Caut schema functionala rx cu reactie pe tuburi

[hpavictor]

Una dintre metodele eficace de protectie a cuarturilor este inserierea directa a unui bec de scala ( 6,3 V / 0,3 A ) cu cuartul din oscilator , acesta preluand toate fenomenele tranzitorii la pornire / oprirea MOPA , si nu este unic , asa cum sunt cristalele ! Amplitudinea semnalului mai depinde si de parametrii interni ai cuartului ( factor de calitate , taietura , material ) si prin simpla schimbare a acestuia se pot obtine rezultate spectaculoase sau mai putin bune......poate se justifica varianta rusului cu VFO separat , cu o pentoda cu panta mare ! Va urez mult succes in constructii de calitate !

[nea_bobina]

Una dintre metodele eficace de protectie a cuarturilor este inserierea directa a unui bec de scala ( 6,3 V / 0,3 A ) cu cuartul din oscilator , acesta preluand toate fenomenele tranzitorii la pornire / oprirea MOPA ,

Neatza Victor,Mdaaa, de acord, dar 1) eram prea "infierbantat" la 1:30AM si 2) configuratia oscilatorului nu este Pierce, practic punctul de reactie nu se ia partial din anod; e un Colpitts (priza capacitiva pe catod). Tocmai de-aia mi se pare suspecta treaba. Ma mai gandesc la posibilitatea ca in lipsa sarcinii sa nu se fi produs o autooscilatie in care sa fi fost implicate si sarmele din apropiere. Montajul l-am realizat, evident, sub forma de test, nu m-am apucat acum sa respect toate standardele de executie, hi. Ramane de vazut ce s-a intamplat. Cu stima,Nea Bobina

[ancient]

momentan radio sta si plange intr-un colt, mai am joi o teza(ultima ) si dupa aceea am timp berechet pana la anul sa ma ocup de el si sa-l fac functionalimi pare rau ca nu dau detalii importante ma devreme

Nimic nou cu rx-ul tau? Eu sunt prins cu slujba, n-am avut timp nici de familie cat trebuie; deplasari, etc. Am mai aruncat cate o privire pe ce au scris ceilalti pe aici si chiar vroiam sa le multumesc pentru dezbaterile interesante, dar eram curios sa stiu ce-ai mai facut cu rx-ul inceput. Vad ca Nea Bobina ti-a disecat destul de amanuntit ce ai avea de facut. Spor!Ancient

[+_Florin_+]

Din pacate, mi-e tare teama ca am troznit cuartul, intrucat in graba de a conecta jucaria la antena reala, am uitat sa deconectez alimentarea (330V). Si e posibil ca la deconectarea sarcinii artificiale, sa fi crescut amplitudinea vibratiilor placutei de cuartz si sa se fi distrus, ptr. ca nu mai oscileaza... Acum e 1:50AM si-s mort de somn, asa ca abia maine dupa amiaza o sa revin acasa, asupra montajului, sa testez cuartzul intr-un oscilator separat si sa vad ce e de facut.

Cuarturile format mic nu rezista mult in oscilatoare de putere cu tuburi, am patit-o si eu cu un oscilator echipat cu EL84 care avea un regim mai bland decat al dvs. A functionat continuu 10 ... 20 min (nu mai tin minte exact) apoi s-a defectat cuartul. L-am inlocuit cu altul, crezand ca e o intamplare dar fenomenul s-a repetat. Nici un moment nu a fost decuplata sarcina artificiala si nu a suferit vreo alta maltratare electrica.Se pare ca cea mai sigura varianta ar fi un oscilator de nivel mai mic urmat de un etaj de RF. O varianta ar fi sa folositi un PCL86 (ori ECL) in care trioda sa fie oscilator iar pentoda final RF. Sigur ar elibera 4...5W. Manipularea s-ar putea face din negativarea G1 a pentodei cu o tensiune mai maricica pt blocarea tubului cand nu e apasat manipulatorul.Soc de RF si filtru pi in anodul pentodei (clasic). Trioda nu are nevoie decat de un cuart intre grila si masa, paralel cu o rez de 100k iar in anod un soc de RF. Cuplaj capacitiv intre anod trioda si G1 pentoda.Acest topic mi-a declansat o mare pofta de lucru, chiar in seara asta voi incepe constructia unui reactor 1V1 pentru banda de 40m. Revin cu detalii.

[kuchta Petru]

Am patit si eu cu un Quart de 9Mhz la TX-ul meu, si tare m-am mai speriat cind am vazut ca nu mai oscileaza. Dar eu l-am desfacut cu atentie si am curatat lamelele de cupru pentru ca au fost oxidate. L-am probat din nou si am vazut ca merge. Cu el imparteam benzile si nu mai aveam altul exact de 9,00Mhz. 73' Petrica YO8CDQ

[nea_bobina]

Cuarturile format mic nu rezista mult in oscilatoare de putere cu tuburi, am patit-o si eu cu un oscilator echipat cu EL84 care avea un regim mai bland decat al dvs. [...]

Buna dimineata,

Nu va contrazic, dar voi dedica un pic de timp studiului problemei. Intr-un fel sau altul, a fost depasit curentul admisibil prin cristal, asta e clar; dar trebuie sa edific circumstantele in care s-a produs acest fenomen. Revin aici asupra precizarii ca atat timp cat jucaria a functionat pe sarcina artificiala, nu s-a petrecut nimic ciudat. Intrucat cuarturi de 7.3MHz se gasesc cu pumnul, voi mai cumpara cateva bucati si o sa-l las pe sarcina artificiala mai multa vreme. As paria ca nu se va intampla nimic. Cred ca mai curand, datorita butonarii haotice a elementelor de reglaj a filtrului PI de la iesire, s-a produs o dezadaptare puternica si de aici, o cale de intoarcere spre intrare.

Trebuie sa recunosc cinstit ca nu am montat un miliampermetru care sa-mi indice valoarea curentului prin tub, in momentul efectuarii acordurilor. M-am multumit sa trag cu ochiul la osciloscop, dar asta nu e suficient.

Mai e de lucru. Hi.

Se pare ca cea mai sigura varianta ar fi un oscilator de nivel mai mic urmat de un etaj de RF.

Fara indoiala! Dar ideea mea a fost experimentarea cu configuratii "de pe vremea lui Pazvante". Daca au reusit "stramosii", trebuie sa reusim si noi. Si asta, tinand cont de faptul ca dumnealor nu beneficiau pe vremurile acelea de echipamentelee de masura si testare pe care le avem noi. Din cate mi-au povestit inaintasii, AVO-metrul era de baza, alaturi de cateva aparatele ajutatoare, de cele mai multe ori autoconstruite. Cine avea acces la un osciloscop pe vremurile acelea, deja se numea boier. Iar de multe ori, in loc de reflectometru, foloseau un indicator de curent sau de tensiune in antena (unele mai rasarite, aveau si dispozitive cu termocupluri, hi). Sarcina artificiala era redusa, de cele mai multe ori, la un simplu bec (solutie extrem de contestata). Cuarturile costau o avere, cablu coaxial era rar, utilizand mai mult scarita - si totusi uite asa, s-au descurcat.

Acest topic mi-a declansat o mare pofta de lucru, chiar in seara asta voi incepe constructia unui reactor 1V1 pentru banda de 40m. Revin cu detalii.

Sa-i multumim lui Ancient! Si mie mi-a trezit "pofte" asemanatoare, hi. Sunt satul de lumea ultra-digitala in care ne petrecem cam tot timpul si din motivul asta, gasesc o iesire deconectanta in lumea echipamentelor simple si antice.

Cand voi avea niste date concrete, voi reveni cu noi postari.

 

Cu stima,

Nea Bobina

[hpavictor]

Dar noutati legate de 1V1 + MOPA exista ? Va rog sa descrieti problemele intampinate si solutiile gasite pentru depasirea acestora ( daca este cazul.....hi ) .......sunt extrem de curios si invidios !

[nea_bobina]

Dar noutati legate de 1V1 + MOPA exista ? Va rog sa descrieti problemele intampinate si solutiile gasite pentru depasirea acestora ( daca este cazul.....hi ) .......sunt extrem de curios si invidios !

Salut! Nu prea mai am noutati, ptr. ca n-am avut timp sa mai surubaresc. Poate in acest week-end. Cu stima,Nea Bobina

[+_Florin_+]

Ceva probleme am eu, referitoare la bobina detectorului. Am o carcasa de plastic de 24mm diametru insa nu as vrea sa o folosesc pentru ca are coeficientul de dilatatie foarte prost (mare) si obtin o bobina instabila termic.Mai am o sticluta miniatura de Whisky cu diam de 25mm, sticla este excelenta din punctul de vedere al stabilitatii termice, insa trebuie sa imaginez un sistem rigid si robust de prindere a sticlutei de sasiul de fier al montajului, ceea ce este cam dificil ...A doua problema este cea a stabilizatorului de 150V.Am un tub VR150 insa ma uit la el precum curca la lemne deoarece nu am facut niciodata stabilizatoare cu lampi si nu stiu conexiunile la soclu, cum sa-l folosesc, etc. Datasheet-ul nu m-a ajutat cu nimic.Sasiul este inca in lucru, ieri am pierdut o jumatate de zi curatand condensatoarele variabile. Erau pline de praf si grasimi. Le-am smotocit in benzina pana au iesit cum vreau eu, adica sa arate ca noi. Bineinteles, le-am si uns rulmentii cu cateva picaturi de ulei.Voi reveni cu poze si noutati ...

[hpavictor]

Cu siguranta ajuta toate sfaturile descrise mai sus ......va prezint realizarea unui amator de constructii cu tuburi , usor diferita de cele " clasice " gasite pe net !

[maxxim33]

Sint sigur ca al tau o sa iese mai bine ca proiectul de mai sus

[lorik199]

uite aici florin o schema cu VR150Rezistenta o calculezi in functie de caderea de tensiune pe stabilitron si implicit puterea maxima disipata admisa de el

[nea_bobina]

Ceva probleme am eu, referitoare la bobina detectorului. Am o carcasa de plastic de 24mm diametru insa nu as vrea sa o folosesc pentru ca are coeficientul de dilatatie foarte prost (mare) si obtin o bobina instabila termic.

Glumesti, dom' Florin... Daca e de PVC standard ptr. apa, foloseste-o cu incredere. Eu am folosit atat PVC gri, cat si o cutie de la Eferalgan, si vreau sa-ti spun ca mergea de rupea. E adevarat ca nu la fel de stabil ca in conditiile unei carcase din textolit si cu ecran pe deasupra, dar problemele de instabilitate provin in special de la condensatoarele din circuitul de acord, inclusiv cel variabil. Daca deocamdata nu ai pe ce sa construiesti bobina, las-o balta cu sticluta de visichi. Fa-o pe PVC sau cum am folosit si eu, de test, EFERALGAN/UPSARIN. Suportul a fost constituit din capac, prin care am trecut un surub M4 fixat cu cate o piulita de ambele fete, apoi prins pe dedesupt. Nu e grozav, dar in prima faza e suficient. Tu trebuie sa ajungi cu circuitul oscilant unde trebuie, apoi finisarile la final.

A doua problema este cea a stabilizatorului de 150V.

Atasez niste link-uri si o documentatie din doua fisiere JPG de la Sylvania:

 

http://www.mif.pg.gda.pl/homepages/f...41/g/GL874.pdf

 

http://www.mif.pg.gda.pl/homepages/f.../137/0/0B3.pdf

 

Cand voi ajunge acasa' date=' o sa postez si un sheet Excel pe care l-am conceput in vederea automatizarii calculului rezistorului de balast necesar stabilitronului. In principiu, trebuie sa tii cont de faptul ca 1) tubul stabilitron are nevoie de un curent minim de functionare in parametrii normali si 2) curentul total prin tub nu trebuie sa depaseasca valoarea maxima descrisa in specuri.

Spre exemplu, luand cazul VR150, avem din specul GL874.pdf, sectiunea "MAXIMUM RATINGS":

 

- DC operating current: min. 5mA / max.40 mA

- max. DC anode voltage: 180V

- DC starting voltagge: min. 160V

- regulation 5 to 40mA: 4V

 

Tot in specul respectiv sunt date si interpretarile datelor. Astfel, tubul va opera normal in conditiile in care il alimentezi cu min. 160V, dar fara a depasi 180V la anod; curentul maxim admisibil prin tub este de 40mA si se specifica cu steluta (*) ca rezistorul de balast trebuie astfel calculat incat sa nu se depaseasca aceasta valoare a curentului prin tub, altfel gazul nobil din interior se va consuma rapid si pfffff... stabilizare. Hi. Ultima specificatie spune ca in conditiile in care curentul prin sarcina o sa varieze intre 5 si 40mA, tensiunea stabilizata la capetele tubului va varia cu +/- 4V.

 

MENTIUNILE MELE:

- plus/minus 4V fata de 150V, nu reprezinta mare branza si trebuie sa tii cont de faptul ca nu vei monta un singur amarat de stabilitron pentru un etaj care sa aiba un consum atat de variabil ca cel maxim specificat in documentatie;

- eroarea variatiei de stabilizare se va transmite *procentual* si prin eventualele divizoare de tensiune instalate dupa tub. Cu alte cuvinte, daca vei calcula valoarea absoluta pe baza procentului de deviatie a stabilizarii de la capetele tubului, in cazul unui divizor rezistiv ptr. alimentarea unei grile-ecran de la o pentoda, vei vedea ca variatia la iesirea divizorului este fix-pix, (prin prisma posibilei variatii finale a curentului anodic) - ceea ce trebuie sa-ti consolideze ideea ca nu trebuie musai sa faci o stabilizare separata pentru grila-ecran in cazul tubului detector.

- tubul stabilitron se va incalzi atunci cand va functiona in gol (cand nu va avea sarcina pe iesire), intrucat curentul maxim calculat sa treaca prin el, dupa rezistenta de balast, va fi inghitit chiar de tub. Cand va avea o sarcina la capete, va functiona intr-un regim mai lejer, ceea ce se va traduce si printr-un regim termic potrivit. In gol, se incinge pana la aprox. 50 grade. Cu sarcina pe iesire, ar trebui sa fie caldut, un pic peste temperatura mainii.

De aici, rezulta o conditie de buna practica: calculul rezistorului de balast in asa fel incat cu tot cu sarcina, curentul prin tub sa se stabileasca undeva pe la mijlocul valorii maxime din specificatie. In cazul lui VR150, max. = 40mA, atunci mijlocul e in jurul lui 20mA. Hi.

 

Calculul efectiv se poate face pornind de la estimarea consumului total al etajului care va trebui stabilizat. Concret, spre exemplu, eu am stabilizat cu VR150 tensiunea pentru etajul detector cu reactie, realizat in jurul lui 6K3 plus (desi nu era necesar) etajul ARF realizat tot cu 6K3. Consumul total al celor 2 tuburi este de vreo 8mA. La mine, am pornit de la tensiunea livrata de redresor, respectiv 310V. Intrucat am dorit ca la capetele stabilitronului sa am 150V, avem Ua - Ustab = 310V - 150V = 160V. Asadar, se incadreaza la capitolul tensiune minima de alimentare, hi. Mai departe, Rbalast = Ustab / Itub, unde Itub am convenit ca ar trebui sa fie in jurul valorii medii de 20mA. In aceasta situatie, avem Rbalast = 160V/22mA = 7.2Kohm (P = 160V * 22mA = 3.5W). In cazul in care am folosi valoarea standard de 10K/5W, ar rezulta un curent de 16mA, ceea ce include atat minimum necesar functionarii tubului stabilitron, cat si consumul tras de sarcina. Personal, am trantit fara rezerve 10K/5W si cu asta am incheiat socoteala. Masuratorile finale au exprimat clar ca socotelile au avut dreptate, asadar nu mi-am mai batut capul, hi.

 

Referitor la modul de conectare al stabilitronului, vei observa ca la VR150 pinii 3 si 7 reprezinta un jumper intern. Uzantele traditionale conecteaza tubul catre sarcina prin intermediul acestui jumper, pentru ca atunci cand scoti lampa, sa se taie si alimentarea sarcinii (altfel, evident, n-ar fi indicat pentru sarcina sa inghita din start tensiunea redresata direct, hi). Mai concret, poti conecta anodul (pin 5) cu pinul 3 si sa iesi catre sarcina prin pinul 7. Daca scoti VR150-ul, se intrerupe astfel circuitul catre sarcina si consumatorul de la capatul firului va fi fericit , hi.

 

Cam asta-i toata treaba cu VR150 sau echivalentele sale. Am mai folosit OD3, StR15030, etc.

Vezi sa nu te miri, VR150 lumineaza mov deschis, foarte frumos. Am postat tot in cadrul thread-ului de aici vreo 2 poze cu glow-ul sau. ATENTIE, pozele sunt expuse vreo 30 secunde, asa ca intensitatea luminoasa in realitate e mult mai mica. Nici n-ar trebui sa fie mare, altfel inseamna ca trece un curent prea mare prin tub.

 

Sasiul este inca in lucru, ieri am pierdut o jumatate de zi curatand condensatoarele variabile. Erau pline de praf si grasimi. Le-am smotocit in benzina pana au iesit cum vreau eu, adica sa arate ca noi. Bineinteles, le-am si uns rulmentii cu cateva picaturi de ulei.

Voi reveni cu poze si noutati ...

Ai facut foarte bine ca ai curatat variabilii. Marea problema la ei o constituie conexiunea rotorului cu sasiul si lamelele de masa. Multi au probleme din acest motiv, inclusiv fuga haotica de frecventa.

Revenind la stabilitatea frecventei, imi pare rau sa-ti spun ca orice condensator variabil care are placi de aluminiu, sufera si de un coeficient termic deranjant in comparatie cu cel oferit de placile din alama. Utilizarea unor condensatoare cu coeficient termic negativ in zona circuitului oscilant (daca il concepi pentru unde scurte) este necesara, ptr. a compensa fuga pozitiva oferita de bobina si deriva introdusa de condensatorul variabil.

 

Eu am folosit un sasiu de la o statie A7B, care are CV-ul din placi de alama si este si ecranat intr-o caseta zdravana. Asta, corelat cu utilizarea unor condensatoare tubulare rusesti de culoare bleu (albastru deschis) cu coef. termic negativ, a condus la o deriva finala foarte mica. Dupa vreo 20 minute de incalzire, pot decoda fara probleme un QSO in RTTY. Bobina initiala a fost pe carcasa de EFERALGAN si se comporta bine, atat timp cat nu suflai peste ea sau nu existau curenti de aer cu care sa vina in contact. Din acest motiv, am preferat sa pierd din Q-ul total, dar s-o reconstruiesc pe o carcasa din acelasi A7B (8mm textolit, cu ecran de aluminiu, miezul de ferocart fixat cu elastic).

 

Cel mai indicat este sa pui bobina detectorului sub sasiu, ca sa fie izolata de radiatia termica a tuburilor. Daca o poti izola si pe ea, ar fi si mai cool. Asta, pentru unde scurte si in special ptr. receptia emisiunilor cu banda ingusta.

Daca intentionezi sa folosesti receptorul in unde medii, atunci chiar nu merita sa-ti bati capul. Merge sa folosesti orice.

 

Sper ca mentiunile de mai sus sa-ti fie de folos si sa te vedem "pe sus" cu reactorul demarat!

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

uite aici florin o schema cu VR150

Lorikutzule, baiatu' moshului (hi) n-ai mai dat nici un semn de viata! Ziceai ca mai mesteresti la rx-ul ala dupa teze. Chiar eram curios sa stiu daca l-ai adus la un numitor comun cu elanul pe care-l aveai la inceput! N-ai mai dat semne de viata, te-ai dat la fund, sau ti-a pus capac vreo Craciunitza ? Ia zi-ne si noua cum stau lucrurile prin judetul tau... Cunosc destul de bine imprejurimile, iar armata am facut-o la Braila. Mult mai departe de tine, dar moldovencele sunt fete frumoaaaaaseeeee, Doamne-Doamne! ... de lasai draq si specificatii si receptoare si oricare sarme, numai sa iei o gura de aer curat si-un week-end petrecut in bratele vreuneia... HI. Cum stai? Ai cerut concediu medical "dupa" ? Cu stima,Nea Bobina

[nea_bobina]

Am un tub VR150 insa [...] Datasheet-ul nu m-a ajutat cu nimic.

Salutare din nou si mii de scuze!

Am publicat niste link-uri gresite la specurile pentru stabilitroane. Rectific aici:

 

http://www.mif.pg.gda.pl/homepages/frank/sheets/141/g/GL874.pdf

 

http://www.mif.pg.gda.pl/homepages/frank/sheets/137/0/0B3.pdf

 

N-a fost cu intentie!

 

Cu stima,

Nea Bobina