Cel mai simplu amplificator SE cu lampi EF98, la 6V .

[Vizitator]

Un amplificator util alimentat la tensiune redusa este si cel cu tubul final DL96,...

Sa imbunatatit foarte mult modul grafic(din prezentare,incepe sa fie placut ,cred...).

[iora]

Un amplificator util alimentat la tensiune redusa este si cel cu tubul final DL96,...

Sa imbunatatit foarte mult modul grafic(din prezentare,incepe sa fie placut ,cred...).

un topic placut de urmarit ,mai ales exemplele practice

[blue]

Un amplificator util alimentat la tensiune redusa este si cel cu tubul final DL96, pe care l-am experimentat cu rezultate excelente. Transformatorul este cel utilizat si in experimentul cu tubul PL504...Schema este extrem de simpla si usor de realizat:

Schema este simpla dar nu va functiona niciodata fiindca filamentul tubului DL96 are 2,8V/25mA iar 6J1P 6,3V/175mA , unul dintre cele doua filamente va supravietui, oare care ?

[Vizitator]

Schema este simpla dar nu va functiona niciodata fiindca filamentul tubului DL96 are 2,8V/25mA iar 6J1P 6,3V/175mA , unul dintre cele doua filamente va supravietui, oare care ?

Cred ca va supravietui 6J1P. Ai dreptate! Din dorinta de a simplifica am legat cele doua filamente in serie si nu am facut bine, dar numai pe hartie.Insa in realitate eu am folosit un traf cu iesiri pe secundar : 2,8V, 6v, (65V dupa rederesare cca 90V cc) asa cum am indicat si in poze.Am refacut si schema. :freaza:Videoclipuri: 03VqSV1b0sU Rzl1pTGAF3I

[Den]

Da are ceva lampa aia in spate Unde ai gasit asa ceva ,DL96?Nu stiu ce am patit ca numai tuburi am in cap.

[blue]

Cristian 74, in aplicatii de audiofrecventa grila 1 de regula se negativeaza, aceasta pt controlul curentului anodic, probabil ai omis in schema rezistorul de negativare automata in catod sau sursa de negativare fixa. Sa sti ca faza in care cineva este incepator este fireasca , cu totii am trecut prin ea la un moment dat si de acea pot aparea erori in aprecieri, aceasta in lipsa experientei , dar trebuie stiut ca tuburile spre deosebire de semiconductori au un comportament mai previzibil si de acea cu un minim de sfaturi din partea celor care stapinesc fenomenele legate de acestea, se poate trece peste acest handicap, depinde de receptivitate... Si inca ceva, condensatoarele electolitice FROLYT sint foarte proaste au un ESR de regula mare si pot cauza probleme !

[+_Florin_+]

Cristian74, te felicit din nou pentru nenumaratele experimente pe care le faci cu pasiune atat in domeniul radio cat si audio.Daca vrei sa te lamuresti asupra relatiei care exista intre modul in care suna un amplificator (cls A SE) si tensiunea de alimentare (regimul ales) al finalului trebuie sa faci urmatorul experiment: incropeste doua etaje finale cu doua banale EL84. Primului da-i o anodica de 250V (si pe g2 la fel) la un curent anodic de 48mA, iar pe celalalt fericeste-l cu 350V anodic, 230 (max 250V) pe g2 si un Ia= 28mA. Traful de iesire sa aiba 5k2/8ohmi la primul montaj si vreo 8-9k/8ohmi la cel de-al doilea. Bineinteles, doua incinte identice la iesiri. Cu aceeasi sursa de semnal, testeaza-le pe rand si alternativ la diverse niveluri ale volumului, de la min la max.Vei observa ca cel cu tensiune redusa si curent anodic mare se va auzi din ce in ce mai urat daca te apropii mult de puterea maxima (limitare) pe cand cel cu PSF-ul "intins" la maxim va capata un sunet mult mai "comestibil", ADEVARATUL sunet de lampa in limitare.Asta e diferenta. Nu intamplator amplificatoarele de calitate au un regimuri de functionare cu tensiune anodica foarte ridicata, uneori depasind Ua max data in cataloage...Tuburile nu prea se impaca cu Ua reduse.

[Vizitator]

Da are ceva lampa aia in spate Unde ai gasit asa ceva ,DL96?Nu stiu ce am patit ca numai tuburi am in cap.

DL96 le-am cumparat de la sectiunea vanzari tot aici pe elforum...(sunt cam scumpe)

[Vizitator]

Cristian74, te felicit din nou pentru nenumaratele experimente pe care le faci cu pasiune atat in domeniul radio cat si audio.Daca vrei sa te lamuresti asupra relatiei care exista intre modul in care suna un amplificator (cls A SE) si tensiunea de alimentare (regimul ales) al finalului trebuie sa faci urmatorul experiment: incropeste doua etaje finale cu doua banale EL84. Primului da-i o anodica de 250V (si pe g2 la fel) la un curent anodic de 48mA, iar pe celalalt fericeste-l cu 350V anodic, 230 (max 250V) pe g2 si un Ia= 28mA. Traful de iesire sa aiba 5k2/8ohmi la primul montaj si vreo 8-9k/8ohmi la cel de-al doilea. Bineinteles, doua incinte identice la iesiri. Cu aceeasi sursa de semnal, testeaza-le pe rand si alternativ la diverse niveluri ale volumului, de la min la max.Vei observa ca cel cu tensiune redusa si curent anodic mare se va auzi din ce in ce mai urat daca te apropii mult de puterea maxima (limitare) pe cand cel cu PSF-ul "intins" la maxim va capata un sunet mult mai "comestibil", ADEVARATUL sunet de lampa in limitare.Asta e diferenta. Nu intamplator amplificatoarele de calitate au un regimuri de functionare cu tensiune anodica foarte ridicata, uneori depasind Ua max data in cataloage...Tuburile nu prea se impaca cu Ua reduse.

Sunt de acord cu faptul ca tuburile nu se impaca cu tensiunile reduse, am insa un alt obiectiv.Utilizarea tuburilor la tensiune redusa intr-un mod care sa atraga daca se poate kinderi, iar rezultatele sa fie acceptabile, chiar si montajele prezentate nu suna rau...Credeti-ma ca imi este foarte greu sa gasesc solutii reale aplicabile in montajele cu tuburi uzuale care sa aiba performante la tensiuni reduse.Am observat ca o aplicatie cu tub electronic atrage foarte mult pe incepatori mai ales daca este alimentat la tensiune redusa si fara transformatoare destul de complicat de realizat.Daca s-ar face o analiza ar reiesi ca majoritatea incepatorilor isi doresc un amplificator pe tuburi cat mai simplu.Raspunsul meu este ferm in aceasta privinta: ca se poate; si chiar la performante acceptabile, dar este o etapa de inceput, nimeni nu ramane aici, cine vrea un amplif deosebit pe tuburi va trece la o aplicatie mai complexa cu tensiuni anodice mari. PS:Realizarea unor amplificatoare cu tuburi de putere la tensiuni mari nu este nici un fel de problema trebuie doar sa ma hotarasc ce configuratie vreau si gasesc aici pe elforum documentatia, nu?

[Vizitator]

Cristian 74, in aplicatii de audiofrecventa grila 1 de regula se negativeaza, aceasta pt controlul curentului anodic, probabil ai omis in schema rezistorul de negativare automata in catod sau sursa de negativare fixa. Sa sti ca faza in care cineva este incepator este fireasca , cu totii am trecut prin ea la un moment dat si de acea pot aparea erori in aprecieri, aceasta in lipsa experientei , dar trebuie stiut ca tuburile spre deosebire de semiconductori au un comportament mai previzibil si de acea cu un minim de sfaturi din partea celor care stapinesc fenomenele legate de acestea, se poate trece peste acest handicap, depinde de receptivitate... Si inca ceva, condensatoarele electolitice FROLYT sint foarte proaste au un ESR de regula mare si pot cauza probleme !

Multumesc pentru sfaturi, intr-adevar trebuie sa mai schimb cate ceva in schema. Iar condensatoarele FROLYT vor fi inlocuite. Daca mai ai si alte observatii poti sa le marchezi fara probleme pe schema. Sunt interesat sa obtin un amplif cat mai bun si sa aplic toate solutiile de modernizare a acestuia. :rzbIn seara asta il voi reface sa vedem ce va iesi...

[Den]

Eu am ajuns de la 24 in anodica la 124 Nu comentez in privinta sunetului,e desavarsit.

Dar am dat si de probleme.De exemplu nu a functionat de nici o culoare cu g2 legata ca in schema cu E88C+PL504(pag.2),pur si simplu sunetul era groaznic de distorsionat si slab.Oare de ce? Pana la urma am pus g2 la masa prin 100uf/100v si adusa o rezistenta de 80k de la +.Asa functioneaza momentan. Am 4,8v pe rezistenta de 100r din catod.

 

Dupa ce il termin ma apuc si eu de dl96

 

[Vizitator]

Tot cautand prin documentatiile din biblioteca am gasit schema de la RR Hora cu tubul final DL96.In principiu este asemanatoare cu schema mea. DL96 avand incalzire directa pe catod are cuplata rezistenta + condensatorul electrolitic in pinul 5 la -1,4V iar pinii 1 si 7 in contact.Pentru 2,8V banuiesc ca pinul 1 se va conecta in locul pinului 5 iar pinul 7 va ramane ca in schema. Pinul 5 in aer.Pana aici clar.Acum incepe partea cea mai dificila...Pe G2 la DAF96 este cuplata la +90V o rezistenta de 3M, insa in cazul tubului 6J1P nu cred ca este necesara pentru ca preamplificatorul este preluat in aceasta forma dupa o schema functional corecta.Poate cineva are si alte explicatii pe aceasta tema, cum sa adaptez 6j1p in locul tubului DAF96 (cu dioda inclusa)

[Vizitator]

Eu am ajuns de la 24 in anodica la 124 Nu comentez in privinta sunetului,e desavarsit.

Dar am dat si de probleme.De exemplu nu a functionat de nici o culoare cu g2 legata ca in schema cu E88C+PL504(pag.2),pur si simplu sunetul era groaznic de distorsionat si slab.Oare de ce? Pana la urma am pus g2 la masa prin 100uf/100v si adusa o rezistenta de 80k de la +.Asa functioneaza momentan. Am 4,8v pe rezistenta de 100r din catod.

 

Dupa ce il termin ma apuc si eu de dl96

 

Oki-doki,

la 124v ai deja un amplif de putere.

Pentru aplicatiile normale (uzuale) din audiofrecventa, utilizat ca etaj final pentru radioreceptoare de exemplu, aprecierea mea este ca la 27V sunetul este curat si se aude mai bine decat un etaj cu tranzistoare.

Pana aici cred ca esti de acord cu aceste afirmatii.

Pentru "calitatea desavarsita", da, se trece la cealalta abordare cu tensiuni anodice mari.

Depinde ce urmaresti...

Oricum te felicit pentru eforturile depuse.

[Den]

Pai la auditia la casti ar fi ceva deosebiri,nu stiu cum sa spun pentru ca da impresia ca ar fi cam la fel.As spune ca la tensiuni mici sunetul parca e mai lenes,mai moale,parca mai bogat in joase dar cu minusuri pe la inalte la nivel mare .La tensiuni mari devine chiar violent,as zice ca parca joasele sunt scurte,in orice caz sunetul se schimba radical,dar tare am impresia ca se intampla acest lucru si din cauza trafurilor,fiind relativ mici (dar ok pt. casti) se satureaza repede.In orice caz,cum nu am un traf de iesire adecvat iar de bobinat nu-mi arde,amplificatorul meu ramane pt. casti,ocazional poate pt. difuzoare. Da au consum nu gluma filamentele la pl-uri.A trebuit sa-mi sacrific unul din cele mai bune trafuri care le aveam pt. alimentare

[mila]

Citat:"As spune ca la tensiuni mici sunetul parca e mai lenes,mai moale,parca mai bogat in joase dar cu minusuri pe la inalte la nivel mare .La tensiuni mari devine chiar violent,as zice ca parca joasele sunt scurte..."Nu mai am cuvinte,apreciati dvs. comportamentul amplificatorului!