Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Atelierul lui RADU.


radu cnc

Postări Recomandate

Si totusi si eu am vazut o masina de rectificat si alezat in coordonate elvetiana HAUSSER sistem optic cu precizie de 0.005mm si totusi au montat un DRO HEIDENHEIN pe masina, sigur este mult mai comod de lucrat cu DRO-ul.

Link spre comentariu

Masina de alezat si frezat in coordonate chinezeasca, despre care vorbeam mai sus, era amplasata in aceeasi incinta cu o masina de prelucrat in coordonate nemteasca (tehnologia anilor '80) cu sisteme electronice, denumite actualmente DRO. Operatorii, utilizau cu prponderenta masina chinezeasca, pentru precizia incontestabila. Desi aceeasi piesa, se executa mai repede pe masina nemteasca, erau foarte multe cazurile, cand precizia prevala.

Link spre comentariu

Nu vreau sa contrazic doar de dragul de a scrie dar precizia unei piese este altceva decat afisarea pozitiei mesei pe care se afla fixata piesa.In cazul pe care l-ati prezentat posibil masina nemteasca sa aibe jocuri mai mari la ghidaje fapt ce ar duce la o precizie scazuta de executie versus masina chinezeasca.Fiecare detinem utilaje care nu mai sunt in anii lor de glorie dar stim care sunt problemele si cum putem scoate o precizie cat mai buna si din utilaje foarte multe salvate efectiv de la topire.Degeaba eu am pe utilajul meu un DRO care citeste la 5 miimi de mm si eu am jocuri pe centrul cursei de 5 sutimi de milimetru, si totusi se poate face treaba, iar foarte multe din piese nu sunt piese precis tolerate.Chiar si cei cu utilaje noi de multe ori nu pot sa realizeze o cota dorita la sutime din cauza multor factori care tin de natura materialului , a procesului de aschiere, de scula aschietoare etc.In aceste cazuri experienta este cheia succesului.

Link spre comentariu

Radu. Dupa ce dam la oparte erorile de tot felul, derivand din mecanica si cinematica masinii, care in ziua de astazi sunt sensibil apropiate, intre masini de provenienta diferita, ceea ce prevaleaza este precizia de rezolutie. Adica distanta parcursa de organul mobil, pentru distanta dintre doua repere consecutive de pe vernierul organului de control. Optic, se poate amplifica aceasta rezolutie in limite foarte largi, realizand diviziuni auxiliare, care subdivid aceasta cea mai mica diviziune. Practic, metoda nu este afectata de alte erori suplimentare, asa cum este afectata orice alta metoda, inclusiv cele electronice. Acest lucru se datoreaza faptului ca sistemul optic tine sub observatie in mod direct rigla, sau discul gradat al unei masini si orice deplasare este evidentiata. Am cunoscut cazuri, in care fiind necesara o rezolutie de 0.001 mm, Microsa CNC a dat rebuturi (desi teoretic avea aceeasi precizie) in timp ce cu masina cu cititoare optice s-a putut realiza piesa respectiva. Atunci cand vorbim de un micron, cei doi - trei biti pierduti in sistemele de calcul electronic, conteaza.

Link spre comentariu

Eu ma opresc aici cu discutia, pentru mine, majoritatea pieselor daca pot sa le realizez la precizia de 0.05mm si sa am si repetabilitatea procesului este mai mult decat OK.Daca ajungem sa despicam firul in patru si sa vorbim de procese de aschiere la precizii mai mari de 0.01mm, in speta 0.001mm, precizii realizate pe masini foarte scumpe pe care nu le von putea detine poate niciodata si sa vorbim de tolerante folosite doar la pompe de injectie sau la ...NASA, ma refer la masurarea acestor tolerante cu scule foarte scumpe, eu ma limitez la micrometru cu care pot masura precizii de 0.01mm, precizie care pot sa o realizez cu mijloacele pe care le am.

Link spre comentariu

Tolerantele de ordinul 0,001, sau chiar sub 0,001 mm, se folosesc doar la dispozitive de verificat, sau dispozitive speciale. Nici un amator nu va putea aborda vre-o data aceste constructii, decat dupa foarte multa experienta si avand la dispozitie tehnologie speciala. Discutia a pornit de la compararea a doua sisteme de masurare si evidentiere a deplasarilor (optic si electronic) si consider ca si-a atins scopul. Asadar inchei si eu si imi cer scuze daca nu am fost intru totul ontopic.

Link spre comentariu

Aseara am reusit finalizarea reconditionarii linetei strungului pe care-l detin KART E2N, a trebuit aranjata estetic,sablare, vopsire, confectionare suruburi , bacurile linetei si pastilele de contact (am primit o bucata de bronz de Ø50mm de la un strungar pe care-l cunosc si ma ajuta cateodata la atelier).Demult doream sa-mi termin lineta ca am avut nevoie de multe ori sa reconditionez axe de motoare sau strunjirea de colectoare de demaroare, alternatoare etc.Asta a iesit...

post-45737-139829568213_thumb.jpg

post-45737-139829568224_thumb.jpg

post-45737-139829568234_thumb.jpg

post-45737-139829568245_thumb.jpg

Link spre comentariu

Azi am si utilizat lineta la o reconditionare de capat de ax de la un hidrofor.Cota de semering era mancata de rugina si capatul unde se monteaza turbina era distrus si canalul de pana uzat, am taiat axul si am sudat unul nou dupa care sa prelucrat din nou.

post-45737-139829568812_thumb.jpg

post-45737-139829568821_thumb.jpg

post-45737-13982956883_thumb.jpg

post-45737-139829568838_thumb.jpg

post-45737-139829568847_thumb.jpg

Link spre comentariu

Buna searaPuteti detalia putin cum ati realizat sudura celor doua axe? Inclin sa cred ca axul de schimb l-ati pregatit cu o gaura in care sa se pozitioneze cel defect, dupa degrosarea lui, dar ar fi mai bine sa ne spuneti dumeavoastra. Zona de influenta termica nu pune probleme la prelucrarea ulterioara?

Link spre comentariu

Axul deteriorat se taie jos si se practica o gaura de cca 10mm de Ø6mm sau 8mm in partea unde sa taiat axul si se teseste la 45º pana aproape de diametrul gaurii.Piesa noua, axul care va inlocui bucata de ax veche deteriorata, se realizeaza mai mare in diametru decat piesa pe care o inlocuieste si se strunjeste un stift care intra presat in gaura realizata anterior si se va practica o tesitura generoasa pana chiar linga cota stiftului astfel incat dupa presarea subansamblelor va rezulta un canal in V in care se va practica sudura.Se sudeaza si se pozitioneaza in strung sprijinit pe lineta unde se prelucreaza axul frontal si se executa o gaura de centrare.Dupa aceasta operatie se demonteaza lineta si se sprijina axul cu varful rotativ montat in papusa mobila dupa care se prelucreaza la final.De obicei partea sudata nu ridica probleme deosebite de aschiabilitate iar eu sudez axele prin procedeul WIG-DC.Asa procedez eu la reconditionarea axelor deteriorate de tot felul...

Link spre comentariu

Strunjirea "pe spate" are un avantaj in sine, sau pur si simplu asa aveai cutitul disponibil atunci?Desi avand in vedere ce ai mai postat din atelierul tau, imi vine greu sa cred ultima varianta :)

Link spre comentariu

Trebuia sa ma apropii mult cu caruciorul de lineta si ca sa lucrez in fata mi-ar fi trebuit un cutit pe stanga si nu-l aveam ascutit,se putea si cu unul la 45º etc, partea cea mai comoda pentru mine este ca inclin sania transversala spre mine si nu spre spatele strungului.Avantajul acesta se vede daca ai de realizat conicitati mai mari.

Link spre comentariu
Vizitator adriangali

Salut Radu,vreau sa-mi spui te rog daca ai masurat vreodata bataia radiala a strungului tau, (si eu am acelasi model ca si al tau ,pina si culoarea e identica:) ). Am cumparat recent de un con morse 4 si dupa ce l-am instalat in axul principal am pus micrometrul pe el si m-am speriat: 0,14mm bataie radiala, apoi am curatat cu niste smirghel de 400 infasurat pe conul morse interiorul axului si am ajuns la o bataie de 30 de microni si mi-a mai venit inima la loc, dar totusi nu e prea grozav.Uitindu-ma cu lanterna in interiorul axului e drept ca nu arata prea bine, sint multe zgarieturi unele chiar adinci. Acum nu stiu daca sa mai insist cu curatarea sau eventual alezarea interiorului axului. Ma intereseaza bataia din perspectiva faptului ca pe viitor intentionez sa fac un ax cit voi putea de precis si care va necesita mai multe montari si demontari intre operatii, si singura varianta de prelucrarea ar fi intre centre.Toate bune, Adrian

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări