Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Clasa A2


blue

Postări Recomandate

Da, acum datele par a fi aceleasi cu 8005 (sper sa nu ma fi inselat privirea, am luat 4 puncte la 20V la 0V si la -20V). Acum ca s-a inchis o dilema s-a redeschis alta: filament in CA sau CC :rade: . Eram curios (si daca nu este prea tarziu)daca se poate de prezentat niste masuratori (aceleasi) cu filament in DC. (doar alimentarea filamentului ar fi singura care se schimba, restul ramane la fel deci am fi indreptatiti sa "batem in cuie" un verdict legat de DC si CA la filament) :aplauze pentru munca depusa!

Multumesc!Acum sunt la serviciu,dar maine daca o sa am timp,tot am eu insirate pe masa "matele" acelea,o sa caut o punte redresoare mai zdravana si din experienta stiu ca puntile auto de la alternatoare (cele trifazice) se comporta cel mai bine in regim sever permanent DC pe sarcina si o sa probez,bineinteles si un electrolitic corespunzator celor 4A ,cu toate ca in catalogul ce-l detin eu pentru OT100 spune clar: filament in AC,iar acolo unde se foloseau aceste tuburi ca finale audio (statiile de radioficare sau cele din gari si stadioane) aveau filamentele in AC,am cateva scheme de la aceste amplificatoare,de fapt nu le am eu dar le are un amic foarte bun. Am pus in acest topic undeva la cateva pagini mai in spate o adresa unde se explica foarte clar ce si cum este cu alimentarea in DC a tuburilor finale...dar ,traditional; nimeni nu este atent ! :jytuiyu Oricum de sfatul dv. in a insista pe anumite lucruri voi tine cont, icon_jook...si o poza de pe net cu 8005 si OT100...
Link spre comentariu

Daca lampa din stanga e facuta de Tungsram in Marea Britanie si are scris pe ea 8005 oare se faceau de bacanie oamenii aia si vindeau OT100 in locul lui 8005 doar pt ca sa faca un ban?Acum cred ca s-a lamurit o chestiune de principiu cu privire la caracteristicile lui OT100.

Link spre comentariu

Haltron si Zaerix nu au produs lampi ci doar au cumparat lampi (din ce am observat de pe piata din Est) care erau marcate ulterior Haltron sau Zaerix. Banuiesc ca erau totusi sortate (alea vechi da se pare ca erau sortate si erau mai "se soi" dupa spusele multora). Un 8005 RCA arata diferit si am vazut ca au baza din tabla. Sunt si RCA-uri cu baza ceramica dar parca as tinde sa cred ca sunt OT100 "botezate" :rade: .

Link spre comentariu

Haltron si Zaerix nu au produs lampi ci doar au cumparat lampi (din ce am observat de pe piata din Est) care erau marcate ulterior Haltron sau Zaerix. Banuiesc ca erau totusi sortate (alea vechi da se pare ca erau sortate si erau mai "se soi" dupa spusele multora). Un 8005 RCA arata diferit si am vazut ca au baza din tabla. Sunt si RCA-uri cu baza ceramica dar parca as tinde sa cred ca sunt OT100 "botezate" :rade: .

Asa este,aveti dreptate,sunt o sumedenie de tipuri de 8005 fabricate in diverse locuri,important este ca au acelesi caracteristici,odata ce sunt fabricate sub licenta,nu? Intr-adevar,HALTRON este un Re-brander,insa ZAERIX a fost o fabrica de tuburi din GB.Londra.Cititi aici ce mai spun astia referitor la faptul sa se fabricau 8005 si in Ungaria (TUNGSRAM),cu socluri ceramice si anodul oval dar si ff bine fabricate,vedeti pretul,deci???https://www.tubeworld.com/6005.htmcautati pagina cu 8005,adica asta:
Link spre comentariu

Pe net am gasit despre Zaerix: They were Z & I Aero Services, London W2. Their main retail outlet was in Tottenham Court Road, Westbourne Grove, W2, (Telephone, Park 5641). They were started by two German /East European/Russian (?) guys just after WW2. At first, they bought ex-government valves, tested, labelled, and packed them in their own boxes. Then they bought manufacturers surplus, or imported, mainly from Eastern European manufacturers. Thanks to Alan Stepney from the UK for this historic information!si Haltron + ZaerixBoth brands are "repackers" from UK.They bought tubes from wherever they could, and re-stamped and packed them and sold them."Zaerix" sold to army and aviation.Acum insa nu pot bineinteles sa garantez cu capul pentru informatii. Cert este ca unii apreciaza Zaerix ca fiind lampi destul de bune.

Link spre comentariu

Haltron si Zaerix nu au nicio treaba cu clasa A2 .Pana la urma @blue poate sa confirme sau sa infirme cele de mai sus , adica 8005 egal OT100 ?Eu ( nu noi , sper ca remarcati cata modestie ma reprezinta !!! ) stau pe margine si chibitez degeaba ...Sa va povestesc cum sta treaba cu interesul personal pentru OT100 : in prezent , este absolut ZERO . In trecut , am remarcat ca o anumita persoana , avea de vanzare 4 bucati ( doua NOS si doua folosite , din care una cu un mic defect estetic dar functionala ) iar eu , avand doua socluri ( de la Don Gabriele ) am hotarat sa joc in Liga Mare , adica sa construiesc un SE cu OT100 .Din nefericire , persoana respectiva a preferat un alt cumparator ( Kosmin227 ) iar eu am ramas fara subiectul descris in acest subiect , adica fara OT100 . Vanzatorul respectiv era userul ZAL , caruia nu am ce sa ii reprosez , el avea o marfa si a oferit-o primului client platitor . :aplauze In urma acestui eveniment , am analizat totul si am ajuns la concluzia ca 2xGU50 SE pot face aceeasi treaba ca si OT100 , cu avantaje dar si dezvantajele inerente .Exista o vorba de duh " vulpea cand nu ajunge la struguri , spune ca sunt acri " dar solutia cu GU50 pentru SE are totusi avantaje mai multe decat dezavantaje ( randament energetic mai bun , impedanta trafo out mai mica , tensiune anodica mai mica , costuri mai mici etc ) asa ca ii multumesc lui ZAL ca nu mi-a vandut acele OT100 , eu alegand varianta GU50 ( de nevoie ) , dar am descoperit ulterior ca de fapt este varianta optima pentru mine . Cei care au deja OT100 in posesie le urez sa le foloseasca cu pricepere , eu renunt la aceasta varianta constructiva in favoarea lui GU50 .

Link spre comentariu

Cum am ajuns şi în subiectul ăsta e un mister ptr mine, nu-mi aduc aminte de povestea de mai sus, oricum obsesia ptr GU50 devine patologică. Parcă şi văd în viitor o scenă cu ''GU-ul, cît e GU-ul? Dincolo era mai ieftin.''. :rade:

Link spre comentariu

@zal si @hpavictor:Cu toate ca in particular am vorbit cu amandoi si va respect cunostintele, eu va rog sa va rezolvati in alta parte problemele de interactiune pe care le aveti...o vreme a fost amuzant, dar devine agasant...si faptul ca rimeaza nu e vina mea!Amorul, ghebos sau nu, practicat in public are un nume urat, pe care nu vreau sa-l pronunt aici...@hpavictor: Fa o data un amplificator cu GU50 si fa publice analizele de sunet...deja ai ajuns sa fii asociat in mod comic cu acest tub...care sincer mi se pare mai apropiat de finalele de linii din TV-uri decat finalele dedicate audio, dar pana la urma se pare ca orice tub poate functiona corect la tensiune joasa, important e sa fie psf-ul si sarcina alese corespunzator.***Scuze pentru offtopic. La obiect:chiar se pierde mult folosind un atac cu siliciu pentru clasa A2? Sau, altfel spus, poate face cineva o comparatie concreta, cu avantaje si dezavantaje intre o solutie in gen amplificator integrat de calitate ce debiteaza direct pe G2 cu amplificator pe lampi si prezenta unui traf de adaptare.Am inteles deja ca parte integranta a calitatilor sunetului la lampi este traful de iesire, doar oare doua transformatoare inlantuite in calea semnalului nu altereaza prea tare acel semnal? Ma gandesc si la probleme de faza, nu atat la banda de trecere, asta cred ca poate fi pacalita cumva...Prin comparatie concreta ma refer la doua montaje distincte realizate si analizate, chiar daca recunosc utilitatea simularilor, cred ca totusi urechea si rezultatele practice masurate sunt mai importante....

Link spre comentariu

Problema cu functionarea in A2 e ca driverul nu functioneaza cu sarcina constanta pe parcursul unei alternante. Astfel, cind grila devine pozitiva fata de catod, incepe sa suga curent, uneori semnificativ. Tehnic vorbind, problema e eliminata daca construiesti un driver cu impedanta de iesire mica (ideal zero). La capitolul asta, un driver cu semiconductori si reactie negativa sta foarte bine. Am mai propus undeva pe forum folosirea unui LME49830 sau 49810. E posibil sa se obtina un rezultat exceptional. Eu inca nu am experimentat, desi lucrez curent cu aceste drivere, din 2 motive: nu-mi prea plac hibridele si am avut lucrari "clare" care mi-au "furat" timpul pentru experimente. Cu toate ca nu-mi plac hibridele, daca as fi avut timp as fi experimentat varianta asta, mai ales ca am citeva modele de lampi mari care ar merita testate in audio A2. (ex. 4CX350A, SRS360, etc.)

Oricum, eu sustin experimente cu hibrid lampa finala atacata de semiconductor. Invers mi se pare pierdere de vreme. (tranzistor final atacat de lampa)

 

GGG, nu stiu daca ai gasit intre timp, dar datele de functionare in A2 pentru 8005 sunt in foaia de catalog a acestei lampi. Trei sferturi din suprafata graficelor reprezinta functionarea in A2, adica cu grila pozitiva fata de catod, respectiv cu curent de grila. Iata: http://tubedata.milbert.com/sheets/049/8/8005.pdf Din asta rezulta ca aceasta lampa e proiectata pentru functionare in A2, deci asa trebuie folosita indiferent de aplicatie si frecventa.

Link spre comentariu

Interesanta aceasta metoda de intercalare a infasurarilor d-le Lazaroiu, trebuie sa incerc neaparat metoda dvsPt A2 impendanta de iesire driver trebuie sa fie extrem de redusa iar OT100 necesita cam 15mA curent de grila, un atac cu un IC propus de Misa este o alternativa buna sau solutia Michimori ,dar nu cred ca PCL86 poate sa asigure aceste conditii grele de atac a triodei cu toate ca ar fi interesanta simplitatea schemei...

Link spre comentariu

Interesanta aceasta metoda de intercalare a infasurarilor d-le Lazaroiu, trebuie sa incerc neaparat metoda dvsPt A2 impendanta de iesire driver trebuie sa fie extrem de redusa iar OT100 necesita cam 15mA curent de grila, un atac cu un IC propus de Misa este o alternativa buna sau solutia Michimori ,dar nu cred ca PCL86 poate sa asigure aceste conditii grele de atac a triodei cu toate ca ar fi interesanta simplitatea schemei...

Eu cred ca ECL86 ar fi capabil de asa ceva,daca nu, se poate regandi schema cu o trioda separata si o alta pentoda (tetroda),ex. 6P3S,EL84,6P14P,EL86,PL84,6P18P,6P43P... Analizati si imaginile de mai jos. Astfel de "arhitecturi" pentru transformatoarele de iesire eu am realizat in zeci de exemplare,se castiga foarte mult la capacitatile parazite,impropriu spus (cred ca intuiti si dv. care-i cauza),se pierd cam 1.5mm din lungimea carcasei,dar cam toate spirele se afla situate in densitatea maxima a liniilor de camp.Daca faceti o simulare cu o sa-mi dati dreptate ca aceasta asezare este una dintre cele mai bune pentru OT de inalta performanta,insa realizarea practica va fi ceva mi delicata... Si o schema cu atac cu MOS ,personal nu-mi place (!!!) si pentru cu atac EL86.
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări