Clasa A2

[Vizitator]

ai pus problema (sqw ia_max semiperioade lungi) super Lăzăroiu

mai pun şi eu câteva figuri geometrice ("fără ia_0") câmp vizual

 

 

 

Editat August 16, 2018 de Vizitator

[Vizitator]

Tolele sint cu graunti neorientati, 4% Ni si B=1,72 T insa sectiunea de 20 cm* este prea mare si face ca raspunsul la frecvente mari sa fie afectat de capacitatea P/S, la 20 Khz apare o atenuare de -0,5dB asa ca am sa refac transformatorul pe o carcasa de  17cm* cu aceste tole si probabila acesta va fi echilibrul intre frecventele joase si inalte adica compromisul inevitabil vis a vis fata de calitatea tolelor

Editat August 16, 2018 de Vizitator

[gg101]

Daca este vorba despre tolele de la mine atunci trebuie sa specific ca sunt Grade M6 cu Si 3,5% , trasa la rece in strat superficial pt orientarea moleculara (CRGO) si 1.9 T. Este adevarat ca zona cea mai utilizabila care ar trebui luata in calcul este 1.7 T pt ca acolo este punctul de inflexiune care arata gradul si dinamica saturarii miezului .

Mai jos sunt proprietatile magnetice ale acestei tole .

 

Editat August 17, 2018 de gg101

[Vizitator]

Acum 2 ore, gg101 a spus:

Daca este vorba despre tolele de la mine atunci trebuie sa specific ca sunt Grade M6 cu Si 3,5% , trasa la rece in strat superficial pt orientarea moleculara (CRGO) si 1.9 T. Este adevarat ca zona cea mai utilizabila care ar trebui luata in calcul este 1.7 T pt ca acolo este punctul de inflexiune care arata gradul si dinamica saturarii miezului .

Mai jos sunt proprietatile magnetice ale acestei tole .

 

Multumesc @gg101, intradevar am gresit datele sint de la alte tole, imi cer scuze

[adigh]

3 hours ago, gg101 said:

Daca este vorba despre tolele de la mine atunci trebuie sa specific ca sunt Grade M6 cu Si 3,5% , trasa la rece in strat superficial pt orientarea moleculara (CRGO) si 1.9 T. Este adevarat ca zona cea mai utilizabila care ar trebui luata in calcul este 1.7 T pt ca acolo este punctul de inflexiune care arata gradul si dinamica saturarii miezului .

Mai jos sunt proprietatile magnetice ale acestei tole .

 

Si @gg101 greseste confundind proprietatile tablei de stantare cu proprietatile tolei stantate. Nu e nevoie de scuze.

 

Proprietatile miezului sunt diferite de ale tablei de stantare in functie de tipul miezului. Tola EI e parcursa pe anumite portiuni de catre cimp perpendicular pe directia de orientare a cristalelor si se va satura mai repede pe acele portiuni decit pe portiunile unde cimpul e paralel cu orientarea cristalelor. Cu totul alta va fi alura curbei de histerezis fata de alura prezentata in acele diagrame.

Desemenea intrefierul sau simpla stringere mai mare sai mai mica a tolelor modifica alura curbei B-H.

La miezul C-core fara intrefier, sau toroidal, curba BH e destul de apropiata de curba tablei de stantare.

Daca din aceeasi tabla se fac miezuri toroidale si tole EI se va vedea cu usurinta ca alura curbelor B-H e diferita.

 

Concluzie 1: Acel miez prezentat de gg101 e mult mai slab decit isi inchipuie.

Faceti masuratori la orice miez cu tola EI si vedeti pierderile la 1,5T sau alta valoare si vedeti daca ce scrie in tabelul corespunzator al tablei de stantat corespunde cu masuratoarea. 

La un moment dat @Popa Marius prezentase un tabel cu caracteristicile tolei EI, nu ale tablei de stantare. Nu mai stiu in care topic. Le-am apreciat ca fiind foarte bune avind in vedere ca erau caracteristicile tolei EI, nu ale tablei de stantare.

Concluzie 2: Producatorii de tabla dau intotdeauna caracteristicile tablei de stantare pentru ca ei asta vind. Nu pot avea nici-o idee de cum o sa stanteze tabla producatorii de tole. Numai producatorii de tole pot sa dea caracteristicile tolei. 

 

Editat August 17, 2018 de adigh

[gg101]

3 hours ago, popa marius said:

Multumesc @gg101, intradevar am gresit datele sint de la alte tole, imi cer scuze

Nu este nevoie de scuze. Am crezut ca dvs. ati facut alte teste (cu stiloscop sau alte metode din care sa reiasa ca are Ni) iar datele sunt diferite in comparatie cu ce am de la producator .

 

P.S> Pt inlatimea sa Adigh  ! Nu am stiut ca tabla , din fier si siliciu, metamorfozeaza si dupa ce o plesnesti  se si transforma in branza.  Tabla , buna, rea ,asa e ea...1.9 Tesla .

Later Edit : Asa este .M-am exprimat   gresit unde am scris ca dupa 1.7T indica gradul si dinamica saturatiei miezului. Intr-adevar , este vorba despre saturatia tolei . Dar pana la urma ,indiferent de configuratia miezului ,tola tot incepe sa satureze mai vertiginos dupa 1.7T.   Miezul in nici un caz nu poate fi mai bun sau mai prost decat tola din care este  format . 

Editat August 17, 2018 de gg101

[Vizitator]

Un lucru este sigur , tolele sint de calitate foarte buna si acest lucru se vede clar ca avind un curent de 95mA si un intrefier de 0,1mm sinusoida la 20 Hz este nedeformata, abia la 4-5 Hz apar primele modificari , totusi cu semnal sqw curbarea palierelor este vizibila chiar si  si la 40Hz

[THOMAS]

4 hours ago, adigh said:

 

************************************************************************

 

Proprietatile miezului sunt diferite de ale tablei de stantare in functie de tipul miezului. Tola EI e parcursa pe anumite portiuni de catre cimp perpendicular pe directia de orientare a cristalelor si se va satura mai repede pe acele portiuni decit pe portiunile unde cimpul e paralel cu orientarea cristalelor. Cu totul alta va fi alura curbei de histerezis fata de alura prezentata in acele diagrame.

Desemenea intrefierul sau simpla stringere mai mare sai mai mica a tolelor modifica alura curbei B-H.

La miezul C-core fara intrefier, sau toroidal, curba BH e destul de apropiata de curba tablei de stantare.

Daca din aceeasi tabla se fac miezuri toroidale si tole EI se va vedea cu usurinta ca alura curbelor B-H e diferita.

 

Concluzie 1: Acel miez prezentat de gg101 e mult mai slab decit isi inchipuie.

Faceti masuratori la orice miez cu tola EI si vedeti pierderile la 1,5T sau alta valoare si vedeti daca ce scrie in tabelul corespunzator al tablei de stantat corespunde cu masuratoarea. 

La un moment dat @Popa Marius prezentase un tabel cu caracteristicile tolei EI, nu ale tablei de stantare. Nu mai stiu in care topic. Le-am apreciat ca fiind foarte bune avind in vedere ca erau caracteristicile tolei EI, nu ale tablei de stantare.

Concluzie 2: Producatorii de tabla dau intotdeauna caracteristicile tablei de stantare pentru ca ei asta vind. Nu pot avea nici-o idee de cum o sa stanteze tabla producatorii de tole. Numai producatorii de tole pot sa dea caracteristicile tolei. 

 

  Remarca excelenta si foarte la obiect,asa este,tolele E+I se stanteaza la modul economic din tabla cu anumite calitati/proprietati magnetice specifice,deci o tabla care este definita cu un B pentru orientarea trasa,dar dupa stantare (observati desenele!) vor rezulta tolele E+I economic,insa I-urile au orientarea grauntilor in directia originala,dar imperecheata cu E-urile se vor opune oaercum liniilor de camp generate de bobine,deci B-ul final pentru tola E+I cred ca poate fi altul.Oricum acele tole sunt foarte bune pentru  pretul la care sunt comercializate,pot spune ca sunt mult peste ce se gaseste pe la noi prin tara.

  Desenul meu este orientativ,se intelege ca se stanteaza cate doua E-uri si de unde rezulta si cate doua I-uri.....

 

Cam asa sta treaba:

 

Editat August 17, 2018 de LMOlimpiu

[adigh]

2 hours ago, gg101 said:

.......Tabla , buna, rea ,asa e ea...1.9 Tesla .

Later Edit : Asa este .M-am exprimat   gresit unde am scris ca dupa 1.7T indica gradul si dinamica saturatiei miezului. Intr-adevar , este vorba despre saturatia tolei . Dar pana la urma ,indiferent de configuratia miezului ,tola tot incepe sa satureze mai vertiginos dupa 1.7T.   

 

De unde rezulta din grafic ca saturatia incepe la 1,7T sau 1,9T?  De niciunde.

Concret, pentru acele grafice, saturatia incepe de pe la 1,05T unde e maxima permeabilitatea si se intinde mult in sus peste acei 1,9T. Vorbim de o plaja foarte larga. Cit de mult vrem sa bagam traful in saturatie asta depinde de noi in functie de aplicatie. Aplicatie audio, traf ieftin si randament slab cu economie de material, traf tropicalizat etc etc.

Noi stabilim cit sa fie Bmax.  Noi stabilim cit bagam traful in saturatie.

In special pentru tole EI. La trafuri toroidale e mai mica plaja saturatiei pe care ne putem misca din cauza intrarii in saturatie deodata a miezului in toata masa sa. La tole EI plaja de miscare e mult mai larga din cauza intrarii treptate a miezului in saturatie.

Editat August 17, 2018 de adigh

[sesebe]

Semnalul square nu este bun pt testat trafuri. 

[adigh]

30 minutes ago, LMOlimpiu said:

 Cam asa sta treaba:

 

 

Foarte relevant desenul. Cel mai greu pentru cimp e sa treaca prin partea de jos a E-urilor. Iar la SE prin intrefier. La PP trece nu atit din E in I cit in principal din tola in tola in lateral, suprafata mare de contact (a tuturor tolelor insumata) compensing grosimea lacului ajutind la pastrarea reluctantei la o valoare mica.

Editat August 17, 2018 de adigh

[THOMAS]

Da,as completa si despre eficienta energetica mare a miezurilor toroidale intrucat ele sunt facute din banda de tabla roluita sub forma unui tor,deci pastrand orientarea grauntilor,iar la miezurile C-core,care de fapt sunt niste toruri turtite,tot din motivul orientarii grauntilor este foarte important sa stim exact sau sa pastram semnele facute de fabricant (acele puncte de vopsea de diverse culori) atunci cand compunem cele doua sau patru C-uri.Cele mai bune miezuri sunt R-core,pe aceste miezuri se "muleaza" perfect liniile de camp de aici si radiatia de camp parazit in jurul lor aproape nula,ca sa nu mai vb. de Cylinder-core care sunt varful ,la un astfel de transformator cu puterea de 1KVA radiatia de camp parazit la 1cm de transformator de maxim 1nOe !!!

Editat August 17, 2018 de LMOlimpiu

[Vizitator]

1 oră în urmă, sesebe a spus:

Semnalul square nu este bun pt testat trafuri. 

Depinde de cel care interpreteaza , la frecvente joase se poate vedea cind  miezul incepe sa se satureze functie de curent si frecventa iar pentru frecventele mari cresterea/descresterea pe fronturi da o indicatie a inductantei de pierderi adica cat de corect a fost aleasa geometria infasurarilor

[Vizitator]

@adigh , @LMOlimpiu

dacă se stanţează de această manieră (E+I) aveţi ceva împotrivă ? (de obiectat, nu vă place orientarea ?)

 

un material de studiu (nu strică a fi parcurs)

http://elth.pub.ro/~petrescu/Activitate/teza.pdf

 

PS aa, să nu uitaţi osciloscopul are două intrări X respectiv Y(foarte utile în cazul testări OT 20Hz sau 20Khz)

http://www.qreferat.com/referate/constructii/Materiale-feromagnetice155.php

Editat August 17, 2018 de Vizitator

[gg101]

4 hours ago, adigh said:

 

De unde rezulta din grafic ca saturatia incepe la 1,7T sau 1,9T?  De niciunde.

Pai acum eu ce sa-ti fac daca nu stii sa citesti o diagrama?! Si pe langa toate astea nici nu citesti corect si-mi pui in "carca" lucruri pe care nu le-am scris. Unde am spus ca saturatia incepe la 1.7T. Am spus ca dupa acel punct saturatia este aproape de limita, este mult vertiginoasa,se manifesta pronuntat. Este zona cu cele mai mari pierderi . Am pus acolo 3 diagrame din care doua dau informatii de histerezis . Daca tu te uiti numai la poze si ignori cifrele, eu ce vina am ?

Pe de alta parte , daca vreti sa discutam din pozitia voastra de detinatori al "adevarului absolut", pt mine subiectul s-a inchis pt ca nu am timp de pierdut. Ma pregatesc pt o expozitie  care este peste doua saptamani. Asa ca , va rog frumos sa ma scuzati ! 

 

P.S.Orientarea la nivel de cristalin face ca saturatia sa scada cu cateva procente (max. 4-5%) comparativ cu tola fara cristale orientate. Densitatea fluxului de camp magnetic depinde in mod covarsitor de acest aliaj Fe-Si . Tola CRGO contine ceva mai putin Si(liciu) decat CRNGO  pt ca ca "zgarietura " aia superficiala duce la cresterea densitatii fluxului magnetic cu aprox.20% . Asta nu inseamna ca nu are aceleasi pierderi ca celalalt tip de tola . Dar se consuma mai putin Si si este mai eficient si mai usor de prelucrat .

Editat August 17, 2018 de gg101