Clasa A2

[Vizitator]

Da aşa este , potrivit pentru tubul 2 ar fi o tetrodă/pentodă sau un generator de curent constant SS(aşa cum am specificat când am postat).Cine are acasă un OT 1650H-6k6 poate proba cu 6p3s sau chiar EL34(se poate şi cu gu50) atât că trebuie ca ieşirea secundară de 4Ω să vadă sarcină 8Ω(am probat şi pot spune că funcţionează bine).O chestiune de principiu mai mult ,mă tot agasa nemulţumirea raportată la curentul ia_0 cfg SE-clasică(cu flux magnetic în repaus) ,cei cu dare de mână pot trece la cfg SE prezentată ca principiu (atenţie trebuie alimentare ca pentru PP...).PS să mă scuze marius poate trebuia să deschid subiect nou.

Nu are rost sa deschizi un alt subiect fiindca este chiar interesanta aceasta metoda, din incercarile mele cel mai bine se comporta pentoda dar trebuie aleasa corect tensiunea de G2 ,practic am determinat un punct de functionare pt un EL84 in care impendanta in c.a. era maxima si se poate aplica chiar metodei parafeed in locul drosselului dar exista un impediment destul de serios in sensul dublarii Ea, dar revenind la configuratia propusa este clar ca este o alternativa foarte seriosa pt un SE de calitate pentru clasa A sau A2, am sa incerc practic acest lucru, cred ca va conta foarte mult egalitatea dintre rezistenta in c.c. a celor doua infasurari insa poate fi o problema distribuirea secundarului in geometria transformatorului, hai sa lamurim acest aspect interesan zic eu...

[mișa]

pentru mine, aceasta metoda e frumoasa teoretic, practic nu are valoare, chiar daca functioneaza.

[simson]

Metoda contracurent ar fi util la tuburi ce au Ia mare peste150-200mA. Astfel se reduce mult sectiunea trafului dar creste spatiul necesar ptr. bobinaj.Ma gandesc serios la un astfel de OT la SE cu GU81 mod trioda.

[adrian_pic]

cred ca va conta foarte mult egalitatea dintre rezistenta in c.c. a celor doua infasurari

trafurile PP nu respecta acest deziderat. (am vazut ca nici Partridge nu avea rezistenta celor doua infasurari egala). Deci cine nu-si bobineaza trafurile ci cumpara trafuri de PP inchide ochii la acest deziderat.

[Vizitator]

Nu este bine, degenerarea unei dicutii tehnice nu poate evidentia care din protagonisti este mai destept, o pauza intelectuala ar fi binevenita...

[hpavictor]

Mie îmi place textul din semnătura lui Dorin @dvb .E profund !

[adrian_pic]

Marius imi cer scuze fata de tine pentru mesajul precedent din topicul tau care este off topic.

 

Revenind la egalitatea rezistentei in c.c. a celor doua infasurari te intreb (la nivel teoretic): la miezuri E+I sau Dublu C-core poti sa obtii asa ceva fara sa folosesti galeti? La C-core teoretic se poate (si practic cred ca iese destul de bine), dar la E+I cand ai o carcasa simpla poti obtine asa ceva?

[allexx1968]

Marius imi cer scuze fata de tine pentru mesajul precedent din topicul tau care este off topic.

 

Revenind la egalitatea rezistentei in c.c. a celor doua infasurari te intreb (la nivel teoretic): la miezuri E+I sau Dublu C-core poti sa obtii asa ceva fara sa folosesti galeti? La C-core teoretic se poate (si practic cred ca iese destul de bine), dar la E+I cand ai o carcasa simpla poti obtine asa ceva?

Buna

Poi in teorie se poate.Citisem undeva(nu mai stiu unde),ca o firma producatoare de trafuri de iesire

bobina stratul sau straturile mai indepartate de miez cu sarma care avea diametrul mai mare decat cele

mai apropiate de miez.In mod sigur si alti useri au citit pe undeva acest lucru si daca cineva poate pune un link sau ceva exemplificator in acest sens l-as ruga sa-l puna.

In realitate e greu de obtinut rezistenta in CC riguros egala,dar cel putin se reduce diferenta semnificativ.

Spor

Alex

[adigh]

Atunci cind folosim un traf PP pentru un amplificator SE in care unul din tuburi e generator de curent, nu conteaza cit de inegale sunt rezistentele celor doua infasurari primare. Orice rezistenta inseriata cu cea a generatorului de cc, e neiportanta. In anumite limite, bineinteles, nu beneficiem de un gen de cc ideal.De fapt necontind prea mult marimea rezitentei bobinei conectate la generatorul de cc, pemite bobinarea cu fir mai subtire si densitate de curent mai mare (3A/mmp). Asa, acea bobina va ocupa mai putin spatiu.Numai la PP conteaza egalitatea rezistentelor.

[Vizitator]

Marius imi cer scuze fata de tine pentru mesajul precedent din topicul tau care este off topic.

 

Revenind la egalitatea rezistentei in c.c. a celor doua infasurari te intreb (la nivel teoretic): la miezuri E+I sau Dublu C-core poti sa obtii asa ceva fara sa folosesti galeti? La C-core teoretic se poate (si practic cred ca iese destul de bine), dar la E+I cand ai o carcasa simpla poti obtine asa ceva?

Buna

Poi in teorie se poate.Citisem undeva(nu mai stiu unde),ca o firma producatoare de trafuri de iesire

bobina stratul sau straturile mai indepartate de miez cu sarma care avea diametrul mai mare decat cele

mai apropiate de miez.In mod sigur si alti useri au citit pe undeva acest lucru si daca cineva poate pune un link sau ceva exemplificator in acest sens l-as ruga sa-l puna.

In realitate e greu de obtinut rezistenta in CC riguros egala,dar cel putin se reduce diferenta semnificativ.

Spor

Alex

Doar bobinajul bifilar sau in galeti poate asigura practic rezistente egale ale infasurarii primare, in primul caz doar daca tensinea anodica este redusa metoda este recomandata insa adigh are dreptate, infasurarea care anuleaza magnetizarea miezului poate fi complet diferita sau si mai mult un transformator PP este destul de nepotrivit in acest caz mai ales ca pe aceasta infasurare nu este nevoie de intercalat secundarul sau mai pe scurt se complica lucrurile...

[adigh]

Intr-un transformator, indiferent daca e de iesire sau de retea, puterea pierduta pe rezistentele interne ar trebui sa fie repartizata cit de cit egal, intre primar si secundar.

Altfel, inseamna ca sirmele au fost calculate cu densitate de curent diferita.

Daca avem un traf de retea iar sirmele lucreaza cu 3A/mmp la puterea maxima, un dezechilibru intre densitatile de curent intre primar si secundar, sa zicem 2 si respectiv 4A/mmp, duce la reducerea puterii transformatorului fiindca una din sirme va fi subdimensionata.

Rezistenta unui lant nu e data de media rezistentei verigilor ci e data de rezistenta verigii celei mai slabe.

La un OT afecteaza acest lucru doar daca are randament slab si deci e catre maxim incarcarea sirmelor sau daca are racire slaba. Un transformator ce lucreaza cu densitati de 1,5A/mmp cu racire suficient de slaba se poate arde mai repede ca unul ce lucreaza cu 3A/mmp dar are racire buna.

E bine sa avem totusi in vedere acest lucru cind facem un transformator.

 

Daca tinem cont de cele de mai sus, atunci in mod normal spatiul ocupat de primar si secundar e repartizat 50% si 50%.

Daca vrem un transformator cu randament bun in audio atunci il vom bobina cu 1,5A/mmp cel mult.

Randamentul bobinei de anulare a cimpului nu conteaza, asa ca merge bobinata cu 3A/mmp.

Pentru a produce un cimp egal cu al bobinei primare trebuie sa aibe la acelasi curent un numar de spire egal cu al bobinei primare. Pentru ca va merge cu densitate de curent dubla sectiunea firului va fi jumatate.

In consecinta ocuparea ferestrei va fi 40% primarul, 20% bobina de anulare a cimpului si 40% secundarul.

Cu aproximatie putem spune ca daca am redus numarul de spire din primar cu 20% vom avea o pierdere a limitei inferioare de frecventa de 35%.

Unde e cistigul ?

Vom putea beneficia de o excursie de peste 100% mai mare a semnalului pe dreapta de sarcina a transformatorului. Din cadranul 1 pina in cadranul 3.

Termenul de "dreapta de sarcina a transformatorului" e un pic impropriu dar unul mai bun nu am gasit.

Cu alte cuvinte se pierde 35% dar se cistiga 100% din limita de frecventa inferioara. Cu cit coborim mai mult in frecventa fiecare Hz e tot mai scump.

Pe de alta parte spire mai putine in primar si secundar inseamna raspuns mai bun la inalte.

Eliminarea intrefierului creste inductanta mai mult decit o coboara pierderea celor 20% spire dar nu pot estima cit.

In practica pot apare surprize placute !!!

Un alt mare avantaj este ca generatorul de cc poate fi facut si cu siliciu pastrind sunetul de tub. De ce ? Daca intr-o relatie de 3 termeni, unul din termeni e "batut in cuie" atunci e o constanta iar relatia devine o relatie intre ceilalti 2 termeni. Daca vom avea un gen de cc de calitate aunci curentul constant devine o constanta si totul e intre tub si difuzor.

Sunetul de tub se va pastra.

Un gen de cc cu siliciu e ieftin si tinind cont de cistig, acest tip de amplificator devine atractiv. Cel putin merita incercat.

Sunetul ar trebui sa fie asemanator celui de SE. Totul e intre tub si difuzor. Curentul constant e ... doar o constanta.

[Vizitator]

... un transformator PP este destul de nepotrivit in acest caz mai ales ca pe aceasta infasurare nu este nevoie de intercalat secundarul sau mai pe scurt se complica lucrurile...

Ca să vezi ce "nepotrivire" se poate înregistra Marius , participă două tuburi 6p3s şi Hammond 1650H(se vede acolo fugă fazei stânga-dreapta).Desigur mai potrivit ar fi aşa(imaginea 2).Ultima imagine "nepotrivirea" înşirată.În oscilograme există suprapus peste sinusul din ieşire uşor brum(filtraj chior C de valoare mică 220μF-serie adică 110μF).

[adrian_pic]

Ce putere s-a obtinut cu cele doua tuburi in paralel? Daca montajul mai este "cald" se poate vedea si un semnal dreptunghiular la capetele benzii?P.S. Presimt ca multe trafuri de PP vor "presta" in configuratie SE

[Vizitator]

Nu sunt în paralel tuburile 6p3s(unul se ocupă de anulare flux în repaus) ,uşor peste 5W-SE sinus nelimitat ,montajul nu mai este cald(lenea mă opreşte de moment să agăţ transformatorul de ieşire din nou).

Fuga fazei 12° la 30hz nu-i rau(având în vedere numărul mic de spire 1/2 înfăşurare primară OT) pentru 20khz aproximativ 27° (desfăşurarea pe orizontală a unui sinus întreg 20Khz în imaginea dată fiind cira 8,2 diviziuni o subdiviziune 360°/8,2/5=8,78° adică 8,75x3,1= 27°).

 

Atenţie maximă(în situaţia prezentată pe viu) la fuga fazei 30hz contibuie şi Cg1-6p3s !!!

 

PS Îmi vine să râd când văd în simulări uneori o fugă a fazei la 20khz de numai 10°(cu un OT simulat), pentru numai 10° la 20khz în buclă deschisă trebuie OT serios.

[adrian_pic]

Hm, ar fi fost util de vazut si faza semnalului in grila tubului final. In simulari ne apropiem (toti) foarte mult de realitate pana in grila tubului final. De acolo ... doar cine poate isi construieste modelul pentru traful de iesire. Este clar ca o masuratoare reala (mai ales pe trafuri care se pot cumpara) este cea mai binevenita pentru ca arata exact ce vom obtine daca facem copy-paste. Trafurile Hammond PP sunt mai ieftine si mult mai mici decat cele SE (deci si mai usoare) si un tub in plus da bine la imagine.