DIY 400

[Vizitator]

Cu biasul la minim posibil masori ce curent serie ai "peste care" aduni si biasul, sau poti masura caderea pe rezistentele respective, e mai greu cind sint mai multi finali paralel, dar te descurci tu...

[Marian]

Eu voiam sa reglez masurand caderea de tensiune de pe rezistenta din sursa tranzistorului, adica la un 18mV cititi pe rezistenta, as avea un bias de cca 100mA per total

E cel mai corect asa si asa trebuie sa faci cand exista acele rezistente de putere in serie cu finalii.

[elektronu85]

Pe mine ma incurca acum doar acele valori ale caderii de tensiune pe rezistentele R18 si R19 care masurate au 340mVsi 325mV fata de aprox 500 mV cat este specificat in indicatiile lui Holton, si de asta mie frica sa alimentez cu finalii montati sa nu fie vreo problema pana la finali. Multumesc mult pt toate raspunsurile!

[Marian]

Cu finalii scosi trebuie sa te asiguri ca reactia negativa inca isi poate face treaba in mod corect, fie folosesti 2 rezistente de aceeasi valoare cat mai bine imperecheate, cate una in paralel pe DZ3 si respectiv DZ4, fie pur si simplu scurtcircuitezi superdioda si duci legatura aia la iesire la punctul de unde provine traseul reactiei negative.

 

Apoi referitor la cele 2 rezistente mentionate, ele reprezinta degenerarea in emitor pentru oglinda de curent de la VAS, caderea de tensiune de pe ele este dictta de curentul prin VAS si deci prin R10, care se imparte la 2 si datorita oglinzii de curent impartirea trebuie sa fie cat mai egala posibil, deci in conditiile in care R18 si R19 ar fi fost imperecheate atunci caderea de tensiune de pe ele trebuie sa fie cat mai apropiata una fata de cealalta. Acuma curentul prin VAS este comandat de polarizarea Q6 si respectiv Q7, lucru care se face de catre caderea de tensiune de pe R9 si respectiv R7, iar acestea la randul lor sunt dictate de catre curentul cu care este alimentat diferentialul. La aceste aspecte cele 2 scheme sunt identice ( si la fel de slabe ), deci si caderile de tensiune pe R18 si R19 ar trebui sa fie cam la fel. In principiu curentul de la sursa diferentialului este de cca 1,43mA, se imparte la cele 2 ramuri ale sale si deci cate 715uA prin R7 si respectiv R9, adica cca 1,57V pentru bazele Q6 si respectiv Q7, din care sustragem cca 0,65 necesari polarizarii jonctiunii BE a fiecaruia si raman 920mV pe R10, si deci 7,66mA curent prin VAS, care impartit la 2 de catre oglinda de curent ar fi 3,83mA prin R18 si la fel prin R19, deci cadere pe ele de cate 383mV, in cazul tau tensiunile sunt si mai mici, si inegale, as pune asta poate pe seama unei reactii negative incorect preluate, ori diferente semnificative intre R18 si R19 sau poate intre cei 2 tranzistori din oglinda...

[elektronu85]

Pai sa o iau mai cu incetinitorul ca vad ca am cam uitat multe... reactia negativa vine prin R12 si grupul paralel C3, C4 si C5 care apoi comanda in baza tranzistoarele Q4 si Q1 nu-i asa?? Intreb pentru ca nu am asa de multa experienta cu amplificatoarele, imi lipseste mai mult experienta teoretica... intelegerea unei scheme de amplificator, si ce stiam vad ca am cam uitat.... Intreb si eu ca un nestiutor, ce inseamna reactie negativa incorect preluata??

 

In alta ordine de idei, o sa reiau in cele ce urmeaza masuratorile, de data asta cu cate o rezistenta de 10 ohmi peste DZ3 dar si peste DZ4. Rezistentele sunt dintr-un stoc de rezistente cu 1% toleranta iar masurate au exact aceeasi valoare de 10,2 ohmi asa ca acestea nu vor mai influenta in vreun fel masuratorile. Mai intai de toate o sa scot R18 si R19 din circuit sa le masor sa vad daca e vreo diferenta semnificativa intre ele, apoi voi masura totusi si R7 si R9 pentru ca ma gandesc ca pot avea si ele o oarecare influenta asupra inegalitatii intre cele doua caderi de tensiune masurate. Cum as putea masura cei doi tranzistori MJ340 din oglinda de curent sa vad daca sunt diferente semnificative intre ei??? Dupa toate aceste teste voi masura din nou caderea de tensiune pe R18 si R19. Cum pot diagnostica o reactie negativa incorect preluata???

 

Va rog daca am gresit undeva sa ma corectati.

 

Multumesc!

[Marian]

Reactia negativa ca sa isi poata face treaba corect trebuie sa "simta" ambele ramuri de pe iesire, sau altfel spus trebuie sa simta pozitia iesirii in raport cu alimentarea. Gandeste-te la diferentialul de pe intrare ca este pur si simplu un amplificator operational neinversor, stim ca una din regulile elementare ale sale ca el va face tot ce-i sta in putere sa mentina intotdeuna cele 2 intrari la acelasi potential, sa zicem ca cei 3 condensatori in paralel din bucla lipsesc si deci R11 este dusa direct la R15. Acuma imagineaza-ti ca dintr-un anumit motiv iesirea trece usor spre plus, asta face evident ca tensiunea de la intrarea inversoare ( baza Q4 ) sa creasca usor spre plus, deci se sezizeaza o diferenta intre cele 2 intrari, respectiv inversoarea este un pic mai pozitiva decat neinversoarea, revenind la ideea ca amplificatorul operational face tot ce ii sta in putere sa mentina cele 2 intrari la acelasi potential, deducem ca iesirea va trebui trasa usor spre minus, cum se face asta? se face actionand ramura negativa, comandandu-o suficient cat sa readuca iesirea la potentialul ideeal 0, se intampla asta deoarece stim tot de la amplificatorul operational ca atunci cand inversoarea este mai pozitiva decat neinversoarea, iesirea face minus; ok invers, iesirea dintr-un anumit motiv trece usor spre minus, deci inversoarea devine usor negativa fata de neinversoare, amplificatorul operational sesizeaza iarasi o diferenta intre cele 2 intrari, o diferenta de polaritate inversa, si stim ca atunci cand inversoarea este mai negativa decat inversoarea ( sau altfel spus cand IN+ este mai pozitiv ), iesirea face plus, deci se comanda ramura pozitiva pentru a trage iesirea inapoi in sus pana la potentialul ideeal dorit. Acuma imagineaza-ti ca preiei reactie negativa doar de pe una din ramuri, decum cum va stii amplificatorul de eroare ce pozitie are cealalta in raport cu iesirea si deci cum va putea sa o comande in consecinta? devreme ce una din rezistente lipseste ( in cazul tau cea de jos parca ), diferentialul nu va putea sa traga iesirea in jos in mod corect si suficient incat sa o aduca la offset 0, si deci echilibru in VAS. Asa cum am zis anterior, corect este ori sa pui cate o rezistenta pe fiecare din cele 2 zennere fie pur si simplu sa scurtcircuitezi superdioda si de pe acel strap sa pleci cu R15.

 

Referitor la R18 si R19, daca oglinda de curent de la ele functioneaza corect atunci diferentele din amonte de ea nu mai conteaza, ognlida de curent prin definitie presupune fortarea aceluiasi curent prin ambele brate, probleme aici pot fi fie la diferente semnificative ale R18 si R19, si deci desi curentul prin ele ar fi teoretic egal, tensiunea va diferi datorita diferentei de valoare in Ohm, fie diferente la tranzistori, respectiv la jonctiunile BE si posibil si la amplificarea in curent ( Hfe ), cu un multimetru digital le poti rezolva pe amandoua.

[elektronu85]

Mda... acum totul e muult mai clar, MULTUMESC din suflet pentru explicatii, abia acum incep si eu sa invat si sa inteleg cu adevarat schemele de amplificatoare.

 

Stiu ca pentru multi de pe forum tot ce s-a scris aici sunt banalitati, sunt chestii care pot deveni enervante la un mom datpentru altii,  insa pentru mine sunt pasi destul de mari si clari in directia intelegerii amplificatoarelor. Nicaieri n-am intalnit inca pe cineva sau ceva sa explica la fel de clar si pe intelesul tuturor ca dl Marian. MULTUMESC MULT pt explicatii, e mare lucru satisfactia pe care o ai cand intelegi un montaj si mai ales cand acel montaj iese functional din mainile tale.

 

O sa verific luni de-acuma si rezistentele si tranzistorii, ma gandeam eu ca e suficienta o masuratoare Hfe si BE pt tranzistori dar nu eram sigur si decat sa scriu prostii mai bine sa nu scriu deloc....

 

LE O singura precizare as avea de facut dl Marian cand scrieti despre R15 cred ca va referiti la R12 de 15kohmi din schema DIY400, nu??. Banuiesc ca discutia este pe schema lui DIY400 nu pe cea  a lui IPA400 nu?? Pentru ca sunt ceva diferente de numerotare a componentelor...

Editat Februarie 14, 2015 de elektronu85

[elektronu85]

Buna dimineata!!!

 

Am reluat masuratorile conform indicatiilor lui Marian, caruia tin sa-i multumesc si pe aceasta cale pentru amabilitate. Testele au decurs dupa cum urmeaza:

 

Mai intai s-au masurat valorile componentelor critice indicate in posturile de mai sus si anume R7, R9, R10, R18, R19, Q8, Q9, R15, DZ2, si R12, dupa care s-au masurat caderile de tesiune pe componentele enumerate si s-a refacut calculul curentilor si tensiunilor pentru a vedea in ce masura corespund valorile calculate cu valorile masurate.

 

Modul 1 (cu sigurante fuzibile ceramice)

 

Componentele amintite au urmatoarele valori masurate : R7=2,19kohmi, R9=2,18kohmi, R10=120ohmi, R18=81,7ohmi, R19=81,5ohmi, R15=9,98kohmi din care rezulta ca R7 si R9 respectiv R18 si R19 sunt imperecheate bine, sunt aproape identice ca valoare si nu ar trebui, teoretic, sa influenteze negativ masuratorile. De asemeni si R10 cu valoarea de fix 120 ohmi ar trebui sa contribuie la o buna functionare a montajului.

 

Pt Q8 avem tensiunile UBE=0.592V, UBC=0.576V si hFE=81 iar pentru Q9 avem UBE=0,590V, UBC=0.577V si hFE=81 de unde rezulta ca tranzistoarele din oglinda de curent sunt imperecheate la sange dupa parerea mea si n-ar trebui sa influenteze negativ masuratorile in tensiune si implicit functionarea corecta a circuitului.

 

N-am precizat valoarea lui R12 pentru ca am masurat-o dar am uitat sa o notez, in orice caz din cate imi amintesc era foarte aproape de valoarea nominala.

 

Toate componentele au fost mai intai scoase din circuit si apoi masurate pentru a evita orice fel de influenta a circuitului si implicit orice eroare in masuratori. Dupa reasamblare s-a montat cate o rezistenta de 10 ohmi in paralel pe DZ3 si DZ4. Valoarea reala este de 9,8ohmi identica pentru ambele rezistente montate. Dupa care s-a alimentat modulul cu finalii scosi, iar masuratorile s-au facut dupa aprox 30 min de la punerea sub tensiune pentru stabilizarea termica a montajului. 

 

Masuratorile pentru caderile de tensiune au urmatoarele valori:

-  caderea de tensiune pe rezistentele in paralel cu diodele DZ3 si DZ4 au valorile UDZ3= 42,5mV si UDZ4=42,2mV

-  R7=1,52V R9=1.50V R10=0.963V, R18=315,6mV, R19=338,2mV, R15=14,48V; DZ2=15,06V, R12=32,4mV iar offsetul intre iesire si masa are valoarea de 43,4mV.

 

Facand acum calculele, daca luam valoarea propusa de Marian a curentului din sursa diferentialului de 1,43mA avem pe fiecare ramura cate 715uA prin R7 respectiv R9 si daca luam valoarea reala masurata a rezistentelor  si anume 2,19 kohmi rezulta 1.56V pentru bazele lui Q6 si Q7. Daca luam valoarea masurata pentru tensiune de polarizare a jonctiunii BE pt Q6 si Q7 UBE=0,59V avem 970 mV pe R10(apropiat de valoarea masurata de 963mV)  si rezulta un curent prin VAS de aproximativ 8,1mA impartit la cele doua ramuri ale oglinzii de curent avem 4,05mA prin R18 si R19 de unde rezulta o tensiune pe R18 respectiv R19 de aproximativ 332mV (valoare calculata pentru o valoare a lui R18 respectiv R19 de 82 ohmi).

 

Avand in vedere valorile masurate de aprox 316mV respectiv 338mV comparativ cu valoarea calculata de 332mV, precum si faptul ca media intre cele doua valori masurate ar fi de aprox 327mV ma gandesc ca montajul s-ar incadra in parametri mai ales daca luam in calcul o posibila variatie de +-10% din valoarea calculata de 332mV.

 

Va rog frumos daca ceva e gresit sau aveti alte obiectii de facut va rog sa-mi spuneti, eu in cursul zilei de astazi as vrea sa montez finalii si sa reglez bias-ul.

 

Va multumesc tuturor pentru ajutor si sustinere!

 

Pentru celalalt modul povestea este asemanatoare, o sa postez si acolo valorile masurate si calculate.

 

Modul 2 (cu sigurante fuzibile sticla)

 

Componentele amintite au urmatoarele valori masurate : R7=2,18kohmi, R9=2,19kohmi, R10=120ohmi, R18=81,8ohmi, R19=81,6ohmi, R15=9,99kohmi din care rezulta ca R7 si R9 respectiv R18 si R19 sunt imperecheate bine, sunt aproape identice ca valoare si nu ar trebui, teoretic, sa influenteze negativ masuratorile. De asemeni si R10 cu valoarea de fix 120 ohmi ca si la celalalt modul si la fel nu ar trebui sa puna problme in functionarea circuitului.

 

Pt Q8 avem tensiunile UBE=0.593V, UBC=0.578V si hFE=80 iar pentru Q9 avem UBE=0,593V, UBC=0.578V si hFE=81 de unde rezulta ca tranzistoarele din oglinda de curent sunt imperecheate la sange dupa parerea mea si n-ar trebui sa influenteze negativ masuratorile in tensiune si implicit functionarea corecta a circuitului.

 

Masuratorile pentru caderile de tensiune au urmatoarele valori:

-  caderea de tensiune pe rezistentele in paralel cu diodele DZ3 si DZ4 au valorile UDZ3= 42,5mV si UDZ4=42,1mV

-  R7=1,534V R9=1.529V R10=0.973V, R18=330mV, R19=350mV, R15=14,76V; DZ2=15,32V, R12=33,6mV iar offsetul intre iesire si masa are valoarea de 43,5mV.

 

Reluand calculele, daca luam aceeasi valoare propusa de Marian a curentului din sursa diferentialului de 1,43mA avem pe fiecare ramura cate 715uA prin R7 respectiv R9 si daca luam valoarea reala masurata putin rotunjita a rezistentelor  si anume 2,19 kohmi rezulta 1.56V pentru bazele lui Q6 si Q7. Daca luam valoarea masurata pentru tensiune de polarizare a jonctiunii BE pt Q6 si Q7 UBE=0,59V avem 970 mV pe R10(apropiat de valoarea masurata de 973mV)  si rezulta un curent prin VAS de aproximativ 8,1mA impartit la cele doua ramuri ale oglinzii de curent avem 4,05mA prin R18 si R19 de unde rezulta o tensiune pe R18 respectiv R19 de aproximativ 332mV (valoare calculata pentru o valoare a lui R18 respectiv R19 de 82 ohmi).

 

Avand in vedere valorile masurate de 330mV respectiv 350mV comparativ cu valoarea calculata de 332mV, precum si faptul ca media intre cele doua valori masurate ar fi de aprox 340mV ma gandesc ca montajul s-ar incadra in parametri mai ales daca luam in calcul o posibila variatie de +-10% din valoarea calculata de 332mV, desi in acest caz ma ingrijoreaza totusi valoarea masura pe R19 de 350mV care imi ridica totusi un semn de intrebare chiar daca teoretic as putea sta linistit.

Editat Februarie 19, 2015 de elektronu85

[Marian]

Felicitari pentru perseverenta si rabdare, sunt convins ca dupa experienta asta intelegi mult mai multe despre ce se intampla intr-un amplificator audio, si asta nu poate fi decat un lucru bun.

 

Referitor la dezechilibrul din VAS, mai precis curentul prin R18 si R19 care este diferit in ciuda prezentei oglinzii de curent, testul tau releva un neajuns al acelei configuratii, testul in sine presupune fortarea unui dezechilibru semnificativ pe cele 2 ramuri ale VAS, daca luam curentul de 8mA masurat pe R10 si-l impartim la 2, avem cate 4mA pe fiecare ramura, numai ca intre colectoarele Q6 si Q8 exista 37,6V, cadere de tensiune ce are lor pe cele 2 rezistente de 4k7 inseriate, in schimb intre colectoarele Q7 si Q9 exista numai 80mV datorita rezistentelor de 10 Ohm inseriate acolo, diferenta asta de 37V o preia tranzistorii, ca n-au incotro, trebuie sa o faca pentru a forta acelasi curent prin cele 2 ramuri, dar asta mareste semnificativ disipatia pe Q9 fata de Q8 si deci temperatura Q9 creste, si stim ca evolutia Vbe este invers proportionala cu temperatura, asta face ca pentru aceeasi tensiune de polarizare, Q9 sa poata conduce mai mult curent, daca cele 2 ( Q8 si Q9 ) ar fi cuplate termic atunci eroarea asta s-ar diminua mult. Insa oricum din ce spui amplificatorul pare in regula si eroarea asta nu ar trebui sa te ingrijoreze, in functionare normala ea va fi mult mai mica, adica irelevanta, asadar da-i inainte cu montarea finalilor. Testul asta este un bun exercitiu didactic asa cum singur ai putut constata.

 

Spor.

[elektronu85]

Multumesc de aprecieri. A fost intr-adevar un exercitiu minunat!

 

In timpul testelor am observat si eu chestia cu incalzirea si ma gandeam la un fenomen de genul celui descris de tine doar ca n-as fi putut sa o exprim asa de bine. Practic in functionare se incalzesc binisor Q6 si Q7(temperatura creste un pic, pot sa tin degetul pe ei dar este deranjant la deget) si de asemeni se incalzeste si Q9(a durat ceva pana mi-am dat seama ca doar Q9 se incalzeste, pe placa Q9,Q8 si Q5 sunt foarte aproape montati si am reusit sa sesizez diferenta de temperatura doar cu sonda de temperatura, cu degetul nu-mi dadeam seama care dintre ei e mai cald). Oricum, daca in functionarea normala as aduce vreo imbunatatire, as putea sa caut niste trz noi cu terminale mai lungi si sa-i cuplez fizic cu putina pasta termica intre ei si stransi cu un surub cu piulita, dupa care sa fie montati pe placa ceva mai sus de nivelul celor existenti acum, si in felul acesta rezolv oarecum si cuplajul termic, insa nu sunt convins cat de mult se justifica chestia asta.

 

Oricum testul in sine si mai ales ajutorul si raspunsurile tale, Marian, m-au ambitionat si dupa ce finalizez cele doua module o sa iti cer cateva sfaturi legate de un posibil "tuning" la alte 4 kituri de AV400 de aceasta data. Am patru kituri nefinalizate de AV400, mai exact sunt cablaje din cele verzi comercializate de dl Vasile acum ceva timp, la care am montat SMD-urile, iar doua dintre ele au montate si componentele THD. La aceste kituri as incerca sa aduc cateva imbunatatiri in limita in care se justifica, as pune in practica si sugestia dlui Victor dintr-un post anterior in care imi recomanda legarea in punte cate doua module si alimentarea la tensiune mai mica si de asemeni as incerca schimbarea finalilor cu bipolari daca in felul acesta se obtine o crestere semnificativa a performantelor. As face toate astea si in scop didactic, ca sa mai invat eu despre functionarea amplificatoarelor si pentru faptul ca e pacat de ele sa stea nefolosite.

 

MULTUMESC INCA O DATA PENTRU SUSTINERE!!!

[Marian]

Ma uitam acuma la placile diy400 si din cate vad cuplajul termic intre Q8 si Q9 este foarte simplu de facut, fara sa schimbi tranzistorii, apleci temporar Q5 usor in fata, apoi faci rost de o bucatica de tabla de aluminiu de grosime egala cu distanta dintre capsulele Q8 si Q9, o slefuesti bine cu smirglu fin, si tai o bucata la dimensiuni cat sa depaseasca putin marginile capsulelor, dai gaura aferenta in dreptul gaurilor din capsulele tranzistorilor apoi o introduci intre ei, folosindu-te de o foita de mica intre ea si tranzistorul a carui parte metalica este inspre ea, folosesti si la surub izolatie pentru tranzistorul a carui parte metalica vine inspre capatul surubului, un niplu cu partea subtire taiata cu lama, in fond si la urma urmei tabla aia de aluminiu serveste pe post de "distantier" intre cele 2 tranzistoare, dar unul cu un bun transfer termic, facand astfel ca temperaturile de lucru ale lor sa fie mult mai apropiate, e o chestie care desi pare complicata judecand dupa descrierea mea, dar in fapt in cca 10 minute e gata, efort minim pentru un rezultat destul de ok, dar nu e obligatoriu, daca vrei o faci, daca nu, il lasi asa.

[elektronu85]

E si mai simplu pentru ca tranzistoarele sunt in capsula izolata si de aia ziceam ca se pot uni cu un simplu surub, singurul inconvenient ar fi terminalele cam scurte la tranzistori, terminalele sunt introduse in gaurile din cablaj pana la capat, adica pana acolo unde  ele sunt putin mai late in dreptul capsulei si nu permit indoirea, adica nu permit cuplajul direct, dar se poate rezolva intr-adevar cu o tabla de aluminiu. O sa incerc si varianta asta.

[elektronu85]

Salut!

 

Eu nu stiu cum reusea sa regleze Sorteh modulele astea!!!

 

Eu in incercarea de a regla bias-ul am puscat pana acum 3 randuri de rezistente!!! Oricum noroc de rezistente ca altfel cred ca prajeam finalii de n-aveam aer!! Eu nu mai inteleg in ce sens trebuie invartit de potentiometrul ala multitura: in sens orar sau in sens antiorar. Din ce am observat eu as zice ca mai intai trebuie "desurubat" in sens antiorar pentru a-l aduce la zero dupa care se "insurubeaza" in sens orar ca sa crestem bias-ul. Am observat ca atunci cand desurubam scadea caderea de tensiune pe rezistenta din sursa iar daca insurubam crestea tensiunea. Mie unul mi se pare cam instabil reglajul, pana spre 12mV creste destul de liniar tensiunea, iar daca insurubez in continuare dupa maxim un sfert de tura creste instant tensiunea pe aparat pe la 30-50mV si in acelasi moment pusca rezistentele inseriate pe alimentare. O singura data am reusit sa ma apropii pe la 15mV dar cand am luat surubelnita de pe potentiometru au si puscat rezistentele, am apucat sa citesc tensiunea era pe la vreo 50 mV aproape.

 

Oricum buna treaba cu rezistentele inseriate pe alimentari, vad ca pana in prezent tranzistorii finali n-au dat nici un semn ca ar fi patit ceva, nici n-a iesit fum din ei, nici nu s-au incalzit excesiv.

 

Ca o precizare, am alimentat montajul direct din punte, fara filtraje, am folosit doar filtrajele existente pe placa.

 

Ce sa-i mai fac?? Sa las bias-ul mai mic??? Cu ce influenteaza functionarea amplificatorului un bias mai mic??

[Marian]

Pune filtrajul principal de forta la locul sau, prezenta sa este importanta, nu mai testa fara el. Apoi ar fi util un osciloscop pus pe iesire in momentul cand reglezi biasul cu rezistentele alea inseriate pe alimentare ( ce valoare au? ), eu suspectez intrarea in oscilatie ca motiv al saltului atat de brusc al caderii de tensiune pe acele rezistente din sursele finalilor, un osciloscop iti confirma asta imediat. Conteaza si valoarea rezistentelor inseriate pe alimentare deoarece daca sunt mari atunci pica si tensiune mare pe ele, si schema asta nu se descurca tocmai bine cu variatii mari ale alimentarii, deci o poti dezechilibra tocmai datorita scaderii poate semnificative a tensiunilor de alimentare, de regula cam 50mA prin fiecare pereche de final ( deci undeva pe la 9-10mV cadere de tensiune la bornele uneia din rezistentele de 0,18 din sursele finalilor ), ar trebui sa fie in regula, trebuie sa tii cont ca asta presupune numai pentru finali 200mA curent consumat. In cazul tau ai reglat la 15mV ceea ce inseamna 83mA pe fiecare pereche de finali, si 330mA per total, si daca ai avut spre exemplu 100 Ohm inseriat cu alimentarea asta inseamna 33V cadere pe ele, si cam 11W disipatie... Acuma nu stiu ce rezistente ai folosit tu dar ai deja destule informatii in ce am scris aici pentru a putea deduce tu singur cam ce ar fi in cazul tau.

[elektronu85]

Am uitat sa atasez si pozele, am folosit rezistente de 10ohmi la 2W asa cum spuneau si alti colegi mai sus. Stiam de metoda osciloscopului, si eu ma gandeam ca mi-ar prinde tare bine si as vedea imediat cand intra in oscilatii, dar din pacate nu il am si nici nu gasesc unul cu doua canale la un pret accesibil. Intre timp o sa caut niste rezistente de 10 ohmi ceva mai potente, cu wati mai multi si o sa incerc din nou sa reglez curentul la limita maxima admisibila, dupa care o sa masor si fara rezistente, direct cu sigurante fuzibile. Multumesc de sugestii!!