Masini-Unelte in regim DIY

[profesorul01]

Aici am nevoie de sfatul tuturor.Sunt atat de multe tipuri de cutite si de profile ca NU stiu cu ce sa incep.Adica in aplicatii uzuale pt cineva la inceput cam ce ar trebui sa fac rost.NU am cu ce sa ascut cutite si nici NU stiu cum asa ca va trebui sa le cumpar.Deci un MINIM de tipuri si profile va ROG.De asemenea materialele vor fi cele obisnuite:oteluri moi,bronz,textolit,aluminiu.Mai am de fcut si ceva reglaje la strung pt a mai reduce jocurile dar am sa le prezint cu timpul.Cel mai mare joc il am la angrenajul:roata dintata/cremaliera care pune in miscare caruciorul si NU am posibilitate de a bloca caruciorul la punct fix.

[Vizitator]

Tocmai de aceia cred ca va trebui sa deschizi un topic. Iti sugerez titlul "Strungul Profesorul 01-HM", sau "Strungul meu diy".

[mihaighe]

Verifica intai ce sectiune maxima de cutit poti folosi si mai vedem.

[radu cnc]

Pentru inceput se pot folosi cutite din otel rapid (poldi), caci sunt mai usor de ascutit si profilat si un polizor obisnuit este suficient iar cu timpul vei trece la folosirea cutitelor palacate cu carburi metalice sinterizate, cutie widia, pentru care trebuie disc diamantat la ascutire.

[profesorul01]

Salut,Am sa folosesc sugestia Dvs-@ola-nicolas referitor la titlul:"Strungul Profesorul 01-HM";-@mihaighe= pot folosi scula cu patrat de max:12mm(mai ramane 1mm liber!);-@radu cnc = pe unde as putea gasii la preturi rezonabile astfel de cutite?-deocamdata NU am polizor!.Odata cu strungul am primit si cateva cutite dar nu sunt ascutite dar am gasit unul printre ele mai de doamne ajuta si am reusit,este adevarat din 3 incercari(adica de 2ori am ratat!) sa prelucrez un material pana la cota de rulment,ptr D= 6mm. :dans:Zile fara ploaie macar de acum incolo :cry:

[radu cnc]

Cutite din otel rapid se gasesc la firme specializate sau puteti gasi in targuri de vechituri.Daca v-ati luat strung urmatoarea investitie va fi sigur un polizor, dar chiar si fara strung si oricat de mic ar fi altelierul un polizor este indispensabil.

[fenobarbital]

Universitatea Politehnica din HongKong, are pe saitul ei la adresa http://mmu.ic.polyu.edu.hk/il/integ_learn.htm

in ultima sectiune (in partea finala a paginii din link), desene (planuri) complete pentru un strung, o freza si un utilaj mai exotic pentru strunjirea flanselor (flange-facer).

http://mmu.ic.polyu.edu.hk/il/Haesls/2011HaeslLathe.pdf (7M)

http://mmu.ic.polyu.edu.hk/il/Haesls/20 ... achine.pdf (7M)

deasemenea si alte surprize.

[fenobarbital]

Si un scurt "preview" :

[alin 105]

Simpatic proiectul acela de freza....pe de alta parte problemele reale uneori imposibil de depasit din cauza logisticii necesare sau a costurilor, sunt de executie a diverselor subansamble, nu de proiectare.

[fenobarbital]

Eu nu sint neaparat de aceeasi parere; proiectele bune cu adevarat, sint de cele mai multe ori de vinzare. Si pot exemplifica cu cele de la Gingery (mill, lathe, shaper), masina de ascutit "Quorn Tool and Cutter Grinder" (pe asta, totusi am gasit-o "free"). Ele oarecum sint facute sa fie accesibile construirii unui numar mare de doritori, pe cind daca cineva foloseste subansamble greu de gasit sau scumpe, doar pentru ca lui la momentul x i-au fost accesibile, lucrurile se schimba. Cheia unui proiect de succes este pe cit posibil eliminarea unor subansamble dedicate si lipsa constringerilor de a cumpara ceva de la y.Este evident ca pentru a construii o unealta performanta, este nevoie de cele mai multe ori de subansamble turnate, preferabil din fonta. Aici intr-adevar este obstacolul de netrecut pentru cei mai multi. Afara din RO se gasesc kit-uri, la preturi pina la urma accesibile, dar fiind vorba de piese voluminoase si grele, se exclude. Si la noi, daca s-ar stringe un grup de doritori, de la un anumit numar cred ca ar fi rentabila negocierea cu o societate care ofera astfel de servicii DAR problema pe care o vad este ca multi nu s-ar pune de acord, incapatinindu-se sa critice proiectul si sa sustina ca ei au o solutie mai buna, sau l-ar suspecta pe cel care ar regiza treaba, de adaus-uri prea mari si in final nu s-ar ajunge la nimic. Mai ramine varianta cutreierarii depozitelor de fier vechi (eu mi-am facut o rutina din asta deja) si folosirea de semifabricate sudate.Sint curios acum, citi dintre cititorii acestei sectiuni a forumului, dupa ce ar realiza ceva concret, ar pierde vremea cu re-desenarea / publicarea proiectului. Asta este motivul pentru care, deocamdata exemplele de la universitatea politehnica din HongKong, sint unice.

[Vizitator]

Desenele de executie (detaliu) sunt doar aproximative. Lipsesc in realitate tolerantele si conditiile tehnice - geometrice, functionale, de calitatea suprafetelor, etc. Asta poate fi explicatia gratuitatii. Documentatia, va fi astfel utila doar celor cu foarte multa experienta in constructiile de acest gen.

[andreigradu]

Superbe materialele. Multumesc Fenobarbital.Tolerantele sunt date, explicate conform standardelor internationale in indicator la rubrica " General Machining Tolerance "Si apoi e bun inteles ca aceste piese nu le face nimeni pe genunchi.Pur si simplu te duci cu cartulia la o firma si discuti cu inginerul proiectant / tehnolog de acolo. Oricine va dori sa faca strungul sau freza ii va mai aduce modificari.Am vazut ca sunt date si cotele de prelucrare si apoi de rectificare.Am vazut acolo niste animatii cu pasii tehnologici de realizare a unor piese, lucru foarte important. Si ola-nicolas amintea undeva de importanta stabilirii unei metodologi de prelucrare.Modelele sunt didactice, dar sunt foarte educative. Sincer, un strung din acela e foarte usor de prelucrat la un atelier.Freza se poate face si ea foarte simplu, am in lucru niste desene si o sa le vedeti.Spre exemplu eu acum am inteles cum se face un desen tehnic complet.Ati vazut desenul de la reductorul cu 2 viteze..... e nebunie curata in el si are cote si tolerante.P.S. Asa da scoala, asa da atelier pentru PRACTICA . In Romania o exista asa ceva acum ???

[Vizitator]

...Tolerantele sunt date, explicate conform standardelor internationale in indicator la rubrica " General Machining Tolerance "...

General Machining Tolerance (tolerante de prelucrare generale) sunt niste valori generale in care se incadreaza cotele, care nu sunt specificate in mod expicit in desen. La noi aceste tolerante generale sunt specificate de standardul STAS 2300-88. In ultimul timp a inceput sa se utilizeze si standardul european ISO 2768. In afara acestor tolerante generale, se prescriu in desenele de detaliu tolerantele specifice. Iata in atasamentul de mai jos un exemplu dintre cele despre care discutam. In afara de zonele cu filete, care intra la aceste tolerante generale, nu este specificata nici o toleranta, desi toate celelalte cote, ar trebui sa fie tolerate intr-o clasa de precizie cat mai inalta. In industria mecanica de profil, se folosesc de regula clasele 8, 7 si 6, in ordinea cresterii preciziei. Ca sa luam si un exemplu, la cota Ø20 - cea pe care urmeaza sa se ghideze sania, in clasa de precizie 7 se utilizeaza de regula sistemul de tolerante H7/h6 - ajustaj alunecator. Adica cota interioara a lagarului saniei va fi tolerat in sistemul H7, avand abaterea superioara As=0,021 si abaterea inferioara Ai=0. La arborele figurat in desenul din atasament ar fi trebuit sa existe specificate in sistemul h6, toleranta superioara as=0 si toleranta inferioara ai=-0,013. Intrucat sistemul de tolerante si ajustaje, are un caracter international unitar si obligatoriu, nici macar chinezii nu ar fi putut prescrie altceva, inafara cazului cand ar fi utilizat din ratiuni proprii un sistem mai precis (H6/h5) sau unul mai putin precis (H8/h7) Apoi eu personal nu vad nici-o indicatie privind calitatea prelucrarilor (rugozitati) precum nici indicatii despre precizia abaterilor geometrice (cilindricitatea suprafetelor, fiind aplicabila aici) sau despre abateri de pozitie. Foarte important in acest caz fiind concentricitatea celor doua cote de Ø17 intre ele (nici ele nu sunt tolerate, desi se impune) ca si concentricitatea cotei Ø20, fata de sistemul format din cele doua suprafete cilindrice de Ø17.

[alin 105]

Am deja 12 ani (8-10 ore/zi)ca si proiectant in Autocad (98 la suta din proiectare o fac 3D, datorita specificului muncii), e adevarat ca intrun domeniu diferit de cel mecanic-masini unelte, dar din pasiune si uneori din necesitate mai proiectez pt mine si repere care tin de mecanica.Cu toate astea, turnarea unei piese din fonta e un obstacol care nu-l pot depasii.Nu ma ajuta partea de proiectare cu nimic , practic.

[andreigradu]

Acea cota de 20 mm e de fapt o tija rectificata de 20. Cum sunt cele pentru CNC pe care le vinde Vasile. Aia vine de la fabrica, deci nu o fac ei.Ei fac prelucrarile la capete si aveti dreptate cu cota de 17mm, aceea e tolerata corect in pagina e 17mm +0,02 / - 0,00. Aici e o scapare poate chiar intentionata.E posibil daca se prelucreaza independent reperele sa nu se pupe.Daca dai proiectul unui inginer mecanic ce raspunde de un atelier, acesta impreuna cu tehnologul sigur inteleg despre ce e vorba daca au aceasta carte.Concentricitatea trebuie sa fie sub 1 sutime, dar ea va fi +/- 2 sutimi din asezarea tijelor in carcasa, daca se obtin tolerantele maxime la prelucrarea carcasei si tijelor.Apoi mai e sania.Daca la final obti 3-4 sutimi diferenta de la un cap la celalalt al saniei e bine pentru o jucarie.