Masini-Unelte in regim DIY

[mihail felix dumitrescu]

On 3/25/2019 at 1:08 PM, ola_nicolas said:

Au doar denumiri specifice, in realitate fenomenele sunt aceleasi ca la turnarea fontelor. Pe vremea impuscatului, existau niste buletine volante cu noutati in industria producatoare de masini unelte intocmite de institute de cercetare in domeniu. Intr-una dintre ele, am citit efectiv cum se face depozitarea in vederea detensionarii in timp a batiurilor turnate din beton cu adaos de rasini. Cei care sunt de profesie constructori, s-ar putea sa numeasca aceste tensiuni interne cu denumiri specifice domeniului. Eu fac referiri care apeleaza la cunostintele generale ale cititorilor, asa incat prelucrati informatia in functie de profesia si experienta fiecaruia in domeniu.

 

Intuitiv, as fi tentat sa fiu si eu de aceeasi parere cu dvs, pentru ca orice material pe pamantul asta, inclusiv bazaltul din munte, este depozitarul unei cantitati de tensiuni ''by design''. O grinda de beton , sub actiunea propriei greutati, are o mica sageata. Asta ne spune ca materialul are ''framantari interioare''. Pe de alta parte, ratiunea se lupta cu intuitia si ii da ceva batai de cap.  La masini unelte, vibratiile daunatoare  se manifesta in alte game de frecvente  decat la cutremure. In mod curios, 1 mc de beton are un comportament la vibratii similar cu  1mc de aluminiu, densitatile lor fiind apropiate. Asta este unul din motivele pentru care constructorii de masini unelte n-au dezvoltat o pasiune pentru  betonul din ciment Portland. ''Betonul'' epoxy, asa cum afirma si colegul AdrianGali, este o alta poveste, si toata lumea de aici stie acest lucru. Cuvantul ''beton'' este nefericit ales pentru un om riguros, insa el a fost popularizat oamenilor care nu tin neaparat la etichetele tehnice. Legaturile atomice sunt diferite iar reticularea este diferita. Nu are loc saturatia cu apa a unor particule calcinate, cum este la betonul clasic, desi ambele procedee genereaza reactii exoterme. Rasina este atat de ''sticky'' incat imi aduce aminte de serbetul de-l facea bunica. Insa este si motivul pentru care nu poti amesteca cantitati mari. De fapt nici n-am vazut aplicatii industriale cu rasina de consistenta  marmeladei amestecata cu pietricele de diferite dimensiuni.  

 

Eu am lucrat cu ''a 3-a cale'', ca sa-i zic asa, si anume UHPC - ultra high performance concrete. Am turnat in profile metalice, avand un CNC in constructie la momentul ''vorbirii'' acestor randuri. Se foloseste un ciment special formulat, un plastifiant, granule bazaltice, nisip  si foarte putina apa. Extrem de putina, cumva cat sa-i tina de urat plastifiantului. Timpul de amestec este aproximativ 8 minute iar sarja urmatoare trebuie adaugata peste cea dinainte cam in maxim 2 minute, ceea ce face dificil pentru un hobby-st sa toarne cantitati mari. Eu am amestecat cu 1 betoniera cam 60 kg si am avut 2 betoniere care au functionat in acelasi timp. Mi-am dimensionat profilele (200/100/10) astfel incat cel mai lung sa se umple cu 2 sarje. Ca sa nu mai mentionez ca daca nu speli betoniera in urmatoarele maxim 5 minute de la turnare, sayonara betoniere ! Eu am intarziat vreo 7 minute pana am pus furtunul cu apa pe ea, si am apelat la dalta in anumite locuri, reusind cu greu sa curat totul. Iar vopseaua interioara a betonierei a suferit o abatere de integritate !  Este un pic de logistica, nimic extraordinar daca ai conditiile corecte (malaxor special cu motor de vreo 15 kw trifazic care amesteca pe traiectorie tip satelit -  cum sunt mixerele profesionale care fac coca pentru pizza), un pod rulant care sa care malaxorul de la buncare pana la forma de turnare, iar turnarea sa se execute dintr-o bucata. Betonul ce ia nastere prin amestecare continua este EXTREM de vartos; ar trebui sa spun extrem de vreo 10 ori. Este incredibil de vartos; cu toate astea, curgerea din galeata in forma are loc exclusiv gravitational (nu poate fi grabit cu vreun bat sub nici o forma) si dureaza cam 0.5-1 minute per 1 galeata (asa este de vartos). Dar nu adera la peretii galetii; dupa ce galeata s-a golit, peretii raman cat de cat curati ! Producatorul spune ca amortizeaza vibratiile de cateva ori mai bine decat fonta (de vreo 3-4 ori). Are luni bune de cand l-am turnat; zero microfisuri. Nu necesita vibrare, se auto-aereaza corect DACA turnarea se face lent. Altfel, raman bule de aer in masa lui, dar vibratorul tot nu se poate baga, datorita vartoseniei betonului.  Am dat aceste detalii specifice pentru a ilustra lucrabilitatea lui; de aici, rezulta si o usoara intelegere intuitiva a caracterului betonului dupa intarire. Este excelent la compresiune, dar nu si la tractiune. Cand dau cu un obiect de metal in profilul turnat, se aude foarte infundat; timpul de reverberatie este aproape 0 cu urechea libera . Energia cinetica a vibratiilor se transforma  cel mai probabil in caldura. Nu i-am pus armatura metalica, caci nu are nevoie; in plus, otelul beton conduce vibratiile in masa betonului precum un furtun conduce apa. 

 

Revenind la betonul din ciment Portland; in comparatie cu ''Epoxy concrete/Polymer concrete'' si in comparatie cu UHPC-ul, putem spune ca betonul clasic este un ''om de echipa'' by design, pentru ca a fost gandit de la nasterea sa, sa conlucreze cu fierul beton, actiunile lor fiind complementare. Epoxy-ul si UHPC-ul sunt mai egoiste, sunt ''stand-alone'', pentru ca nu-si trag calitatile din conlucrarea cu alte materiale. Punctul forte este compresia, punctul slab este tractiunea. Diferentele intre cele 2 specii sunt absolut notabile, si tin de lagaturile atomice. Comparatia turnarii betonului clasic cu turnarea fontei poate fi ilustrativa, desi acolo tensiunile interne  se nasc datorita unor plane de clivaj care rezulta din statistica turnarii.  

 

Un exemplu:

 

 

Editat Mai 26, 2019 de mihail felix dumitrescu

[silmicii]

https://imgur.com/a/lLNvjrR

[silmicii]

https://imgur.com/a/QIF0aYU