusa decat in cazul unei distante pana la suruburi mai mica (tigaia cu coada lunga te frige mai putin). La fel este problema cu filamentele becurilor, cat de lungi, daca sunt dublu spiralate, cati suporti au...

 

Pana aici, a fost despre pierderea de energie interna prin conductie termica din varful ansei, tradusa prin tendinta scaderii temperaturii in acea zona de interes. Simultan insa este tendinta de crestere a energiei interne (deci a temperaturii) prin efectul Joule al curentului alternativ. Nu putem face calcule cu formula din clasa a X-a, ci doar calcul diferential, din urmatorul motiv: Practic, nu avem nici un factor constant, nici la ansa, nici la transformator. Deci, sa nu pomenim, in analizcuvantul "proportional (cu ...)", acesta corespunzand doar dependentei liniare, unei pante constante a graficului. Nu avem o

dependenta simpla intre doua marimi, celelalte nu raman constante in timp, ci, din contra

totul este schimbator cu temperatura, cu saturatia miezului, si altele, intr-un mod complicat, dar nu imposibil de rezolvat cu matematca superioara/programe de calculator.

 

Daca ansa ar fi alimentata direct la priza (doar in inchipuire), analiza ar deveni mai simpla, disparand transformatorul. In acest caz, am avea o marime constanta: valoarea efectiva a tensiunii U=220V=const., deoarece ni se furnizeaza energia la priza cu o disponibilitate de putere foarte mare (limitata doar de rezistentele de contact si de rezistenta "scurcircuitului"constituit din ansa).

 

[Discutie. In situatii ideale, scurtcircuit corespunde la conectarea unui consumator cu impedanta nula. Daca generatorul de tensiune este ideal, adica impedanta lui interna este nula, atunci intensitatea curentului tinde spre infinit, puterea utila, externa, este zero... situatie limita, ideala.

In realitate, generatoarele au o impedanta interna nenula, chiar daca apare uneori foarte mica, scurtcircuitul are si el o rezistenta mica, foarte mica, foarte-foarte mica, totusi nenula, asa ca curentul de scurtcircuit tinde sa devina cu intensitate foarte mare (doar daca generatorul de tensiune are capabilitate de putere).

Regimul de scurtcircuit este definit de la caz la caz. De pilda, regimul de scurtcircuit la o celula solara corespunde la a-i uni bornele prin miliampermetru, dar tot atat de bine printr-un rezistor de 20 Ohm. Insa 20 Ohm nu constituie scurtcircuit pentru un acumulator, de exemplu].

 

Am scris cat mai mult, sa trecem la pag.11.

[franzm]

...Ansa fiind in aer, nu exista in analiza factorul aleatoriu "conductia termica spre placa". Ramane asa: in ce conditii, in timp de 5 secunde, varful ansei mentinut in aer ajunge la o temperatura mai mare?

...Am scris cat mai mult, sa trecem la pag.11.

Si uite-asa ne-am îndepartat de utilitatea practica a inculpatei, lipitura.

[Selena]

Nu ne-am indepartat, ci am pornit mai clarificat in analiza procesului: ca doar nu pui mai intai varful rece al ansei pe terminalul integratului si abia apoi apesi tragaciul, ci mai intai mentii ansa in aer si o incalzesti, apoi faci rapid lipitura (actionand repetat tragaciul, "dozand" temperatura).Desigur, mai apoi, la contactul cu placa, s-ar putea sa nu se atinga temperatura optima, dar asta este partea a doua, si mai complicata matematic.Cine vrea formule, ansa trebuie descompusa intr-un sir de mici segmente de conductor termic si electric, fiecare element din sir avand alta rezistenta si temperatura fata de elementul imediat vecin, iar legea lui Ohm, formula caldurii etc, vor corespunde fiecarui element, in forma diferentiala. Din fericire, asemanator cu dorinta lui Einstein de a scrie formule unficatoare pentru toate tipurile de interactiuni/forte, exista un formalism matematic ce permite analogia formala (ca tip de formule, deci ca aparat matematic) intre conductia termica si conductia electrica, asfel incat rezolvarea strict matematica nu este atat de complicata, dar, repet, este complexa.Prin urmare, pentru noi, ramane doar solutia practica (vorba aceea, calculul arata, iar experimentul confirma) de a incerca fel de fel de anse si de a retine care si-a facut treaba in cele mai bune conditii, adica lipituri rapide (ferme), cu pauze intre ele. Cand defrisam placi, este mai nimerit un letcon cu incalzire continua/termostat, pentru ca acolo orice ansa se distruge repede, iar transformatorul se supraincalzeste.