Clasa A2

[THOMAS]

Corect,dl.Vali!Fiecare este liber sa aleaga ce clasa de functionare doreste.Personal am multe discutii bazate pe argumente din partea mea in ceea ce priveste PP si SE.Dac as spune ca sunt adeptul clasei A in SE ar fi o minciuna,daca as spune ca sunt adpetul PP (clasa A) ar fi desuet,asa ca eu imi construiesc amplificatoare in clasa in care-mi place si in care doresc sa ma incadrez financiar (economic),dar si calitativ ca sunet. Pe parcursul anilor am construit zeci de amplificatoare in clasa A SE (EL84,6P3S,EL34,GU50,G807.......),multe altele...,am trecut la PP de mare putere cu cate 2XEL34,4XEL34,6XEL34,4-6 GU50,6XEL500......chiar 2XOT100, "evolutia" muzicii dar mai ales "ingrosarea" timpanelor (altfel nu-mi explic!) a ascultatorilor m-au facut sa trec la sutele sau chiar miile de wati cu MOS-uri si chiar cu IGBT-uri care nu fac altceva decat sa transfere energia din condensatoarele de filtraj si giganticele transformatoare de alimentare catre difuzoarele (boxele) din ce in ce mai "insensibile" (SPL foarte prost)care o vor traduce intr-un fel de muzica..........unde vreau sa ajung????.......fie calasa A,A2, B,AB,AB2......cu tuburi inseamna o chestie absolut EXCEPTIONALA! ......parca are un moto in care spune ca:"amplificatorul trebuie sa fie un instrument muzical nu un aparat de masura!",s-ar putea sa gresesc traducerea,imi cer scuze,fac parte din generatia cu rusa si franceza!!!!!

[sebi_c]

Foarte interesant experimentul! Mie-mi plac semnalele, arata bine pentru un SE. Eu nu am facut asa ceva, inca, dar nu am facut o simulare de SE la care ambele alternante sa fie egale la semnal semnificativ. Asta e "culoarea" etajelor SE, chiar si la lampile asa zise potrivite pt SE. Mai "aranjeaza" ceva trafo de iesire, dar nu 100%. Sunt surprins ca la 505V merge asa cum ne arata Blue! Transformatorul de atac va fi o problema intodeauna. Din aceasta cauza multi constructori folosesc tola cu permeabilitate mare (muMetal, vacoperm, etc.), tocmai pentru ca sa permita un cuplaj bun la frecvente joase (inductanta mare).Eu as zice ca un atac bun pentru clasa cu curenti de grila, poate fi facut si de un repetor catodic.Si eu sunt inebunit de lampa asta, astfel cred ca o sa-i vina randul la ceva teste. La frumusetea ei va trebui sa gasesc ceva sa-mi placa. Ma gandesc ca ceea ce merita aceasta lampa este un PP la macar 1000V, care vrand-nevrand, va trebui sa lucreze cu curenti de grila.

[Vizitator]

...unde vreau sa ajung????.......fie calasa A,A2, B,AB,AB2......cu tuburi inseamna o chestie absolut EXCEPTIONALA!...

Si cu acest pasaj sint intru totul de acord(în asentimentul dumneavoastra) domnule Lazaroiu ..., chiar daca ma repet 15W/sarcina obtinuti cu OT100 in SE inseamna foarte mult intradevar(__se poate face abstractie de clasa in conditiile date).

[blue]

Cu toate ca puterea disipata in catalog este de 75w eu cred ca in realitate nu poate fi atit, la 500v si 130 ma se inroseste anodul in schimb la 100mA l-am tinut trei ore fara probleme

[Mikrosha]

...semialternanta pozitiva va fi mai "atrofiata" de cit cea negativa...

Asemenea asimetrie denotă un procent însemnat de armonică a doua, adică tocmai acele distorsiuni care 'mîngîie' urechea. Ar putea fi una din cauzele pentru care experienţa auditivă cu Al Di Meola (cu instrumente acustice) a fost plăcută.

 

 

Apropo de clasa A2, ca un scurt moment de umor, anu' trecut mi-a fost donată o Г811 arsă, 'ca bibelou', pentru că ownerul o avea stricată de la transport. Tare fericit am fost sa remarc ca jumatate din filament (dispus in sub forma de W inversat) era încă viu. Asa că am încroşpit repede o schemă de driver. Cu jumătate din emisia iniţială, Ua de doar 300V si traf de PL84, puterea de ieşire era foarte mică, joase nu reda prea bine, dar intr-adevăr sunetul avea ceva aparte. Ia c-am găsit schema de-atunci:

Interesant că la 811 grila se comportă precum G2 de la tetrode; la Ug=0V, lampa este aproape de cutoff.

[blue]

Acest tub lucreaza doar cu curent de grila, extrem de liniar si necesita un curent de atac mai mare ca OT100, doua sectiuni de 6N1P nu cred ca sint suficiente dar chestia cu Al Di Meola ramine valabila, nu-i rau oscloscopul dar mai bine suna un OB sau BR, ori VTP...

[blue]

O imbunatatire a raspunsului la 10khz semnal dreptunghiular a aparut prin schimbarea transformatorului cu altul ce are rezistenta primarului 80 ohm si a tubului 6N1P cu E180F @Sebi, de fapt driverul alcatuit din cele doua tuburi PL504 este un repetor catodic, cel de pe ramura negativa este un CCS

[blue]

Ca o concluzie, clasa A2 este speciala pt anumite tuburi , sunetul poate fi comparabil cu a amplificatoarelor SE clasa A in anumite conditii dar acestea trebuiesc descoperite, nu relatate, de acea nu am sa mai insist asupra acestui aspect... D.p.d.v. muzical o auditie cu un amplificator in aceasta clasa este o experienta curioasa si posibil subiectiva dar acesta va fi construit , cu siguranta fiindca suna superb, singurul impediment este consumul de aproximativ 300 VA pt 2*15 W, dar orice lucru de calitate are si un pret pt care trebuie sa fi pregatit. Deocamdata trebuie sa finalizez varianta SE cu GU50 si dupa acea mai mult ca sigur ma voi ocupa de perfectonarea proiectului...

[mișa]

Hmmm. Eu de vreo 2 ani ma gindesc sa incep un astfel de proiect cu SRS360 (echivalent TB3-750 de la Philips). Exista argumente pro dar mai multe impotriva. Argumentele pro sunt: curiozitatea mea si estetica amplificatorului. Argumente contra sunt gramada.

[Vizitator]

Foarte frumoase si instructive oscilogramele(performante in raport cu tubul dat-OT100-SE) ,uite ce spunea eu __coltul din stiga jos al img. cele doua semialternate pozitiva/negativa una sub alta sau coltul din dreapta jos semiperioadele pozitiva/negativa ca diferenta , mai cred ca ati axat dumneavoastra pe Y oscilograma ,daca ati pleca cu trasa la =centrat , in momentul in care ati introduce semnal sar constata si o diferenta de amplitudine pe cele doua semialternate pozitiva/negativa(astfel diferentele semnalate vor fi si mai mari).

Coltul din stiga jos respectiv dreapta jos nu reprezinta decit decupaje care nu au fost modificate ca scara de reprezentare(din oscilograma data).

Asadar pentru cele doua semialternante pozitiva/negativa in cazul clasei-A2-SE se vor inregistra oarecare diferente (in special semialternanta pozitiva va fi mai "atrofiata" de cit cea negativa datorita curentului in crestere pe grila de comanda).Desigur nici in clasaA-SE regim total negativ al grilei de comanda(alte modele de tub final) lucrurile nu stau perfect , dar stau ceva mai bine.

Cel putin pentru mine, sunt absolut socante aceste "interpretari" absolut arbitrare ale unor poze.

M-am asteptat ca mai inainte sa apara de la altii ceva reactii la acea postare ...

Chiar nu observa nimeni?!

[Vizitator]

... sunt absolut socante aceste "interpretari"...

Vai...(ce sa spun...)

__Nu exista nimic "socant" in interpretarea acelei img,exista o axa si semialternante pozitive si negative oarecum simetrice ca amplitudine fata de axa data dar cu semiperiode diferite ca timp fata de axa data (sau nu stiati ca in cadrul periodei semiperiodele pot avea marimi de timp diferite-dar suma de timp constanta=perioada ?! ,pentru o frecventa data , in procesul de amplificare mai apar "probleme"... ,aflati acum ,asta se vede in acea img.,sau dumneavoastra vedeti timpi egali la semiperioade ?!...),cum sint acele semiperiode/ care va "socheaza" ca timp ?in raport cu axa data ,sint cumva egale ?(ca timp),nu inteleg ce va "socat" ?...,si eu sint "socat" de "socarea" dumneavoastra !.Sinusul(cazul de fata) nu este/ramine intotdeauna perfect-matematic(cu semiperioade egale... ,chiar daca la intrare presupunem ca acel sinus ar fi perfect) mai ales trecut printr_un proces dat(chiar daca se urmareste alterarea minima a formei de unda in procesul dat).

__Cred ca ar fi mai util sa ne prezentati un "concept-audio-personal"(o schemulita-audio-ceva-macar cu tuburi electronice care sa va apartina/ ,nu prea se vede nimic in aceasta "zona"...).

__Sau , ati construit ceva amplificatoare audio ? cu tuburi electronice , clasa A2 ,A ,AB ,B sau cum o mai fi...(intreb de curiozitate ,bine-inteles daca doriti sa raspundeti).

[mișa]

Aceasta asimetrie indica prezenta armonicii 2. Am pus mai demult o poza cu un semnal cu 20% armonica 2: download/file.php?id=28290&mode=view . In cazul de fata nu e 20%, probabil e cam 5%. Eu asa interpretez poza. Ce ar mai fi de spus?

[Vizitator]

Dau si eu un citat(intimplator) din legat de aparitia curentilor de grila comanda...

... nimeni insa nu a remarcat aici ca ambele triode sunt polarizate cu tensiuni grila-catod zero, total neobisnuit pentru preamplificatoarele audio. Acest regim de polarizare este mai putin indicat pentru preamplificatoarele ce se vor cu distorsiuni reduse, este la limita aparitiei curentilor de grila ...

o fi o alta situatie in A2_asta de_mi scapa ?!(cu grila de comanda) .Astfel numai pentru a veni in contradictoriu , domnului Traian B nu_i displace A2_acum si totul este OK/bine mersi...,ca sa vezi cum stau lucrurile-diferit de la caz la caz(aleatoriu).

__As corecta chiar continutul citatului(Traian B de mai sus) spunind ca NU "este la limita aparitiei curentilor de grila" !Apar deja/chiar !!! curenti de grila-comanda pentru semialternanta pozitiva de atac !(dinamic desigur ca doar am spus atac),adica este dincolo/depasita "limita aparitiei curentilor de grila" (curenti de grila chiar apar daca iesim din repaos/ si numai pe semialternata pozitiva ca si in cazul dat A2).Asadar clasa A2 asa cum bine a sesizat sau (adaug "o derivata" a claseiA...),unde nivelul THD creste ...

__Fiecare semialternanta de atac este tratata diferit.,pentru semialternanta pozitiva de atac avem curenti de grila-comanda iar pentru semialternanta negativa de atac nu mai avem curenti de grila-comanda -daca grila de comanda se afla la potential 0 in repaos in raport cu catodul(conform schemei prezentate @blue).

 

Desigur in foarte multe scheme grila de comanda se afla la potential 0V in raport cu masa (dar nu in raport cu catodul !)

[blue]

Aceasta asimetrie indica prezenta armonicii 2. Am pus mai demult o poza cu un semnal cu 20% armonica 2: download/file.php?id=28290&mode=view . In cazul de fata nu e 20%, probabil e cam 5%. Eu asa interpretez poza. Ce ar mai fi de spus?

Chiar asa este ,am masurat THD la 12w/4,8 % si 15w/12 % si evident armonica a doua este tipica SE, cea ce nu sint de acord este asimetria alternantelor pt A2 , la 9W THD sint mai mici de 1 % ori exact asa se comporta orice amplificator in clasa A, de altfel din caracteristica tubului rezulta o liniaritate destul de buna a excursiei in jurul lui zero, totul insa conditionat de puterea driverului ,ea trebuie sa fie mai mare decit valoarea maxima a puterii absorbite pe alternanta pozitiva, in acest caz in jur de 1W si bineinteles o conditie este ca acest etaj sa aibe distorsiuni minime. De altfel multe tuburi considerate de AF si care lucreaza fara curenti de grila au un comportament mai slab decit al tubului OT100 si daca perfectionez driverul este posibil sa rezulte un super SE, cel putin pe mine sunetul lui ma convins...

[Vizitator]

Chiar asa este ,am masurat THD la 12w/4,8 % si 15w/12 % si evident armonica a doua este tipica SE, cea ce nu sint de acord este asimetria alternantelor pt A2 ...

Bun... ,si cum se manifesta aceste procente THD pe o fundamentala sinus ?(oscilograma dumneata de 1khz-sinus download/file.php?id=59249&mode=view ,ca tot nu sinteti de acord cu asimetria ca timp a semialternatelor ,ma rog-nici nu trebuie să fiţi de acord...,intrebarea este generica !-eventual).Sau tot se discuta de armonica_doua si desigur exista o exemplificare data de download/file.php?id=28290&mode=view unde procentul este ceva mai mare(20%) pentru o evidentiere mai clara !(a "fenomenului"),cum vi se par semiperioadele din exemplificarea @misa ? egale ?!.Daca misa va face o simulare cu 5%-10% diferenta modulului de timp al semiperioadelor generate de semialternanta pozitiva respectiv negativa va fi exact ca in oscilograma dumneata de 1khz-sinus.

In clasa A2 THD_pocentual este mai mare decit in clasa A raportat la SE(ca si regula ,exceptiile de la regula fiind extrem de rare sau lipsesc cu desăvîrşire mai exact).