Radio cu reactie si superreactie

[mila]

Datorita amplificarii foarte mari care apare in cazul acestor aparate, intreb nu e mai bine sa alimentam filamentul in DC!?Clar din ce am construit pana acum decuplarea la masa a filamentului tubului detector prin condensatoare si /sau socuri de RF are influenta.

[nea_bobina]

Datorita amplificarii foarte mari care apare in cazul acestor aparate, intreb nu e mai bine sa alimentam filamentul in DC!?Clar din ce am construit pana acum decuplarea la masa a filamentului tubului detector prin condensatoare si /sau socuri de RF are influenta.

Salut Mila,Personal, nu stiu ce sa-ti raspund in cazul asta. In ceea ce ma priveste, nu am lucrat cu filamentele alimentate in c.a. sub nici o forma pana in prezent, cel putin nu la rx-urile cu reactie pe care le-am construit. Asta pentru ca am construit de la bun inceput o sursa de alimentare care alimenteaza filamentele in c.c. stabilizat si cu pornire lenta (soft start). Redresorul anodic e urmat de 2 celule de netezire cu drosel. Ce pot sa spun ca am observat, e ca in mod special conteaza masa metalica inconjuratoare a sasiului. Cel putin in cazul meu, trecerea de la executia pe "sasiu" din cablaj (cu montaj in aer) catre executia pe sasiul traditional din metal masiv, a reprezentat clar o evolutie in sensul reducerii zgomotelor care le auzeam inainte (brum 100Hz de nivel mic in difuzor, cu volumul la minimum, respectiv diminuarea efectelor microfonice la unele tuburi cu aceasta tendinta). In rest, nu am mai analizat in plus aspectele legate de aceasta problema. E posibil sa mai incerc, de exemplu sa alimentez filamentele actualului rx 1V1, in c.a., dar mi-e cam lene deocamdata. Daca voi gasi ceva date noi (in experimentele mele), le voi prezenta. Poate altii care s-au mai lovit practic de acest lucru sa aiba mai multe de spus ...Cu stima,Nea Bobina

[mila]

Multumesc pentru raspuns.Anodica clar nu are influenta dupa 2 celule de filtrare (100+0.1)+L+(100+0.1)+R+(100+0.1) am facut asa numai ca sa fiu sigur ca e perfect filtrata anodica( si e) :jytuiyuDe aceea suspectez influenta alimentarii filamentului.

[+_Florin_+]

Desigur ca alimentarea in curent continuu a filamentelor intotdeauna este preferabila in etajele ce lucreaza cu semnale audio de nivel mic si foarte mic, asa cum este si etajul detector din receptor.In cazul alimentarii in c.a. trebuie sa tinem cont insa ca sursa din care se induc tensiuni parazite (brum) pe calea de semnal nu este filamentul tubului in principal, ci conductoarele (firele) pt alimentarea filamentelor, care sunt lungi si strabat intreg sasiul.Daca am ecrana cumva aceste fire fata de restul montajului deja am elimina o mare parte din problema. In multe aparate mai vechi se foloseau pentru transferul semnalului audio la potentiometrii si inapoi conductoare duble ecranate (cate 2 fire invelite in acelasi ecranaj). Acela este bun si pt alimentarea filamentelor in c.a. dar se gaseste greu.O alta sursa "culegatoare" de brum, de care se uita cateodata, este chiar anodul tuburilor din etajele respective. In cazul nostru, etajul detector si cel preamplificator AF (daca exista). De aceea este bine pe de o parte sa folosim in astfel de etaje tuburi care au anodul ecranat in interior (EF80, 86, 183, 184, 6K13P, etc). Ecranul (pinul 6 la majoritatea) se leaga obligatoriu la masa.Daca folosim in detector tuburi de putere fara anod ecranat (EL83, 84, 6P14P) datorita calitatilor lor de stabilitate, e bine sa le ecranam noi pe exterior, construind din tabla cu gaurele sau plasa metalica un cilindru care se aplica peste lampa si se leaga ferm la masa.Felul cum se fac conexiunile de masa conteaza mult. Fiecare etaj trebuie sa aiba un punct de masa unic, adica toate firele care duc la masa din etajul respectiv sa fie lipite in acelasi punct, inclusiv condensatorul care decupleaza alimentarea respectivului etaj.Fiecare din cele 3 conexiuni ale potentiometrului de volum sa aiba firul sau ecranat. Ecranele se conecteaza la masa la un singur capat, in punctul comun de masa al etajului amplificator audio.Un drosell chiar doua in alimentarea anodica (cum ai facut tu) este obligatoriu.Daca redresarea se face cu diode semiconductoare, este obligatoriu a se monta in paralel pe fiecare cate un condensator de 1 ... 3nF/1kV.Daca se tine cont de toate aceste aspecte, brumul ar trebui sa devina istorie ...

[kripton]

Salut,Un asemenea montaj se poate experimenta folosind un selector de canale de la un tv cu tuburi unde exista posibilitatea ecranarii montajullui cat si a tuburilor . Astfel , avand doua socluri de buna calitate ar fi potrivit pentru un " 1-V-1 " ( amintit de @< nea bobina > ) cu posibilitatea de-a folosi condensatorii de trecere sau trecerile din sticla ( dupa caz ) . La toate metodele de eliminare a brumului as mai recomanda cate un filtru " pi " ( C-L-C ) care sa aiba constanta de timp foarte mica , amplasat atat pe Ua cat si pe filamente , bobinele sa fie in exteriorul ecranajului dar in imediata apropiere a tuburilor . Sunt sigur ca s-a inteles la ce ma refer mai ales ca brumul "intercarrier " de retea poate trece prin drossell -ul de filtraj datorita capacitatii parazite pe care acesta o are . Am remarcat decuplarea condensatorilor electrolitici dar sa nu uitam nici factorul de amplificare foarte mare caracteristic acestor montaje. Conexiunile acestor montaje trebuie sa fie cat mai scurte ( la limita ) si rezistoarele sa fie cu pelicula metalica . ( cele obisnuite au o inductanta parazita mai ales cele de valori mari )

[nea_bobina]

Un asemenea montaj se poate experimenta folosind un selector de canale de la un tv cu tuburi unde exista posibilitatea ecranarii montajullui cat si a tuburilor.

Ideea e interesanta, nu m-am gandit la utilizarea unui bloc de acel tip (care se gaseste cam greu, dar se mai poate procura). Aviz celor care nu detin un sasiu corespunzator, hi.

Conexiunile acestor montaje trebuie sa fie cat mai scurte ( la limita )

Valabil pentru orice domeniu de frecventa in care functioneaza detectorul ?

si rezistoarele sa fie cu pelicula metalica . ( cele obisnuite au o inductanta parazita mai ales cele de valori mari )

Prin care metoda si ce valoare aproximativa ai determinat ca ar avea inductanta aceea parazita? Ce tipuri de rezistoare ti-au oferit o asemenea problema si in ce conditii ? Si in ce mod au afectat "performantele" unui etaj detector cu reactie functionand in unde scurte ? (cred ca nu e cazul sa ne legam de etajele AF!)

 

Cu stima,

Nea Bobina

[kripton]

Pelicula de carbon este dispusa pe suportul ceramic , spiralat , cu cat valoarea rezistentei e mai mare , numarul acestor spire creste . Daca mai adaugam si zgomotul de fond , cred ca ideea nu e rea . Mai mult, am specificat ca este un experiment si e bine pe cat posibil sa eliminam toate cauzele aparitiei fenonemelor nedorite .

[mila]

Multumesc pentru raspunsurile de pana acum.Si eu cred ca e vorba de brum "intercarier" mai ales ca nu apare la toate posturile din gama.De curiozitate cum poate influenta inductanta parazita a rezistentelor zgomotul de tip brum?Mai ales la receptoarele cu superreactie in banda de 3m(FM).

[nea_bobina]

rezistoarele sa fie cu pelicula metalica . ( cele obisnuite au o inductanta parazita mai ales cele de valori mari )

Kripton, o chestie interesanta. Saptamana asta, am avut curiozitatea si rabdarea de a testa pe impedantmetru 4 tipuri de rezistoare cu valoarea nominala de 1K:

- modelul romanesc RPM (cel cu 2 pini paraleli dedesupt);

- modelul rusesc MLT 0.5W (pinii axiali si inscriptia MLT, toleranta 1%);

- modelul chimic de 0.25W care se gaseste in prezent pe la toate tarabele de componente electronice

- modelul ceramic bobinat de 10W.

 

Masuratorile au fost efectuate pe un impedantmetru TESLA BM538, in domeniul 0.5 - 110MHz si in conditiile in care am efectuat verificarea calibrarii inainte de masuratori. De asemenea, inainte de citirea si notarea rezultatelor, am mai analizat o rezistenta de sarcina japoneza de 50 ohmi /15W, specificata de la 0-500MHz (DL-30A, vezi figura de mai jos) si un terminator de 50 ohmi pentru vechile retele conectate prin cablu coaxial.

Mentionez ca in timp ce pentru sarcina japoneza faza a fost zero de la 0.5 - 110MHz, in cazul terminatorului lucrurile au stat putin diferit (rezistorul terminatorului nu se ridica la calitatea celui din sarcina de 15W si este usor inductiv incepand 20MHz). In aceasta situatie, atasez in continuare rezultatele masuratorilor, concretizate in niste tabele Excel comparative.

 

Datele de intrare culese in tabele au fost informatiile de faza si ale modulului impedantei |Z|, oferite de impedantmetru. Valoarea frecventei am citit-o cu un frecventmetru extern. Rezultatele calculelor din tabel se bazeaza pe urmatoarele formule (ultimele realizeaza conversia din serie in paralel):

 

Rs = |Z| * cos φ

Xs = |Z| * sin φ

C = 1 / 2 * PI * f * X (unde X poate fi Xs sau Xp)

Q= Rp/Xp=Xs/Rs --> Xp = Rp * Rs/Xs

Rp= (Q^2+1)*Rs

 

Nu atasez inca tabelul cu rezultatele pentru rezistorul bobinat, intrucat mai am cateva aspecte de prelucrat in cazul lui (acesta prezinta atat caracter capacitiv, dar si inductiv). Voi reveni probabil diseara pentru o noua postare.

 

Un lucru este cert: nici una din rezistentele testate, cu exceptia celei ceramice bobinate, nu a prezentat caracter inductiv (faza >0), ci dimpotriva, pronuntat capacitiv (faza <0), avand valori medii in jurul a 5.5pF. Asta in conditia in care nu am gasit nici o rezonanta proprie in domeniul 0.5-110MHz pentru nici una din cele mentionate (cu exceptia celei ceramice bobinate, care prezinta o rezonanta la 11.87 MHz)!

 

 

Ceea ce am vrut sa demonstrez cu aceste masuratori:

- rezistoarele de uz curent nu vor afecta in mod negativ si remarcabil buna functionare a unor etaje RF in zona undelor scurte si prea putin pana la 110MHz;

- referitor la modalitatea de executie a rezistoarelor cu pelicula de carbon, trebuie tinut cont de un aspect - anume faptul ca producatorul uzeaza de o tehnologie speciala: taie spirele in asa fel incat rezulta doua infasurari paralele (fizic), care odata conectate (serie) isi vor reduce inductanta parazita la minimum. Cum nu pot exista doar avantaje, compensarea de acest tip introduce si cei cativa pF pe care masuratorile si calculele i-au relevat.

 

Voi reveni pentru a posta rezultatele in cazul rezistorului ceramic bobinat si eventual pentru o analiza mai detaliata (prin simulare) a comportamentului filtrelor cu drosel (atenuarea brumului de retea). In acest scop, trebuie sa-mi fac timp sa masor capacitatea parazita a unor drosele. Am mai facut-o din curiozitate odata, dar nu mai tin bine minte in jurul caror valori s-a situat (parca ceva in jur de 1nF). Pana nu am date concrete, nu vreau sa fac nici o speculatie.

 

Cu stima,

Nea Bobina

[mila]

Multumim nea_bobina pentru efortul depus.E extraordinar!Intre timp am cautat cu Google date asupra inductantei parazite a rezistentelor.Datele obtinute de nea_bobina sunt corecte!Se pare ca rezistentele de valori mici au inductante mai mari decat cele mari si ca intradevar capacitatea parazita e problema mai mare la frecvente pana la 200Mhz.La acestea se adauga capacitatile restului montajului si ale tubului.Verificat practic la un montaj cu superreactie in banda 88-108Mhz schimbarea tubului(acelasi tip dar producatori diferiti si din ani diferiti) schimba acordul pe post!Ce sa mai zicem de tuburi diferite, verificarile s-au facut cu tuburile 6H1P/ 6H23P/E88CC/ECC88/6DJ8/7DJ8/PCC88 si chiar 6H6P

[+_Florin_+]

In acest scop, trebuie sa-mi fac timp sa masor capacitatea parazita a unor drosele. Am mai facut-o din curiozitate odata, dar nu mai tin bine minte in jurul caror valori s-a situat (parca ceva in jur de 1nF). Pana nu am date concrete, nu vreau sa fac nici o speculatie.

Am asistat mai demult la masurarea capacitatii parazite a unor primare de transformatoare de iesire audio (7 ... 10cmp, 2700 ... 3200 spire) si intr-adevar se situau intre 1.2 ... 1.7nF de la caz la caz. Deci si la drosele ar trebui sa fie tot pe acolo...

Verificat practic la un montaj cu superreactie in banda 88-108Mhz schimbarea tubului(acelasi tip dar producatori diferiti si din ani diferiti) schimba acordul pe post!Ce sa mai zicem de tuburi diferite, verificarile s-au facut cu tuburile 6H1P/ 6H23P/E88CC/ECC88/6DJ8/7DJ8/PCC88 si chiar 6H6P

Se simte si la schimbarea/adaugarea tuburilor, receptorul meu cu reactie era tras in banda de amatori (40m) si dupa ce i-am construit etajul amplificator RF m-am trezit iar in banda de broadcasting, acum trebuie iar sa ma joc cu circuitele de acord

[mila]

Pai probabil a aparut adaptarea cu etajul de RF>>>capacitatile si impedantele de iesire ale acestui etaj au tras acordul etajului detector in alta plaja.e normal.