adigh Postat Ianuarie 7, 2014 Partajează Postat Ianuarie 7, 2014 Tocmai modul de intrare in saturatie si frecventa de limitare inferioara mai ridicata e unul din lucrurile speculate de constructorii de trafuri de chitara pentru a umple spectrul redat de chitara cu tot felul de armonici.Acestia vor sa coloreze sunetul in mod intentionat.Apropo de modelul teoretic de OT, e de 100 de ori mai greu sa faci un model de traf decit un model de tub. Link spre comentariu
adrian_pic Postat Ianuarie 7, 2014 Partajează Postat Ianuarie 7, 2014 Pai cu afirmatiile astea cred ca toata lumea este de acord (eu sunt de acord 100%): Tocmai modul de intrare in saturatie si frecventa de limitare inferioara mai ridicata e unul din lucrurile speculate de constructorii de trafuri de chitara pentru a umple spectrul redat de chitara cu tot felul de armonici. Acestia vor sa coloreze sunetul in mod intentionat. Dar ei au voie sa faca asta pentru ca la ei amplificatorul de chitara este considerat instrument nu amplificator de redare (cat mai) fidela. Cu amplificatoarele Hi-Fi treaba se schimba. Trebuie sa redea cat mai fidel intervalul 20Hz-20kHz. Menno Van der Venn scrie clar ca a comparat traful lui cu unul E+I cu inductanta mai mica (30H). Si el a spus ce a observat in cazul folosirii unui traf cu inductanta mare. Toata lumea stie ca primarul este bine sa aiba inductanta cat mai mare. Pentru ca suntem interesati sa auzim o redare fidela a inregistrarii si nu distorsiuni. Oricum in simularea lui lazaroiu se vede ca FFT-urile sunt diferite pentru ca desi trafurile au acelasi Ra au ceilati parametrii diferiti. valderama a cerut FFT-urile la o putere mai mica pentru a fi siguri ca nu ne aflam intr-un caz extrem (de limita). adigh cei care au oferit modele de trafuri pentru simulare au facut si masuratori pentru a vedea daca modelele oferite "bat" cu realitatea sau nu. Doar nu crezi ca in simulare iese una si in relitate este alta. Diferente exista, nu zic nu, dar sunt diferente mici, asa cum nici doua trafuri de iesire de firma nu sunt identice! Daca ai sa cauti pe net ai sa vezi ca sunt trafuri de renume care au R primar DC diferita! Un chitibusar imediat ar sari in sus aratand cu degetul aceasta "nepotriveala" dar acea mica diferenta nu este perceputa deloc de catre urechea umana. Trebuie sa stim in viata unde sa masuram exact si unde putem face aproximari grosiere fara a scadea calitatea finala. Link spre comentariu
adigh Postat Ianuarie 7, 2014 Partajează Postat Ianuarie 7, 2014 Pai cu afirmatiile astea cred ca toata lumea este de acord (eu sunt de acord 100%)Atunci m-am linistit.Esenta a ceea ce am spus e ca daca nu avem un model de traf facut cum trebuie pentru traful utilizat nu se poate pune baza pe FFT-urile din simulare.Iar pentru trafurile DIY nu exista modele. Ca sa faci un model e ff complicat. Nu e suficient sa cunosti inductanta, rezistenta infasurarilor sau capacitatea p-s. Link spre comentariu
hpavictor Postat Ianuarie 7, 2014 Partajează Postat Ianuarie 7, 2014 Oare ? Pai atunci de ce nu precizezi tocmai tu parametrii lipsa ( in afara de factorul de cuplaj , coeficientul de pierderi sau frecventa dependent de intrefier si tole etc ) ca sa vedem ce poate si procesorul tau !Astept șansa de a-mi cere scuze , in cazul in care gresesc in privința Ta .Pe bune . Link spre comentariu
simson Postat Ianuarie 7, 2014 Partajează Postat Ianuarie 7, 2014 Impresii la audiere muzicala:GU50 are sange...dinamica,bas dar- modul trioda- nu-i lumea ei.Peste 8W apar distorsiunile(sesizabil).Atunci ce rost are sa ma complic cu A2 cand 8W se obtin lejer in A.Toata speranta in supertrioda recomandat de d-nu Lazaroiu . Link spre comentariu
simson Postat Ianuarie 10, 2014 Partajează Postat Ianuarie 10, 2014 Am continuat masuratorile la GU50 A2.Mi-am dat seama ca sctiunea OT de 13 cm2 chiar daca e hipersil este mica.La un curent de mers in gol de 130mA este necesar intrefier de 0.4mm.Acest caz ar necesita OT de 18cm2 sau as incerca un OT cu generator de curent pe tole E20. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 10, 2014 Partajează Postat Ianuarie 10, 2014 Am continuat masuratorile la GU50 A2.Mi-am dat seama ca sctiunea OT de 13 cm2 chiar daca e hipersil este mica.La un curent de mers in gol de 130mA este necesar intrefier de 0.4mm.Acest caz ar necesita OT de 18cm2 sau as incerca un OT cu generator de curent pe tole E20.Transformatorul cu miez hypersil de 13 cm* este aproximativ egal cu un transformator E+I de 18cm* pentru a avea aceiasi inductanta, catastrofala este introducerea intrefierului fiindca inductanta scade foarte repede, practic pentru 0,4mm inductanta va fi cu cel putin 50% mai mica si apoi componenta continu o mai scade cu citeva procente bune deci exista doua solutii:-dublarea sectiunii miezului si rezulta o rezistenta in c.c. triplata ,capacitatea parazita dublata inductanta de pierderi inerent marita si ar mai fi...-metoda parafeed care necesita un drossel cu inductanta egala cu a transformatorului si un condensator de citiva micro, preferabil de tipul oil (daca este de calitate, restul este folclor) Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 3, 2014 Partajează Postat Octombrie 3, 2014 M-am apucat din nou de acest proiect mereu aminat si am gasit citeva solutii care pot interesa, ma gindesc in primul rind la DVB cu proiectul lui de amplificator in tensiune pasiv bazat pe transformatoare ridicatoare de tensiune cu inductanta ridicata pe sectiune mica si numar mare de spire. In cazul meu am nevoie de o sursa de semnal test de aproximativ 35V dar care sa nu deterioreze forma semnalului si de acea am apelat la un transformator de iesire folosit la amplificatorul Murray ce are Zp=270 Ohm si Zs=8 ohm atacat pe parte de secundar de un amplificator repetor cu FET-uri clasa A , infasurarea ridicatoare este inchisa cu un rezistor de 620 ohm iar puterea penrtu a debita 35v/620 ohm este de 1,3 w deci diferenta fundamentala a modului de obtinere a unei amplificari de tensiune fata de metoda DVB consta in impendante foarte mici P/S si sectiune de miez mare dar totul cu un aport de putere relativ mic, iar principalul avantaj este redarea mai corecta a semnalului dreptunghiular pina la 30 Khz si fara probleme pentru spectrul inferior de frecventa. Am notat pe schema punctele de masura a oscilogramelor si se vede clar ca transformatorul fara intrefier se satureaza la 30 Hz dar deocamdata in aceasta faza nu conteaza , se poate rezolva destul de usor La 10Hz : La 10Khz : 30 Hz : 14w 14 w nelimitat scuze am scris 10 Hz din greseala , masurarea sa facut doar la 30 Hz si 10 Khz semnal dreptunghiular iar cel sinus este tot la 10 Hz/14w Link spre comentariu
sebi_c Postat Octombrie 3, 2014 Partajează Postat Octombrie 3, 2014 THD se masoara in procente, sau ceva subunitar. Nu stiu cum e in dB, pentru ca nu stiu fata de ce se refera! Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 3, 2014 Partajează Postat Octombrie 3, 2014 THD se masoara in procente, sau ceva subunitar. Nu stiu cum e in dB, pentru ca nu stiu fata de ce se refera! Zero dB este tensiunea de referinta de 1V /1Khz iar valoarea semnalului ramas dupa rejectie si redresare este citita de un dB-metru, practic am un tabel al raporturilor de tensiune fata de 1V de la zero la -80dB si o data ce sint inmultite cu 100 rezulta direct in procente la fel si pentru armonici. Pare greoi dar intodeauna exista o calibrare a semnalului de analizat pe 1V simultan cu pozitionarea corecta a atenuatorului de intrare asa ca masurarea este sigura , exista posibilitatea de a face o scala cu conversie in procente insa in principiu observatia ta este corecta, trebuia sa trec eu THD pe schema in procente Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 5, 2014 Partajează Postat Octombrie 5, 2014 A "simtit" bine DVB ca un cuplaj de tip interstage poate fi o solutie excelenta, degeaba am incercat mai multe etaje preamplificatoare cu diverse tuburi si configuratii capabile sa atace driverul Michimori, nici unul nu asigura o forma de semnal la 10 Khz dreptunghi comparabila cu oscilograma <10 Khz A > data de transformatorul ridicator de pe intrarea driverului chiar si distorsiunile THD sint mai mici cu 2dB. Interesant este faptul ca aproape toate preamplificatoarele testate asigurau un semnal mult mai mare decit al transformatorului interstage iar distorsiunile erau de ordinul 0.3%, undeva trebuie sa fie o explicatie, mai trebuie sapat... Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 5, 2014 Partajează Postat Octombrie 5, 2014 Si eu gasesc interesante interstage astea promovate de @dvb.O varianta de atac ar fi Sisido roll_over inter-stage.Eu ma gandesc la ea pt alta ...trioda,dar deocamdata nu am timp pt experimente. http://www6.plala.or.jp/Michi/ Link spre comentariu
adigh Postat Octombrie 6, 2014 Partajează Postat Octombrie 6, 2014 Un traf interstage e una iar un traf de intrare alta. Un traf interstage se plaseaza intre doua etaje ale unui amplificator: "inter - stage". Un traf de intrare se plaseaza la intrarea intr-un amplificator si e intotdeauna pasiv. Daca Marius a folosit un amplificator repetor cu FET-uri clasa A, atunci vorbim de un traf interstage si nu de un transformator de intrare. Adica nu se mai pune problema impedantei prea joase ce o are un traf de intrare. Impedanta prea joasa e punctul slab al transformatoarelor de intrare. Un amplificator cu traf de intrare va fi greu de cuplat daca nu imposibil, la o multime de surse de semnal. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 12, 2014 Partajează Postat Octombrie 12, 2014 Iata o varianta optimizata in care cele doua tuburi PL504 din driver sint inlocuite cu un 6N6P cu rezultate excelente Si simplificind prin metoda agreata de Dorin (pe buna dreptate) Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 12, 2014 Partajează Postat Octombrie 12, 2014 (editat) Pe bună dreptate numai cine-i orb nu vede http://oi57.tinypic.com/i41ze8.jpg cum 6n6p stă mai bine în atac decât transformatorul(img mixate cu copy/paste pentru fiecare oscilogramă în parte).Ca să vezi drăcie cum 6n6p asigură mai bine/simetric atacul în curent(în conformitate cu materialul clientului). Păcat că-i faza inversată la ieşire(180°) în raport cu gc tub final ,dacă era în fază se înţelegea mai bine ce nu poate acum transformatorul ,mă rog puteţi răsturna oscilogramele şi vă prindeţi. Editat Octombrie 12, 2014 de Vizitator Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum