blue Postat Ianuarie 21, 2011 Autor Partajează Postat Ianuarie 21, 2011 Am experimentat un SE cu doua transformatoare a caror primare le-am inseriat, functioneaza perfect, dar parerea mea este ca si secundarele trebuiesc inseriate, puse in paralel amplificatorul se comporta mai slab cu toate ca cele doua transformatoare sint identice ,cauzele sint multiple si pot fi discutate , dar poate pe un alt topic Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 21, 2011 Partajează Postat Ianuarie 21, 2011 Am experimentat un SE cu doua transformatoare a caror primare le-am inseriat, functioneaza perfect, dar parerea mea este ca si secundarele trebuiesc inseriate, puse in paralel amplificatorul se comporta mai slab cu toate ca cele doua transformatoare sint identice ,cauzele sint multiple si pot fi discutate , dar poate pe un alt topicDaca primarele a doua trafuri identice au fost legate in serie, trecerea de la legarea in serie la legarea in paralel a secundarelor, a provocat o fortare a Ranod de 4 ori mai mare. Atunci cand au secundarele sunt in serie (primarele in serie), nu se schimba nimic fata de cazul cu un traf, decat ca se poate trage mai multa putere. Apar diferente nesemnificative din cauza rezistentelor infasurarilor sau pierderilor in miez.PS: Chestiune raportata la aceeasi rezistenta de sarcina. Link spre comentariu
blue Postat Ianuarie 21, 2011 Autor Partajează Postat Ianuarie 21, 2011 Am experimentat un SE cu doua transformatoare a caror primare le-am inseriat, functioneaza perfect, dar parerea mea este ca si secundarele trebuiesc inseriate, puse in paralel amplificatorul se comporta mai slab cu toate ca cele doua transformatoare sint identice ,cauzele sint multiple si pot fi discutate , dar poate pe un alt topicDaca primarele a doua trafuri identice au fost legate in serie, trecerea de la legarea in serie la legarea in paralel a secundarelor, a provocat o fortare a Ranod de 4 ori mai mare. Atunci cand au secundarele sunt in serie (primarele in serie), nu se schimba nimic fata de cazul cu un traf, decat ca se poate trage mai multa putere. Apar diferente nesemnificative din cauza rezistentelor infasurarilor sau pierderilor in miez.PS: Chestiune raportata la aceeasi rezistenta de sarcina.Automat am modificat valoarea rezistentei de sarcina in cele doua cazuri si desigur impendanta primarului a ramas aceiasi reflectata pt cele doua Rs Link spre comentariu
adrian_pic Postat Ianuarie 21, 2011 Partajează Postat Ianuarie 21, 2011 Cred ca este cu dus-intors chestia asta. C-core care are doua bobinaje separat poate fi privit aproximativ cu doua trafuri separate cu primarele legate in serie si secundarel in paralel. Bine se poate pune secundarele si in serie, depinde cum se vrea. Nu cred ca a fost vorba de un traf la care avea mai multe secundare legate in paralale si s-au legat in serie pe acelasi amplificator (sau invers). Ideea este cum sa fie legate primarele si secundarele la doua sau mai multe trafuri separate incat sa iasa o treaba cat mai buna. Stim toti ca doua trafuri nu sunt identice niciodata.Aici greii forumului de la aceasta sectiune trebuie sa dea un raspuns!Cel mai "uniform" transformator ar trebui sa aiba un secundar format dintr-un singur strat de bobinaj cu grosimea = diametrul sarmei de bobinaj si la fel un primar identic cu un singur strat. Dar asta nu se poate intalni in practica. Deja este greu de spus care este optimul: doua secundare cu un primar intre ele sau n+1 secundare cu n primare intre ele. Eu cred ca optimul este undeva intre 1 si n (bine n <10). Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 22, 2011 Partajează Postat Ianuarie 22, 2011 Am in vedere aceasta configuratie.(tubul folosit in acest exemplu se poate inlocui cu GU48)...dupa cum se vede e mai usor de abordat(Za mic pentru fiecare capacitati parazite mai mici, in caz de strapungere va ceda unul dintre ele deci pierderi mai mici) pt a optine puteri mari sau pur si simplu probabil din comoditate se folosesc transformatoare de productie curenta(Tango) Eu voi merge tot pe aceasta configuratie cu secundarele in paralel pt ca asigura o distributie mai uniforma a puterilor si ma ajuta sa optin curenti necesari pe iesire fara a fi necesare sectiuni mari pe firul bobinajului secundar . Desigur tensiunea anodica e :nebunrau:in exemplul de mai sus , eventual imaginativa amplificatorul construit de misa in varianta dubla....cu 2 trafo de aceasta data in paralel atit primar cit si secundar deci cu 6 tuburi 6c33c teoretic 100w classA Eu zic ca are legatura si cu Clasa A2......dar daca deranjeaza voi deschide un topic nou Link spre comentariu
blue Postat Ianuarie 22, 2011 Autor Partajează Postat Ianuarie 22, 2011 Am incercat sa modific un pic PSF-ul pt OT100 in sensul ca Ua=650v ,Ia=70ma si Ra=6,2K dar se pare ca nu prea merita, puterea si nivelul de distorsiuni nu sau modificat semnificativ fata de varianta 520v/100mA si Ra=5K asa ca d.p.d.v. practic aceasta din urma este preferabila. Urmeaza sa primesc o pereche de 811 si daca nu sint prea uzate voi incerca o comparatie fata de OT 100 ,obiectiv vorbind clasa A2 ofera suprize placute, fireste daca nu exista prejudecati in folosirea ei Am aratat o data ca am construit un dispozitiv de comutare pe o sursa de semnal in timp real a doua amplificatoare setate pt aceleasi conditii de functionare, aceasta pt micsorarea erorilor de interpretare a rezultatelor , la o comparatie intre trei amplificatoare, PP cu PL36 , SE OT100 si SEPP Murray cu PL519, impresia mea a fost de superioritate clara a clasi A2 urmeaza sa convoc niste prieteni pt o auditie sa vad ce zic si ei... Daca termin de construit transformatoarele de iesire pt GU 50 incerc sa introduc in teste si acest SE, clasa A pura fara NFB fiindca pot sa i-l imping spre 8w, putere de comparatie cu celelalte amplificatoare Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 22, 2011 Partajează Postat Ianuarie 22, 2011 In exemplele de mai sus, rezulta ca pt 2 transformatoare, la o rezistenta de sarcina de 8ohm, Ra echivalent devine, Ra = 4x2700=10800. La 4 transformatoare cu primarele in serie si secundarele in paralel, Raechiv=16xRa. Dar cum autorul a fortat iesirea de 16ohm pe 4 sau 8ohm, Ra se modifica de la 2700 la 675, respectiv 1350ohm. Deci pe 4ohm Raechiv=16x675=10800 sau pe 8ohm, Raechiv=16x1350=21600. Eu as folosi Ra=21.6K la asa tensiune anodica (2800V).Interesant e cu trei transformatoare identice cu primarele in serie si secundarele in paralel! Cat ar fi Ra, al transformatorului echivalent?PS: Intre timp s-a interpus Blue. Observatiile sunt la schemele de mai ianinte. Link spre comentariu
adrian_pic Postat Ianuarie 22, 2011 Partajează Postat Ianuarie 22, 2011 blue dispozitiv de comutare pe o sursa de semnal in timp real cum l-ai realizat? ai folosit relee comandate de un microcontroller? Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 22, 2011 Partajează Postat Ianuarie 22, 2011 Am in vedere aceasta configuratie...Configuratiile prezentate de dumneata sint clasa A1(in A1 grila de comanda a tubului final este in cea mai mare parte a timpului/preponderent negativa in raport cu catodul-inclusiv in regim dinamic=total diferit de A2) ,in cadrul configuratiilor SE apar cele doua clase A1-A2 diferite ! ...,in A1 dincolo de/peste puterea maxima-nominala obtinuta in sarcina(pentru virfuri de amplitudine-atac ce depasesc un anumit nivel pentru care puterea maxima-nominala-sinus la iesire in sarcina este depasita) grila de comanda(a tubului final) poate deveni usor pozitiva in raport cu catodul(astfel obtininduse virful maxim de putere al acestei claseA1 "sa zicem inca sinus nelimitat" la iesire in sarcina)............................................................................................................................................................................ Sebi_c are perfecta dreptate cind descrie comportamentul Ra(Za-echivalent)in cazul mai multor transformatoare de iesire care "deservesc" acelasi tub final. Link spre comentariu
blue Postat Ianuarie 22, 2011 Autor Partajează Postat Ianuarie 22, 2011 blue dispozitiv de comutare pe o sursa de semnal in timp real cum l-ai realizat? ai folosit relee comandate de un microcontroller?ceva foarte simplu, un set de relee de putere pt out amplificatoare pe aceleasi boxe, concomitent cu releu input comandate de acelasi comutator A-B, foarte importanta este operatiunea de setare a nivelului de iesire pe o sarcina simulata (8 ohm) si care trebuie sa fie identica pt cele doua amplificatoare testate, practic cu un generator propriu de 1 Khz. Comutarea in timp real (ma rog, data de viteza de comutare a releelor) arata diferentele sonice a celor doua amplificatoare, sper ca m-am facut inteles Link spre comentariu
blue Postat Ianuarie 22, 2011 Autor Partajează Postat Ianuarie 22, 2011 Am in vedere aceasta configuratie...Configuratiile prezentate de dumneata sint clasa A1(in A1 grila de comanda a tubului final este in cea mai mare parte a timpului/preponderent negativa in raport cu catodul-inclusiv in regim dinamic=total diferit de A2) ,in cadrul configuratiilor SE apar cele doua clase A1-A2 diferite ! ...,in A1 dincolo de/peste puterea maxima-nominala obtinuta in sarcina(pentru virfuri de amplitudine-atac ce depasesc un anumit nivel pentru care puterea maxima-nominala-sinus la iesire in sarcina este depasita) grila de comanda(a tubului final) poate deveni usor pozitiva in raport cu catodul(astfel obtininduse virful maxim de putere al acestei claseA1 "sa zicem inca sinus nelimitat" la iesire in sarcina)............................................................................................................................................................................ Sebi_c are perfecta dreptate cind descrie comportamentul Ra(Za-echivalent)in cazul mai multor transformatoare de iesire care "deservesc" acelasi tub final. Daca un tub are caracteristica liniara pe portiunea cu curent de grila ce importanta mai are ca lucreaza in A1 sau A2, bineinteles daca driverul livreaza o putere corecta de comanda a grilei si repet exista tuburi care pot face acest lucru, nu are rost sa discutam de altele iar nivelele distorsiunilor pot fi comparabile pt SE clasa A si SE clasa A1-A2 insa randamentul de functionare clar in favoarea celei din urma. Si inca ceva, pt SE cu un singur tub puterea maxima se opreste undeva la 10-12w in cazul tuburilor GU50, PL519,KT88 iar de la aceasta putere in A1 sau A2 tuburile 845 sau 833 ajung lejer spre 30w cu distorsiuni COMPARABILE ,aceasta pt cine este pregatit sa inteleaga ca lucrurile se pot face si altfel... Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 23, 2011 Partajează Postat Ianuarie 23, 2011 Daca un tub are caracteristica liniara pe portiunea cu curent de grila ce importanta mai are ca lucreaza in A1 sau A2...,bineinteles daca driverul livreaza o putere corecta de comanda a grilei si repet exista tuburi care pot face acest lucru.., Si inca ceva, pt SE cu un singur tub puterea maxima se opreste undeva la 10-12w in cazul tuburilor GU50, ..Are "importanta"(capitala) atacul clasaA1 tub final fiind diferit de atacul clasaA2 tub final.Cum "driverul livreaza o putere corecta" ?,adica care ar fi puterea corecta furnizata de driver astfel incit forma de unda sa nu aiva de suferit ?,uite presupun ca grila de comanda tub final necesita 2W la un moment dat !,cam de ce putere ar trebui sa fie capabil driverul astfel incit forma de unda cu care se face atacul sa nu "sufere" ?!(cum de nu se "indoaie" ?! chiar deloc semnalul de atac furnizat de driver avind in vedere curentul variabil ce apare pe grila de comanda tub final ?,sta "băţ " asa driverul in curent ?!). Si da nu_i problema pentru unii, ce daca in A2 se trece de la curent de grila la lipsa curent de grila tub final in cadrul unei perioade complete a formei de unda cu care se face atacul grilei de comanda ,aceasta trecere prin ZERO poate fi neglijata nu ? mai facem atacul cu un driver de rezistenta/impedanta interna ZERO ca nu_i nici o problema ?!(driverul astfel devine o sursa ideala de atac-tub final ca sa vezi ! nu mai conteaza=furnizeaza orice curent grilei de comanda tub final fara sa afecteze forma de unda a semnalului de atac) ,asadar nu mai conteaza curentul de grila comanda tub final in A2 ,altfel spus driverul poate furniza orice putere chiar si mai mare decit etajul final in sine ... Da pentru unii aici ! "se opreste puterea maxima...10-12w in cazul tuburilor GU50"-SE-pentoda(pentru ca 50% din Pd x randament_OT ! =atit le da unora .De , ce sa mai spun ?!,stai ca uitasem la unii randamntul OT fiind unitar mai de_unazi ,de ce oare in aceste conditii nu obtin 50% din Pd clasaA in SE ?!...). Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 23, 2011 Partajează Postat Ianuarie 23, 2011 Eu daca as incepe un astfel de proiect, pentru inceput as construi un amplificator de citiva W, cu un traf de iesire care sa-mi asigure in secundar tensiunea necesara atacului lampii finale. As face o reactie negativa din secundarul trafului de atac pentru a compensa variatiile de sarcina. De asemenea, as pune o sarcina rezistiva in secundarul transformatorului de atac pentru ca acesta sa nu ramina in gol pe alternantele negative. Aceasta sarcina rezistiva as calcula-o in asa fel incit pe virful alternantelor pozitive sa nu depasesc sarcina maxima admisa de amplificatorul de atac.Tot pentru inceput, nu as face o reactie negativa globala, pentru ca sa ascult si sa masor "clasa A2". Link spre comentariu
blue Postat Ianuarie 23, 2011 Autor Partajează Postat Ianuarie 23, 2011 Eu daca as incepe un astfel de proiect, pentru inceput as construi un amplificator de citiva W, cu un traf de iesire care sa-mi asigure in secundar tensiunea necesara atacului lampii finale. As face o reactie negativa din secundarul trafului de atac pentru a compensa variatiile de sarcina. De asemenea, as pune o sarcina rezistiva in secundarul transformatorului de atac pentru ca acesta sa nu ramina in gol pe alternantele negative. Aceasta sarcina rezistiva as calcula-o in asa fel incit pe virful alternantelor pozitive sa nu depasesc sarcina maxima admisa de amplificatorul de atac.Tot pentru inceput, nu as face o reactie negativa globala, pentru ca sa ascult si sa masor "clasa A2".De regula tuburile care se pot utiliza pt clasa A2 au amplificare mare , curentul de grila intre 10-40mA asa ca o putere de 2-4 w este suficienta , pt OT 100 cu out de 12w a necesitat cam 1w si exista doua posibilitati : repetor sau amplificator balansat in tensiune pt obtinerea zero bias, in acest caz se poate utiliza CCS sau drossel si varianta cu transformator de cuplaj. I-mi place ideea cu rezistor pt sarcina in perioda alternantei negative, trebuie neaparat sa incerc, multumesc pt sugestie Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 23, 2011 Partajează Postat Ianuarie 23, 2011 In exemplele de mai sus, rezulta ca pt 2 transformatoare, la o rezistenta de sarcina de 8ohm, Ra echivalent devine, Ra = 4x2700=10800. La 4 transformatoare cu primarele in serie si secundarele in paralel, Raechiv=16xRa. Dar cum autorul a fortat iesirea de 16ohm pe 4 sau 8ohm, Ra se modifica de la 2700 la 675, respectiv 1350ohm. Deci pe 4ohm Raechiv=16x675=10800 sau pe 8ohm, Raechiv=16x1350=21600. Eu as folosi Ra=21.6K la asa tensiune anodica (2800V).Interesant e cu trei transformatoare identice cu primarele in serie si secundarele in paralel! Cat ar fi Ra, al transformatorului echivalent?PS: Intre timp s-a interpus Blue. Observatiile sunt la schemele de mai ianinte.Imi place si mie varianta cu 2 trafo cred ca voi folosi C core de 40cm2 fiecare + alte 2 trafo tot cam asa pt anodica si filamente adica ar fi nevoie de 4 module separate 2 finale si 2 alimentare si cite 4 roti la fiecare Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum