Clasa A2

[adigh]

Deasemenea mi se pare important cu cit coboara frecventa limita inferioara fata de un SE clasic, pe un miez de gabarit asemanator. La aceeasi putere, bineinteles.O idee de anulare sigura (automata) a cimpului, chiar si cind tubul se uzeaza:

[Vizitator]

Foarte redusa fuga fazei la 30Hz, 12 grade este o valoare excelenta !Banuiesc ca din potentiometru ai echilibrat curentii prin cele doua infasurari si zic ca ar fi fost bine de vazut care este diferenta dintre componenta continua existenta si cea anulata in modul de functionare al amplificatorului adica raspunsul la Fi si fuga fazei, eventual daca nu ai demontat suportul cu socluri ar fi fost interesanta si o comparatie FET-pentoda, aceasta din urma are "reactanta" in c.a. mai mare ca a FET-ului cu posibile suprize (rezistorul din catodul tubului permite un reglaj comod al curentului de anulare din CCS)

[Vizitator]

Atenţie maximă la fuga fazei 30hz de numai 12° !!! download/file.php?id=52328&mode=view , acolo fiinţează şi un condensator-cuplaj Cg1-6p3s adică Cg1=1μF Rg1=100kΩ.În urma acestei precizări probabil se va înţelege mai bine ce prezint(dacă o să mai prezint ,când o să mai prezint).

 

Mai mult tubul 6p3s este pus să lucreze în mod SE-ultra-liniar + CFB(uşor) astfel se asigură un sinus aproape perfect la ieşire în cfg SE(ştiţi voi probabil ce înseamnă asta...nu mă refer la ageamii...,un etaj final energofag cfg-SE dar cu cântec...).

 

Poate are şi valoare practică(gândesc) că de funcţionat-funcţionează într-un fel anume.

[THOMAS]

Atenţie maximă la fuga fazei 30hz de numai 12° !!! download/file.php?id=52328&mode=view , acolo fiinţează şi un condensator-cuplaj Cg1-6p3s adică Cg1=1μF Rg1=100kΩ.În urma acestei precizări probabil se va înţelege mai bine ce prezint(dacă o să mai prezint ,când o să mai prezint).

 

Mai mult tubul 6p3s este pus să lucreze în mod SE-ultra-liniar + CFB(uşor) astfel se asigură un sinus aproape perfect la ieşire în cfg SE(ştiţi voi probabil ce înseamnă asta...nu mă refer la ageamii...,un etaj final energofag cfg-SE dar cu cântec...).

 

Poate are şi valoare practică(gândesc) că de funcţionat-funcţionează într-un fel anume.

Foarta interesanta dizertatia dv.pe acest proiect,totul ar trebui retinut.

Discutia pe aceasta tema a mai fost cu ceva timp in urma,dar nu a avut efect,sau poate a avut si nu stim noi???

Eu am realizat practic o schema gandita de mine,intr-adevar traful de iesire este ceva mai special,dar functioneaza sigur,singura problema este ca etajul este oarece energofag,dar cine va dori sa obtina un comportament foarte bun al unui SE la frecvente joase cred ca nu-l va impiedica sa incerce asa ceva idiferent de cat de mult consuma.

Schema de mai jos,compenseaza intr-un procent oarecare si uzura tubului,dar nu foarte mult.Ca o observatie asupra calitati sunetului,va pot spune ca in comparatie cu un SE clasic,banda de frecvente se va limita undeva in jurul frecventei de 19Khz (pentru 5W pe sarcina),sa nu uitam ca bobina de compensare a saturatiei magnetice in DC la o anumita frecventa va fi "vazuta" ca un secundar/sarcina

,deci inductanta de pierderi se va strica drastic.Asa dupa cum bine spune si @adigh,bobina de control a a saturatiei nu este obligatoriu sa fie egala cu cea activa a primarului,important este sa realizeze acelasi camp dar de semn contrar,trebuie pastrat raportul energetic,in cazul de fata: tensiune mica,curent mare.

Schema la vremea respectiva a fost trimisa la cativa colegi,uni poate au si luat-o in seama pentru un proiect practic,iar spre analiza a fost trimisa si d-lui Popa Marius cam prin martie 2011.

Eu am abandonat acest proiect dar dv. ca urmare a tot ce s-a spus pe aici puteti incerca diverse teste de laborator si poate chiar veti veni cu ceva original.

Multumim dl.Vali pentru aceste faine provocari!

[Vizitator]

sa nu uitam ca bobina de compensare a saturatiei magnetice in DC la o anumita frecventa va fi "vazuta" ca un secundar/sarcina

,deci inductanta de pierderi se va strica drastic. ...

Nu musai sigur şi precis.=parţial fals

 

Adică simularea va rămâne simulare ,va uramari pe cât cu putinţă realitatea fizică materială şi invers ,clar da ?!

 

Depinde ce facem cu această bobină de compensare... şi cum interpretam cuplajul ei pentru frecvenţe superioare ,nu uitaţi că Hammond 1650H are două înfăşurări secundare izolate galvanic pregatite pentru sarcina de 4Ω ,poate una din înfăşurările secundare destinate sarcini de 4Ω o cuplez niciunde(ca să fie ceva mai clar).

 

A se înţelege , nu discutăm ceva original !!! , această modalitate de trecere PP în SE se practica chiar în amplificatoarele de instrument(chitară) ,nu contează că alimentăm bibina anti-câmp(funcţie de numărul ei de spire) în curent mare sau mic.

 

Discutăm eventul principii pentru configuraţia SE şi efectele lor(bandă ,fugă a fazei ,randamet ,raspuns la frecvente joase...).

[adrian_pic]

valderama din simularea trecuta am ramas cu impresia ca treaba sta bine in simulare la 20kHz dar acolo nu erau decat niste condensatoare si niste rezistori. Bun "dusul rece" al oscilogramelor.

Am "macelarit" din lene o schema data si am pus conzi de 470nF (22nF nu cred ca sunt pentru audio Hi-Fi).

 

20Hz

 

 

20kHz

 

 

schema

 

 

Imi cer scuze pentru eventualele erori dar am lucrat in graba si in lene.

[adigh]

Bobina de compensare a cimpului nu e nevoie nici macar sa fie intercalata intre primar si secundar.Daca se pune la exterior e OK. Nu e nevoie sa avem cuplaj bun la frecvente mari intre acea bobina si restul bobinajelor. De fapt daca are un cuplaj slab la inalte usureaza sarcina generatorului de cc.Daca anuleaza cimpul continuu e destul. O sa ne aflam in situatia unui transformator ce lucreaza in curent alternativ cu miez "normal" nepolarizat magnetic. Cuplaj bun la frecvente mari e necesar doar intre primar si secundar.Acea bobina de compensare va fi vazuta tot timpul ca un secundar si poate limita raspunsul in frecventa doar daca are capacitati parazite prea mari. Pentru oricare secundar, nu doar pentru acea bobina, capacitatile parazite sunt in paralel cu sarcina si pot introduce limitari daca sunt prea mari.

[Vizitator]

Trebuie sa existe o forma de SE cu performante deosebite, importanta este discutarea tuturor aspectelor controlabile prin masuratori, simulari si in final o cintarire a avantajelor si dezavantajelor, eu voi continua cu metoda parafeed fiindca amplificatorul este pe suportul de test si pot modifica rapid ce cred ca este necesar, in plus voi masura si fuga fazei cu un phase-meterParerea mea este ca pt un SE de calitate pe linga pierderile de energie inerente clasei A va trebui acceptata si marirea greutatii totale a amplificatorului, totusi eu am rezolvat oarecum marirea randamentului electric prin adoptarea clasei A2 ce se poate apropia de 40-50% iar pentru micsorarea greutatii fierului voi cauta o modalitate de construire a unui drossel mai performant adica H/Kg optim, se poate...Metoda intrefierului la un SE clasic nu ma convinge fiindca sint evidente limitarile ei de acea cred ca cele mai potrivite sint contracurent si parafeed

[Vizitator]

Aici se pot vedea înfăşurările secundare Hammond 1650H http://www.hammondmfg.com/pdf/5c0051-52.pdf

(adică înfăşurări distincte pentru sarcină 4Ω , sunt obligat să conectez aceste înfăşurări în paralel pentru 5W în sarcină la ieşire ?!...).

 

Când se va crea un model Hammond-1650H astfel încât să fac ce vreau cu înfăşurările din pdf/model mai stăm de vorbă de cum se strică drastic inductanţa de scăpări... Până atunci vedem fizic-material ceva mai bine decât în simulare cred.

Şi chiar după ce va fi creat modelul Hammond 1650H trebuie corelat cu realitatea fizică-materială aşa tind să cred , păi NU?! sau corelam fizica-materială-Hammond-1650H după simulare/model ?!...,de unde ştii Lăzăroiu cum se comportă Hammond-1650H în situaţia dată ?!(ai probat fizic-material?!).

[THOMAS]

Aici se pot vedea înfăşurările secundare Hammond 1650H http://www.hammondmfg.com/pdf/5c0051-52.pdf

(adică înfăşurări distincte pentru sarcină 4Ω , sunt obligat să conectez aceste înfăşurări în paralel pentru 5W în sarcină la ieşire ?!...).

 

Când se va crea un model Hammond-1650H astfel încât să fac ce vreau cu înfăşurările din pdf/model mai stăm de vorbă de cum se strică drastic inductanţa de scăpări... Până atunci vedem fizic-material ceva mai bine decât în simulare cred.

Şi chiar după ce va fi creat modelul Hammond 1650H trebuie corelat cu realitatea fizică-materială aşa tind să cred , păi NU?! sau corelam fizica-materială-Hammond-1650H după simulare/model ?!...,de unde ştii Lăzăroiu cum se comportă Hammond-1650H în situaţia dată ?!(ai probat fizic-material?!).

Nu stiu cum se comporta in realitate traful HAMMOND si nici nu v-am contrazis,eu am facut referire la schema mea care a fost realizata practic,iar in cazul cand la puteri mici de 1-2W,OT fiind realizat fara intrefier,renuntam pentru moment la curentul ce trecea prin bobina de anulare a saturatiei miezului,fara sa vizualizez pe osciloscop frecventele inalte erau "vizibil" mai prezente.

Traful OT 1650H va functiona asa cum spuneti dv. se vede si in pozele postate cu acele oscilograme,se prea poate ca pentru un traf dedicat sa se mai lucreze un pic la el pentru a obtine rezultatele unui HAMMOND .

Ca sa lamuresc si treaba cu simularea,pentru mine este foarte limpede altfel as fi intervenit in discutie cu o simulare,nu pe mine trebuie sa ma lamuriti pentru ca eu stiu asta; intr-o simulare de tip SPICE chiar daca construim un model electric perfect pentru un OT,comportamentul magnetic nu-l poate simula in veci un program SPICE,in tot SPICE-ul nu vom gasi ecuatiile Maxwell.

Daca dorim sa comparam cu realitatea comportamentul unui OT oarecare intr-o simulare atunci se vor folosi programe dedicate acestor simulari in cazul de fata se poate utiliza ,cert este ca in acest caz numai testul practic de laborator asa cum ati facut dv. dl.Vali ne poate duce la niste rezultate absolut reale.

NU cred ca o sa gasiti undeva in acest subiect (anularea campului de saturatie magnetica) ca eu as fi afirmat ceva in legatura cu vre-o simulare anume?!

[adigh]

Marius se referea la un drosel anodic nu la unul de filtrare a retelei. Caz in care multiplicatorul de capacitate nu ajuta. Cel putin eu asa am inteles.Ce ai prezentat e in legatura cu brumul (filtrarea retelei) nu cu anularea cimpului intr-un OT SE.

[zal]

...................

[adrian_pic]

Nu Zal, nu este nici o greseala. Cred ca de asta au si aparut noile serii cu A in coada (easy wire). Sunt mai usor de legat . Dar sigur alea vechi sunt mai bune!

[Vizitator]

Legat de inductanţa de scăpări..., un filmuleţ de calitate slabă a imagini dar se înţelege cum evolueza amplitudinea la ieşire în raport cu variaţia frecvenţei (10khz-47khz) prin Hammond-1650H în cfg SE(dicutată).

 

http://tinypic.com/player.php?v=2e0lna8%3E&s=5

 

Între 10khz şi 47khz sinus se pierd două diviziuni în amplitudine...

[adrian_pic]

La 20kHz nu se vede sa fie atenuare. La 30kHz se zareste ceva dar ... foarte mica. As zice ca este varianta "cea mai tare" la indemana oricui (trafurile Hammond se gasesc de cumparat). 5W sinus SE din 6P3S-E nu scoti asa usor (si asa de bine) cu un traf SE clasic.