Vizitator Postat Ianuarie 22, 2011 Partajează Postat Ianuarie 22, 2011 Pentru cei interesati se poate observa cu usurinta cum evolueaza procentual distorsiunile armonice in unele foi de catalog pentru exemplificare am ales foaia de catalog EL84(pdf).In aceasta foaie de catalog pentru acelasi regim Va , Vg2 , 250V , dar diferite valori Ra se poate constata valori diferite ale distorsiunilor armonice in procente(second harmonic/d2 repectiv third harmonic/d3 pagina 2 si 3 pdf) precum urmeaza : -1.Ra=5k2 puterea de iesire Wo=5,7W second harmonic 2.0% third harmonic 9.5% -2.Ra=4K5 puterea de iesire Wo=5,7W second harmonic 5.0% third harmonic 8.0% -3.Ra=7k0 puterea de iesire Wo=4,2W ! second harmonic 1.7% third harmonic 8.7% Acum daca tinem cont de punctul de vedere audiofil care sustine ca distorsiunile armonice date de armonica doua sint cele mai suparatoare poate ne facem o idee ce Ra ar fi mai indicat/recomandat(practic exista un Ra in acest caz unde distorsiunile armonice date de armonica doua sint cele mai mici pentru aceasi putere Wo=5,7W respectiv Ra=5k2). Un articol interesant http://ken-gilbert.com/images/pdf/harmonic.pdf Link spre comentariu
blue Postat Ianuarie 23, 2011 Partajează Postat Ianuarie 23, 2011 Se vede foarte bine, din exemple importanta alegerii Ra, in functie de amplitudinea armonicei 2, orice tub are un optim de Ra si de acea este masurarea acesteia este obligatorie, din pacate este nevoie de un analizor de spectru sau un dB-metru selectiv Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 23, 2011 Partajează Postat Ianuarie 23, 2011 Se vede foarte bine, din exemple importanta alegerii Ra, in functie de amplitudinea armonicei 2, orice tub are un optim de Ra si de acea este masurarea acesteia este obligatorie, din pacate este nevoie de un analizor de spectru sau un dB-metru selectiv Inainte dea ajunge cu "scula" la masuratori de orice natura este bine sa stim raportat la Ra cind nivelul de distoorsiuni armonice este minim si care din armonici pare sau impare ne "intereseaza" mai mult(in special primele doua 2 si 3 ,second_third harmonic),alfel riscam ca amplificatorul in sine sa devina un instrument muzical de acompaniament al partituri redate , prin intermediul lui îmbogăţinduse spectrul muzical redat cu o serie de armonici mai mult sau mai putin deranjante de un nivel mai mic sau mai mare. Practic exista o dependenta clara si in cazul SE a nivelului armonic adaugat functie de Ra , asadar poate ar fi bine de stiut cam ce Ra ne propunem sa obtinem in fiecare situatie specifica data. Link spre comentariu
Mikrosha Postat Ianuarie 23, 2011 Partajează Postat Ianuarie 23, 2011 din pacate este nevoie de un analizor de spectru sau un dB-metru selecti De ce din pacate, ca avem cu totii placa audio, si putem folosi un program de genul: http://www.sillanumsoft.org/download.htm. Iar un distorsiometru/db-metru selectiv, au demonstrat rominii ca se poate face doar cu o banala filtrare a armonicii folosind o punte Wien acordata printr-un condensator variabil dublu de 500pF:ras:. E0706 asa lucreaza. Fara schimbare de frecventa sau alte nebunii. __Articolul este matematic interesant, dar face o minarie teribila The driver stage for the second model, the model utilizing H2 Cancellation, utilizes the 300B model for both the driver and the output stage. This is representative of using a 300B to drive a 300B, with direct coupling and the exact same load impedance for both stages, the theoretical optimum application of complementary distortion. Cine-ar vrea sa atace o trioda de putere cu o trioda de aceeasi putere in acelas regim? __Valorile scrise de d-l Valderama is la putere maxima, iar distorsiunile cresc exponential cind amplificatorul se apropie de volum maxim. La puteri mici distorsiunile sint slab sesizabile. __La prima vedere, datele legate de EL84 indica o scadere a puterii armonicii secunde la cresterea impedantei de sarcina. Adica cu cit dreapta de sarcina este mai aproape de o orizontala. cu atit distorsiunile scad. Lampa lucreaza in regim de semnal mare, deci nu mai putem considera gm constant. Lucrind in regim de semnal mare, neliniaritatea gm-ului ar fi prima cauza a distorsiunilor. De aici rezulta ca pentru impedante mai mari tensiunea de atac in grila sa fie mai mica, deci neliniaritatea se face simtita mai putin. (La limita, pe interval foarte mic, orice functie neliniara se poate aproxima printr-o dreapta). Armonica a treia apare din limitare simetrica, la Ug->Ugcutoff si la Ug->0 __Dupa parerea mea, insusi transformatorul poate fi considerat o sursa de armonica a doua, chiar as fi curios de parerea dvs in legatura cu acest fapt. E posibil ca dreapta de sarcina (dUa/dIa) sa nu fie de fapt o dreapta, ci mai degraba o usoara elipsa, datorita inductantei si curbei de histerezis a miezului? punctul de vedere audiofil care sustine ca distorsiunile armonice date de armonica doua sint cele mai suparatoare Asa sa fie? Am putea face un experiment foarte simplu si interesant, sa aflam ce procent de armonica a doua poate fi considerat placut, si incepind de la ce procent devine deranjant. Link spre comentariu
md_2910 Postat Ianuarie 23, 2011 Partajează Postat Ianuarie 23, 2011 Sper ca nu o sa incepeti sa va certati acum pe armonici,iar parerile personale ar fi bine daca le-atipune si in practica,poate ne luminati si pe noi ceilalti si cine stie,poate mai invatam cate ceva. Personal tocmai de aceste armonici m-am indragostit si am decis sa trec de la amplificatoare cu circuite si tranzistori la cele pe tuburi.Recunosc ca la acest capitol mai am inca multe de invatat si tocmai de aceea va rog sa va expuneti parerile si in practica si pe forum. Link spre comentariu
Mikrosha Postat Ianuarie 23, 2011 Partajează Postat Ianuarie 23, 2011 La naiba, scuze, mă scuzaţi d-le Valderama dacă am dat impresia ca vreau sa ma cert!...M-aţi facut curios să caut si să mă tot gîndesc la o funcţie care să simuleze nişte distorsiuni de ordin doi, s-o aplic unor sunete de instrumente muzicale. Ar trebui să fie o funcţie simplă, dar de, nu mi-a placut matematica, iar acum îi remarc incet-incet căile parşive. Daca aflu, o sa revin să ascultăm nişte wav-uri. Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 23, 2011 Partajează Postat Ianuarie 23, 2011 Foarte interesanta ar fi o simulare. Cred ca la capitolul asta ne poate ajuta si colegul EmyRulz. Link spre comentariu
elm Postat Ianuarie 26, 2011 Partajează Postat Ianuarie 26, 2011 Pai si cum se adauga armonicile suplimentare? Sunt semnale stationare? variabile (ca amplitudine si faza) aleator? sau trebuie sa respecte o anumita regula? Link spre comentariu
Mikrosha Postat Ianuarie 26, 2011 Partajează Postat Ianuarie 26, 2011 Nu. Treaba-i mai simpla de-atat. Nu ne referim la raspunsul in frecventa si distorsiunile de faza si frecventa, ci doar la cele de neliniaritate. Presupunem ca facem toate testele la o singura frecventa, i.e.1KHz. Daca trecem un sin printr-un sistem liniar, la iesire o s-avem acelas sin. Asta e valabil doar in regim de semnal mic, gm se poate considera constant doar pe portiuni scurte. Din cauza asta distorsiunile cresc odata cu amplitudinea semnalului. Pentru ca gm se modifica la semnal mare, Ri de asemenea. Daca am avea o lampa cu gm constant, indiferent de curentul anodic si de tensiunea de grila, atunci distorsiunile de neliniaritate ar fi nule. Asa ceva nu exista. La trecerea unui semnal printr-un sistem neliniar, apare la iesire o combinatie liniara a componentelor spectrale ale semnalului de intrare. Este acelas lucru cu schimbarea de frecventa aditiva; oscilatorul local si semnalul de la circuitul de intrare, aplicate pe aceeasi grila, totul functionand in clasa C, cu unghi de conductie pana-n 180 de grade. In clasa A (liniaritate mai buna) ar fi iesit amplitudinea frecventei intermediare prea mica. Deci daca bagam un singur sin de frecventa f, obtinem a*sin(f); b*sin(2f) etc, a, b, etc constanteSO: Teoretic daca putem interpola functia de transfer (ne limitam la gm) pentru o pentoda (pentoda sa fie Ri mare, sa fie mai simplu), sa-i gasim o formula, putem 'simula' pe calculator pentoda (Desigur ignorand si transformatorul). Acuma, ce functie cautam eu: O functie neliniara care aplicata unei functii sinus, sa poata sa bage doar armonica a doua, indiferent de frecventa. Ceva similar cu functia de transfer a pentodei de mai devreme. Apoi functia aplicata unui semnal nedeterminist (sunet) si observat de la ce procent de distorsiuni devine deranjant. Bine poate experimentul e o aberatie, probabil n-o sa-l fac, dar e cat de cat challenging gasirea functiei. Link spre comentariu
Vizitator neculea corneliu Postat Martie 5, 2011 Partajează Postat Martie 5, 2011 pe cand prima pedala digitala romaneasca de gigi-uri?nu stiu de ce dar presimt un dds la orizont!carma cu 90 de grade!sau ajung numai 45??se intreba capitanul in barba...ma gandeam daca nu cumva ar fi interesant patentul de inventie pe 97 al celor de la aphex?poate devin mai usor masurabile distorsiunile... Link spre comentariu
ggg Postat Martie 31, 2011 Partajează Postat Martie 31, 2011 din pacate este nevoie de un analizor de spectru sau un dB-metru selecti De ce din pacate, ca avem cu totii placa audio, si putem folosi un program de genul: http://www.sillanumsoft.org/download.htm. Iar un distorsiometru/db-metru selectiv, au demonstrat rominii ca se poate face doar cu o banala filtrare a armonicii folosind o punte Wien acordata printr-un condensator variabil dublu de 500pF:ras:. E0706 asa lucreaza. Fara schimbare de frecventa sau alte nebunii. __Articolul este matematic interesant, dar face o minarie teribila The driver stage for the second model, the model utilizing H2 Cancellation, utilizes the 300B model for both the driver and the output stage. This is representative of using a 300B to drive a 300B, with direct coupling and the exact same load impedance for both stages, the theoretical optimum application of complementary distortion. Cine-ar vrea sa atace o trioda de putere cu o trioda de aceeasi putere in acelas regim? __Valorile scrise de d-l Valderama is la putere maxima, iar distorsiunile cresc exponential cind amplificatorul se apropie de volum maxim. La puteri mici distorsiunile sint slab sesizabile. __La prima vedere, datele legate de EL84 indica o scadere a puterii armonicii secunde la cresterea impedantei de sarcina. Adica cu cit dreapta de sarcina este mai aproape de o orizontala. cu atit distorsiunile scad. Lampa lucreaza in regim de semnal mare, deci nu mai putem considera gm constant. Lucrind in regim de semnal mare, neliniaritatea gm-ului ar fi prima cauza a distorsiunilor. De aici rezulta ca pentru impedante mai mari tensiunea de atac in grila sa fie mai mica, deci neliniaritatea se face simtita mai putin. (La limita, pe interval foarte mic, orice functie neliniara se poate aproxima printr-o dreapta). Armonica a treia apare din limitare simetrica, la Ug->Ugcutoff si la Ug->0 __Dupa parerea mea, insusi transformatorul poate fi considerat o sursa de armonica a doua, chiar as fi curios de parerea dvs in legatura cu acest fapt. E posibil ca dreapta de sarcina (dUa/dIa) sa nu fie de fapt o dreapta, ci mai degraba o usoara elipsa, datorita inductantei si curbei de histerezis a miezului? punctul de vedere audiofil care sustine ca distorsiunile armonice date de armonica doua sint cele mai suparatoare Asa sa fie? Am putea face un experiment foarte simplu si interesant, sa aflam ce procent de armonica a doua poate fi considerat placut, si incepind de la ce procent devine deranjant. Din dorinta de a invata mai multe despre tehnici de rotirea dreptei de sarcina in jurul sau prin PSF am ajuns la http://www.elforum.info si la acest topic.Probabil ca este o notiune noua, la fel ca si "fuga fazei". Nu am cum sa nu remarc, observatiile foarte interesante si la obiect ale lui Mikrosha Felicitari Mikrosha... Link spre comentariu
blue Postat Martie 31, 2011 Partajează Postat Martie 31, 2011 Fenomenul de rotire a dreptei de sarcina este cit se poate de real schimbind Ra- ul insa asa zisa fuga de faza pt mine are inteles de modificare de faza ,cea ce, zic eu este altceva... Link spre comentariu
feri.visky Postat Martie 31, 2011 Partajează Postat Martie 31, 2011 Am schitat repede ideea cu privire la rotire... Schita este exagerata, nu este la scara, este doar didactica... Practic, prin rotire uniformizam variatiile neliniare... Cu litere mari am notat valori statice iar cu litere mici am notat valori instantanee...Ca si bibliografie: Aparate de radioreceptie. Vol.1 de Viniciu Nicolescu s.a., E.T. 1959, dar ceea ce am desenat eu este o aplicatie (mult) simplificata si nu se regaseste in carte... si nici termenul de "rotire"... L-am folosit pentru ca (am crezut ca) este sugestiv... sper sa fie... Link spre comentariu
ggg Postat Martie 31, 2011 Partajează Postat Martie 31, 2011 Multumesc pt lamuriri.Acum inteleg la ce se refera iar denumirea metodei este sugestiva, aveti dreptate Link spre comentariu
ggg Postat Aprilie 1, 2011 Partajează Postat Aprilie 1, 2011 Acuma, ce functie cautam eu: O functie neliniara care aplicata unei functii sinus, sa poata sa bage doar armonica a doua, indiferent de frecventa. Ceva similar cu functia de transfer a pentodei de mai devreme. Apoi functia aplicata unui semnal nedeterminist (sunet) si observat de la ce procent de distorsiuni devine deranjant. Bine poate experimentul e o aberatie, probabil n-o sa-l fac, dar e cat de cat challenging gasirea functiei.Am gasit un articol interesant care trateaza problema d.p.d.v audiofil si care discuta despre ce fel de "dulceata" iese cand amestecam mere cu pere.Sau cat de buna este!!http://hephaestusaudio.com/media/2008/1 ... aes_ii.pdf Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum