Curent de repaus

[sk24bpo]

Chiar, de ce nu luam in calcul si o functionare a finalului in clasa XD ?

[Vizitator]

Fiecare cu metoda lui.........eu prefer metoda cu osciloscopul , la 100 mW in sarcina , cu semnal sinusoidal la 20 KHz , si se regleaza curentul minim prin finali pana sinusoida este perfecta , cu radiatorul rece.......este de preferat ca finalii sa fie din acelasi lot de fabricatie

Idem numai ca eu mai incerc pe urma si la 1W si la rapoarte de frecvente(pt linistea mea).Pt Greierasul, la 1 ohm rezistenta de emitor, mai ai damping factor din parti cu acele valori, poate sa ai cite 20 finali pe brat.TOATE au un compromis!

[Sharky]

Poi clar ca undeva trebuie sa faci un compromis. Dar in cazul asta nu df-ul scade drastic, ci punctul de saturatie, dupa formula divizorului de tensiune Usat=Ualim(Re/(Re+Rs)), Rs- rezistenta sarcinii. Asta doar din perspectiva Re, fara sa tii cont de Uce sat.DF-ul cat timp nu esti in zona unde ampliful satureaza e dictat din reactia negativa. Cum amplificarea in bucla deschisa la fr joase este f mare, macar 60dB pt amplifurile cu reactie negativa modesta si 100dB pt majoritatea, castigul de tensiune e si el vreo 40dB maxim, reci restul de 20-60dB raman pentru reactie si impedanta dinamica de iesire devine si ea cu 20-60dB (10-1000ori) mai mica. (Evident in maniera in care castigul in bucla deschisa ramane relativ constant).In unei reactii mari si macar 2 perechi ar fi acceptabil 1ohm pe iesire, dar nu se merita decat in cazul unor piese puternic desperecheate.Pe langa asta iti dai seama ca greierasul a scos valoarea de 1ohm ca si exemplu. In mod normal oricat ar fi de diferiti finalii de la un lot la altul, cu maxim 0.5ohmi in emitori vor merge toti la fel si vor fi si mai stabili termic. Iar daca ai bafta cu finali imperecheati scapi si cu 0.05ohmi, cu un curent de repaus destul de mare, dar si o zona mai extinsa de clasa A pura.Dupa cum spui si tu, totul e un compromis.Tot asa mai putem vorbi si de rezistentele din baza care se aduna si ele la Re, cu valoarea lor impartita la beta, dar nu prea are sens din moment ce toate acestea sunt rezolvate de reactia negativa.

[piglett]

Varianta corecta este sa ai intotdeauna tensiunea pe rezistenta din emitor de 26mV. De ce ? Pentru ca in acest fel ai rezistenta interna a tranzistorului egala (de fapt aproape egala dar nu intram in amanunte acum) cu rezistenta externa a emitorului. Un ex: daca ai Re=0,22 ohm rezulta un curent prin acel tranzistor de 118mA. Prin urmare 26/118=0.22 ohm, rezistenta interna. La final se aduna toti curentii de pe fiecare tranzistor final si obtii valoarea totala a curentului de repaos pe amplificator. Daca Re-externa e de 0.47ohm lucrurile se modifica cum am aratat mai sus. Curentul de repaos peste aceasta valoare calculata duce finalul in clasa AB acolo unde incepe sa apara efectul de "gm doubling".

Mda, si uite la ce se ajunge cand vrea un om sa stie cum sa regleze un curent....Of, ce vrei tu Greierasule? ce rezistenta calculezi tu acolo? tensiunea colector-emitor a tranzistorului in cauza unde-i? lasa-ne!Sharky! Overkill e ceea ce faci tu cu incepatorii.Parca era vorba sa invatam incepatorii sa regleze curentul, nu?In cazul lor osciloscopul e prezent in putine cazuri.Versiunea cu osciloscopul pe calculator e o mizerie.Pusca placile de sunet daca se joaca un incepator cu iesirea amplificatorului si o placa de sunet.Cea mai buna varianta ramane, pentru ei, multimetrul inseriat pe ramura pozitiva. Simpla, usor de folosit si sigura 100%.

[sk24bpo]

DjLeco ai perfecta dreptate, intotdeauna compromisul pandeste dupa colt, poate daia e si frumoasa electronica, poti alege o gramada de variante interesante, nu neaparat o singura cale e si cea castigatoare. Piglett , e timp destul pentru studiu, nu trebuie sa te nevrozezi. Problema cu osciloscoapele facute din placile de sunet ar fi urmatoarea: faptul ca folositi frecventa de 20Khz este bine , reactia negativa are "puterea" diminuata la aceasta frecventa si mai sus unde apar artefactele data de crossover, deci teoretic se detecteaza mai usor. Dar, placile de sunet , sper sa nu ma insel, multe dintre ele au filtre destul de agresive la 20Khz, ceea ce le face inutilizabile. Trebuie aleasa cu mare grija, dupa specificatiile de intrare, altfel placa de sunet e inutila. De ex, M-AUdio Audiophile 192, o placa destul de buna, pe intrare eu stiu ca urca pana la 48Khz. Cam putin pentru o analiza spectrala a distorsiunilor de crossover. Cred ca solutia lui DjLeco , cea cu osciloscopul e mai viabila. Cele digitale au si functii FFT, dar daca nu ma insel aceasta are o dinamica de circa 80dB, suficienta pentru aplicatia data zic eu. Referitor la rezistenta externa Re a emitoarelor, am dat valoarea de 1 ohm ca o valoare mai mult teoretica, practic vorbind o valoare de circa 0,47 ohm ar fi cam maxima ce poate fi luata serios in discutie.

[Sharky]

la 20khz clar n-ai ce cauta cu placa de sunet.In schimb la 1khz e mai ok.Daca e sa analizezi etajul final independent, fara a fi corectat de reactia negativa a amplificatorului o sa vezi ca fenomenul apare si chiar si la 1kHz. Se poate vedea clar cum distorsiunile cresc o data ce iesi din clasa A sau treci de bias-ul optim si ai tranzitii din clasa A in clasa B.Si trebui sa fii de acord cu mine ca n-ai cum sa vezi la osciloscop un F3 sau F5 la -20dB sau mai jos.Cat de audibile sunt acestea nu am idee, mai ales ca o buna parte din ele sunt corectate de reactie.Dar daca se poate sa ne scapam de ele in caz ca aplicatia permite nu cred ca e un lucru rau.Oricum solutia asta e asa, solutia saracului. Nu toata lumea isi permite sa dea mii de euro pe analizoare armonice doar pentru hobby.

[sk24bpo]

E, iti dai seama ca nimeni nu are curajul sa scoata reactia negativa Totusi, as vedea un lucru interesant....anume ca reglarea curentului de repaos in regim de amator se poate face cu destul succes zic eu, apeland la...ureche. Daca s-a depasit faza intrebarilor cum se masoara curentul si s-a ajuns la etapa cu intrebarea ce valoare sa aibe acest curent, am parerea ca daca ai o ureche antrenata si cu ochii pe valoarea curentului, poti seta o valoare astfel incat sa castigi calitate sonora dar sa nu te duci cu curentul catre valori exagerate. Ar mai fi o varianta pe care am testat-o si care pe mine m-a incantat. Clasa XD. Te duci cu biasul peste valoarea optima, in clasa AB, cand apare gm-doubling, dupa care aplici la iesire un displacer care anuleaza fenomenul de gm-doubling. In acest fel nu trebuie decat sa depasesti punctul optim de bias al clasei B (ma rog, AB cum i se mai spune) si nu mai ai nevoie de aparatura scumpa si sofisticata ca sa gasesti punctul optim. In plus, noi nu am intrat in amanunt aici, dar se stie ca stabilitatea punctului optim de bias este foarte greu de mentinut, este mai greu de proiectat un circuit viabil ca si intregul amplificator, e un chin. In clasa XD dispare aceasta problema reala grava, pe care superdioda doar mimeaza ca o rezolva, singura grija este sa stai mereu in zona over-bias si in niciun moment under-bias, lucru foarte usor de obtinut. Deja am intrat pe zona hi-end si cred ca nu prea mai prezinta interes chestiile astea,posibil sa plictiseasca, imi cer scuze ca am divagat cam mult de la ideea principala.

[davidut5]

Incearca cu 2N5551, se gaseste usor.

Multumesc de raspuns.Am schimbat tranzistorul cu 2n5551 dar dupa 25 min de mers s-a ars din nou, l-am schimbat iarasi si am observat ca se cam incinge. Poate are legatura cu curentul de mers in gol, ca nu am reusit sa-l reglez, din cauza ca creste continu, cam la 1sec creste 0,1mV, la 10 sec creste 1mV si in manual zice ca trebuie 4mV. Posibil sa mai fie cava defect?

[Sharky]

are legatura cu curentul din mers in gol prin el.Ia spune-mi ce tensiune ai pe rezistenta din emitorul sau si ca valoare are rezistenta.Mai vezi ca pe rezistentele din colectorii din diferential sa ai aceeasi tensiune. Spune-ne si la astea valorile si ce tensiune ai pe ele. Tensiunea asta va regla curentul prin Q2: Iq2=(Urez-0.6)/R.Vezi ca formula sa se verifice, daca nu curentul fuge prin alta parte, deci mai ai piese defecte.Verifica si tranzistorii de dupa acest tranzistor care se arde. S-ar putea ca Q4 sau Q6 sa fie cu probleme si sa traga prea mult curent, desi in cazul acela ar trebui sa se auda prost.Pacat de calitatea pozei, nuinteleg mare lucru din valorile pieselor.

[davidut5]

Tot cautand am gasit un manual mai bun.

[Sharky]

Nu imi dau seama zenerul de cat e.Udz/R5 iti da curentul prin diferential.Asadar prin fiecare ramura a diferentialului ai jumatate in curent. Curentul ala iti genereaza o tensiune pe rezistentele de 8.2k care polarizeaza tranzistorul care se arde la un curent egal cu tensiunea-0.6V/rez din emitor.Verifica si tu toate componentele active si toate traseele sa fie in regula.Spune-ne si tu ce tensiuni ai pe acolo ca altfel e cam greu sa ne dam seama care problema.

[davidut5]

Am gasit Q4(C1904B) scurt intre B E. Ar merge un bd139?Am pus manualul pe f.i.l.e.h.o.s.t dar cand intra pe forum imi modifica adresa in spam.

[Sharky]

Uite-te la Uce max sa fie mai mic decat suma celor doua alimentari.Mergea ampliful cu tranzistorul ala ars? Ciudat. Ar fitrebuit sa grohaie una doua, din moment ce sarcina din colectorul lui Q6 ar fi fost f mica.

[hpavictor]

Acu nu stiu cat de in gluma sau in serios ai scris randurile de mai sus, dar sa stii ca cu o placa de sunet si RMAA sau orice alt soft asemanator se poate observa cum etajul final da mai putine distorsiuni cand sta in clasa A (si nu iese din clasa A) sau in AB polarizat optim pt transconductanta constanta decat "subpolarizat". Evident ca in toate cazurile sinusoida pe osciloscop arata bine, dar asta nu ne spune prea multe. Cine vrea poate sa incerce, softurile sunt free si usor de folosit. Iar de analizat analizeaza mai bine thd-ul decat ochiul.

Poate ajuta la ceva.............

[hpavictor]

E super..................