Vizitator Postat Octombrie 26, 2014 Partajează Postat Octombrie 26, 2014 Cu un transformator imprumutat de la d-l Nicu Balica am refacut niste masuratori in situatia unui nou PSF modificat pentru acest transformator de 4K/8 Ohm PP , Rp=56 ohm, Lp=8H deci fara intrefier, concret PSF-ul este Ua=590v/100mA insa pentru a salva functionarea fara saturatia inerenta la frecvente joase a trebuit sa utilizez metoda parafeed cu un drossel de 47H si un condensator de cuplaj de 5uF/800v Practic masuratorile anterioare sau conservat insa raspunsul pentru banda de freccvente sau extins 30Hz-28Khz/-1dB fara modificari dinamice semnificative si bine de retinut NFB=0 si ca o parere personala reactia negativa nu rezolva imperfectiunile unui amplificator SE in clasa A2 proiectat corect ( Sebi pt tine , o provocare prieteneasca ! ) Cu un transformator imprumutat de la d-l Nicu Balica am refacut niste masuratori in situatia unui nou PSF modificat pentru acest transformator de 4K/8 Ohm PP , Rp=56 ohm, Lp=8H deci fara intrefier, concret PSF-ul este Ua=590v/100mA insa pentru a salva functionarea fara saturatia inerenta la frecvente joase a trebuit sa utilizez metoda parafeed cu un drossel de 47H si un condensator de cuplaj de 5uF/800v Practic masuratorile anterioare sau conservat insa raspunsul pentru banda de freccvente sau extins 30Hz-28Khz/-1dB fara modificari dinamice semnificative si bine de retinut NFB=0 si ca o parere personala reactia negativa nu rezolva imperfectiunile unui amplificator SE in clasa A2 proiectat corect ( Sebi pt tine , o provocare prieteneasca ! ) Am uitat sa precizez ca oscilograma este facuta prntru 10Kh/10w Link spre comentariu
adrian_pic Postat Octombrie 26, 2014 Partajează Postat Octombrie 26, 2014 Deci tu ai obtinut sqrt-ul asta la 10KHz (10W) folosind un traf PP de 4K/8ohmi folosind parafeed cu un drossel de 47H si un condensator de cuplaj fara reactie negativa? (ARATA SUPER!!! SLEW_RATE-ul la fel este de invidiat!!!) Esti cu astia 10W inca in clasa A1 banuiesc. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 26, 2014 Partajează Postat Octombrie 26, 2014 Deci tu ai obtinut sqrt-ul asta la 10KHz (10W) folosind un traf PP de 4K/8ohmi folosind parafeed cu un drossel de 47H si un condensator de cuplaj fara reactie negativa? (ARATA SUPER!!! SLEW_RATE-ul la fel este de invidiat!!!) Esti cu astia 10W inca in clasa A1 banuiesc. Tensiunea de negativare a lui OT 100 este de -8v iar atacul pe grila la 10w are valoarea de 26v deci este vorba de clasa A2 Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 26, 2014 Partajează Postat Octombrie 26, 2014 (editat) Aici http://oi61.tinypic.com/15fkt9k.jpg oscilaţiile de intrare în palier sunt de amplitudine foarte mică grupate numai la intrarea în palier şi aceste oscilaţii au frecvenţă foarte ridicată dacă oscilograma prezintă sqw-10khz(osculaţia amortizată din intrare palier aproximativ 30 X 10khz apreciez 300Khz ).Montajul ăla ar trebui să aivă o bandă foarte extinsă la dreapta. Sunt curios dacă se va preciza banda "audio"(chiar pentru minus 6-7db la capetele benzi). Întradevăr o formă de undă sqw(10khz) excepţională având în vedere adaptarea sarcini prin OT ,banda posibil să atingă sus 200khz-sinus cu atenuare de circa 4-6db. Editat Octombrie 26, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 26, 2014 Partajează Postat Octombrie 26, 2014 Teoretic asa ar trebui sa fie insa in realitate caderea de amplitudine la frecvente mari este destul de accentuata ,probabil capacitate destul de ridicata a cablurilor de masura si in parte efectul Miller influenteaza banda superioara oricum asa cum am precizat la 28Khz atenuarea are deja -1dB , probabil am sa incerc un CCS in locul drosselului cu toate ca nu sint prea convins de vreo imbunatatire mai ales ca acest drossel a fost executat dupa regulile unui primar de transformator In lipsa corectiei NFB forma dreptunghiului la 10 Khz depinde probabil doar de adaptare pe sarcina si capacitatile reziduale a transformatorului fara o extensie a benzii caracteristice reactiei negative oricum rezultatul prezentat in oscilograma a fost obtinut prin corectia PSF si adaptarea precisa pe rezistorul de sarcina dar in principal conteaza foarte mult ca rezistenta in c.c. a primarului sa fie cit mai mica la fel si numarul de spire primar /secundar redus dar fireste in limitele compromisului inductanta/ frecventa inferioara de asemenea clasa de functionare este irelevanta atita timp cit se tin THD si IM sub control si cred ca aceste marimi sint direct proportionale, asta am observat prin masuratori... Link spre comentariu
adrian_pic Postat Octombrie 26, 2014 Partajează Postat Octombrie 26, 2014 probabil am sa incerc un CCS in locul drosselului cu toate ca nu sint prea convins de vreo imbunatatire eu sunt interesat daca se obtine (practic) macar acelasi rezultat cu un CSS pentru ca drosselul nu imi este la indemana (si nu numai mie sunt sigur!). Link spre comentariu
adigh Postat Octombrie 26, 2014 Partajează Postat Octombrie 26, 2014 Un drosel anodic e obligatoriu sa fie facut altfel decit droselele de retea fiindca, daca nu, nu va avea o banda de frecventa mare. Un drosel anodic in nici un caz nu va extinde banda de frecventa a trafului de iesire. Din acest punct de vedere putem asemana etajele amplificatorului cu un lant. Rezistenta lantului nu e data de media rezistentei verigilor ci de rezistenta verigii celei mai slabe. Etajul amplificatorului cu banda de frecventa cea mai mica va impune banda de frecventa. Daca un OT are banda mica atunci un drosel anodic nu o poate mari. Un OT care a fost conceput pentru SE, cum e cazul aici daca am inteles bine, va avea o banda de frecventa mai mare la joase folosit ca parafeed, chiar daca nu se elimina intrefierul. In noua situatie miezul va functiona in cadranul 1 si 3 in loc de cadranul 1, nici ala in totalitate folosit. Asta inseamna posibilitatea coboririi frecventei de lucru fiindca se va ajunge mai greu la saturatie. Bineinteles ca asta nu se va intimpla daca droselul limiteaza banda. Ma refer strict la OT. La inalte insa folosirea OT ca si parafeed nu va imbunatati nimic. Acelasi OT SE folosit ca parafeed va avea pina la urma o banda mai mare la joase dar nu se datoreaza droselului anodic ci faptului ca OT e folosit altfel, adica va lipsi componenta continua si se va ajunge mai greu la saturatie, dupa cum am aratat. Un CCS nu acumuleaza energie. Acea energie acumulata va permite cresterea tensiunii anodice mult peste Ua datorita autoinductiei. Fara acea acumulare de energie tensiunea alternativa primara poate fi cel mult jumatate decit in mod normal. Plus randament mult scazut fiindca acel CCS va disipa cam cit se disipa pe anod. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 27, 2014 Partajează Postat Octombrie 27, 2014 @Adigh, asa este, prin metoda parafeed se imbunatateste doar raspunsul amplificatorului la frecvente joase, practic transformatorul de iesire functioneaza fara intrefier deci automat dispare saturaratia lui in prezenta curentul de bias ,in plus inductanta se mareste cu 20-30% Stiu ca suplinind drosselul cu un CCS apar problemele aratate de tine dar cum inca nu am probat vreun etaj final cu acest CCS ma intereseaza diferenta la masuratori fata de drossel insa este clar ca acesta din urma creaza probleme prin marirea tensiunii de alimentare de la 600v la aproximativ 900v, plus disipatia termica importanta, condensatoare scumpe etc totusi mai stau pe ginduri daca se merita... Link spre comentariu
adigh Postat Octombrie 27, 2014 Partajează Postat Octombrie 27, 2014 Ca experiment poti incerca Marius ca nu ai ce pierde decit un pic de timp. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 30, 2014 Partajează Postat Octombrie 30, 2014 Asa cum m-am asteptat utilizarea unui CCS pentru etajul final este dificila si cu rezultate destul de slabe, a trebuit sa ridic tensiunea de alimentare la 950v pentru a avea tensiunea alternativa de excursie in anod in schimb FET-ul cu toate ca rezista la 1200v tensiune drena-sursa si P=175w se incalzeste exagerat deci este clar ca drosselul cu toate ca este mai scump si mai greu de facut are un randament si fiabilitate net superioara CCS-ului Link spre comentariu
adrian_pic Postat Octombrie 30, 2014 Partajează Postat Octombrie 30, 2014 poti pune schema folosita? poate mai bibilim in simulare la ea. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 30, 2014 Partajează Postat Octombrie 30, 2014 Acesta este CCS dupoa care m-am inspirat in care am schimbat FET-ul , rezistorul de reglare a curentului si bineinteles tensiunea de referinta dar trebuie sa spun ca nu recomand celor care nu au suficienta experienta acest tip de experiment la tensiuni mai mari de 500v fiindca se lasa cu scantei iar sursa de alimentare cu tensiune trebuie sa fie foarte performanta, trebuie sa fie reglabila si protejata la supracurent in plus FET-ul trebuie sa aibe cu cel putin 30% rezerva de tensiune peste tensiunea de test Schema are daca se observa are un driver cu doua FET-uri analog cu cel cu tuburi MICHIMORI, cred ca stii de ce sa ales acesta... Link spre comentariu
adrian_pic Postat Octombrie 31, 2014 Partajează Postat Octombrie 31, 2014 Nu stiu daca am inteles intrebarea. Banuiesc ca ar fi fost: daca stiu de ce s-a ales driver-ul MICHIMORI (CF+CSS). Desi ai precizat ca finala este OT100 cum nu am in fata niste caracteristici deci nu-mi dau seama daca ai nevoie de tensiune cat mai mare de atac sau vrei ca driver-ul sa lucreze cat mai liniar. Daca intrebarea ar fi fost de ce ai ales driver cu doua FET-ui in loc de tuburi nu cred ca pot sa iti dau un raspuns. Imi mai trebuie o indicatie macar. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 31, 2014 Partajează Postat Octombrie 31, 2014 Si la aceasta schema excelenta autorul a folosit un mod de conducere a tubului final la care pentru a asigura curentul de grila tipic clasei A2 , driverul este intr-o configuratie de tip Michimori sau mai pe scurt impendanta mica, liniaritate ridicata si distorsiuni extrem de mici Eu incerc sa promovez acest tip de driver fiindca poate fi o solutie ideala si destul de ieftina pentru orice tip de atac A2 sau chiar A1 ba chiar si pentru AB in cazul amplificatoarelor de putere mare cu tuburi in paralel si deocamdata am gasit tubul 6N6P optim pentru aceasta aplicatie insa si FET-urile pot fi o varianta de luat in calcul, cam asta este ideea Adrian Link spre comentariu
Kosmin Postat Noiembrie 27, 2015 Partajează Postat Noiembrie 27, 2015 (editat) O caracteristica (incipienta) de OT100: Editat Iulie 8, 2018 de Kosmin 1 Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum