Caut schema functionala rx cu reactie pe tuburi

[nea_bobina]

am colectia Radio ( URSS ) de la primul numar pana in 1989 , dar intr-un format mai ciudat , e posibil sa fie nevoie de o conversie in JPG ( eu asa fac ) , nu stiu daca este permisa republicarea.....mai am cateva scheme si carti , culese de pe net ...... o sa intre in posesia Dvoastra imediat dupa Anul Nou .

Pacat ca nu cunosc limba rusa ......cand eram elev nu prea am fost cel mai silitor la rusa !

Salut Victore,

Rusa stie Relu Crocodilu', amicul nostru comun Mateescu, hi. De rest, nu-ti fa probleme. Responsabilitatea copyright-ului imi apartine, hi. Daca vrei sa pui ceva la gramada, putem aranja fara probleme.

Initial am hotarat sa construiesc un receptor simplu , cu reactie , dar m-am lovit de o problema extrema : carcasa si scala

E o problema care te va presa daca esti prea scrupulos. Poti atarna orientativ si la reactor o spira de cuplaj cu o scala digitala, care va masura oscilatia tubului detector, hi. Sincer, reactorul e pentru distractie. Poti face si QSO-uri cu el, dar nu vad la ce iti trebuie o precizie deosebita.

Acordul in cazul in care folosesti un emitator separat, se face ca pe vremea lu' tata: cu tancul final in repaus si prin suprapunerea oscilatorului pilot peste semnalul statiei receptionate. Asta-i tot. Iti garantez ca merge... Nu poti face chiar bici dintr-o amarata de lampa. Un frecventmetru

parlit atarnat la capatul unei spire prin care preiei RF din mediul inconjurator (sau dupa un repetor daca esti chiar scrupulos) va fi mai mult decat necesar, ca sa ai o "busola" de acord. Eu sincer, m-am multumit cu o scala rotativa pe care am marcat orientativ capetele de banda si mijlocul.

Si eu m-am omorat la inceput cu ideea de precizie, dar am constatat ca nu merita si-mi strica placerea. Nu faci concursuri si nici nu lucrezi in split ...Hi.

Ramane problema carcasei , si a aparatelor de masura , generator , pentru o calibrare serioasa....si nu am experienta in asa ceva ! Din 1984 pana in 2000 am mai cochetat ( hi !!! ) cu electronica , numai audio , niciodata RF ..... dar se pare ca a sosit vremea !

Esti modest. La standul de la expo, am vazut niste amplificatoare foarte frumos realizate. Nu vad de ce te subestimezi intentionat, hi. Carcasa, nu cred ca e o problema pentru tine. Cat despre generator, sa fim seriosi. Ptr. reactor, poti face orice amarat de oscilator conjugat cu un frecventmetru, ca sa stii unde esti, idem ptr. reglajul bobinelor. Un generator mai serios e bun cand te chinuiesti cu reglajul filtrelor, dar iti garantez ca am facut asta si cu un simplu Versatester + un atenuator reglabil. Folosind, evident, laborioasa metoda "in puncte", pana am avut acces la un generator vobulat. Acum nu-l mai am, ptr. ca l-am returnat facultatii, dar cu putina experienta, merge si la "ochiometrie" cu osciloscopul. De fapt, ai nevoie sa stii banda la 3dB, iti fixezi niste standarde pe gradatii si ... baleiezi de mana. Restul reglajelor sunt desigur, mult mai laborioase decat cu un vobler, dar ... in lipsa de altceva, iti garantez ca iese si asa.

Receptorul cu reactie poate fi construit ca o provocare ' date=' dar este greu de lucrat in trafic[/quote']Poate fi enervant pentru cineva care a venit de pe un transceiver modern. Pentru un incepator care n-are habar, sau pentru un experimentator, lucrurile stau altfel. Intervine curiozitatea, respectiv placerea. Hi.

recomand tuturor mai intai sa se " joace " cu el ' date=' si apoi sa construiasca chiar si un simplu convertor , si vor ramane impresionati de stabilitatea pe care o vor avea....evident in comparatie cu reactorul....am probat si stiu ce spun ( scriu ) [/quote']Fara doar si poate. Discutam de reactor ptr. ca asa a initiat Ancient topicul, si in afara de asta, mai e si tzicneala mea cu experimentele de la inceputurile radioului. Hi.

puteti sustine ca sunt de ceva vreme offtopic initiatorul topicului

Suntem in gasca aici' date=' ce-i aia "offtopic". Astea-s criterii pentru orgoliosii gomosi.

In concediu sper sa plec la Predeal ' date=' nu am mai fost in concediu cinstit , pentru turism , din 1990 ! Asa ca acces la internet va fi doar de pe telefon , dar nu pot vedea atasamente....[/quote']Concediu placut si sa ne revedem cu bine!

 

Cu stima,

Nea Bobina

[lorik199]

am vazut ca C7 se calzuleaza dupa nevoie, dar nu stiu cum trebuie calculat

Ura!Circuitul format din C7 si inductanta L formeaza un.....................................................................................................r de radioamatori, acolo sunt criteriile dure !Cu ce ai deja la dispozitie, pana maine la pranz ar trebui deja sa ne pui sa ascultam online radioul taucu reactie, fara gluma! Spor la treaba!Cu stima,Nea Bobina

Multumesc foarte mult de indicatiiVoi folosi asadar CV cu aer, mai am cateva identicePentru inceput voi alimenta montajul din sursa reglabila de laboratorSper ca mai pe seara sa va pot lasa impresii despre functionarea aparatului, am un deces in familie , ceva mai departe de mine si acum tebuie sa plec, de intors nu cred ca reusesc pana la 15:00-16:00Oricum nu voi neglija deloc acest radioreceptor, sunt dispus sa-l fac cu orice pret

[nea_bobina]

Voi folosi asadar CV cu aer, mai am cateva identicePentru inceput voi alimenta montajul din sursa reglabila de laborator

Salut,Foarte bine daca ai deja o sursa reglabila. E de mare ajutor. Acum, o completare fata de ce am postat azi noapte, referitor la filtrul acela LC. El este de fapt un filtru rejector de tip opreste-banda. Azi noapte m-am trezit pe la 4AM, datorita caldurii din casa si am deschis geamurile. Asta m-a facut sa-mi treaca putin somnul si de-aia am intrat pe forum. La ora aia, ti-am trantit la repezeala simularea de mai sus, in care atenuarea nu e concludenta. Ideea pe scurt e ca, analizand mai cu atentie circuitul, am refacut simularea si pot sa-ti spun ca filtrul ala e cam inutil, intrucat va atenua atat semnalul care trebuie rejectat, dar si semnale din banda adiacenta. Problema lui este de design. Pentru o chestie eficienta, trebuie schimbata arhitectura si se complica lucrurile. Desigur, te vei intreba, "atunci la ce a mai fost inclus acolo, in schema". Raspunsul e cu sec ... pentru ca ... a fost inclus. Nu vreau sa fiu rautacios si sa comentez mai mult, dar pot spune ca s-au publicat kilotone de scheme care fie nu functionau, fie functionau aiurea. La fel ca si in viata, nu merita sa-ti bati acum capul; ia ce e mai bun si mergi mai departe, hi. Asa ca inca o data iti mai spun: nu te complica cu el. Porneste receptorul asa cum e schema, si sunt sigur ca vei fi multumit. Cu stima,Nea Bobina

[hpavictor]

Exista noutati de la 1V1 ? Sau este prea devreme pentru evaluarea performantelor etajului amplificator RF ? Oricum poate fi folosit ca mixer , daca in catod se aplica semnal de la VFO , dar trebuie modificate circuitele oscilante acordate......nu este usor.......

[nea_bobina]

Exista noutati de la 1V1 ? Sau este prea devreme pentru evaluarea performantelor etajului amplificator RF ? Oricum poate fi folosit ca mixer , daca in catod se aplica semnal de la VFO , dar trebuie modificate circuitele oscilante acordate......nu este usor.......

Am pornit in seara asta etajul preamplificator RF, realizat tot cu 6K3. Ce sa zic, se descurca, dar nu e stralucitor. Nici n-are cum. Circuitul acordat din grila are banda larga, deci nu te astepta sa simti un acord ca la o superheterodina, evident. Dar isi face treaba. In primul rand, amplifica bine. Se simte. In al doilea rand, un fenomen imbucurator e faptul ca au "disparut" posturile de broadcast din banda de amatori. Se aud acolo unde trebuie sa se auda. In al treilea rand, incarcarea detectorului e mult mai mica (nu se cupleaza direct antena) si din acest motiv, lucreaza intr-un regim mult imbunatatit. E drept, odata cu amplificarea, creste si zgomotul, dar asta e o socoteala care depinde si de tub, si de configuratia aleasa. Am un preselector cu nuvistoare rusesti facut mai de mult, poate o sa-l scot de la naftalina si sa vad cum se descurca cu el. Hi. Pe scurt, preamplificatorul RF a imbunatatit performantele de stabilitate globala a jucariei, iar faptul ca livreaza un semnal RF consistent catre detector, printr-un cuplaj slab cu circuitul sau acordat, face ca acesta sa functioneze cu randament bun si distorsiuni mici. Selectivitatea este si ea imbunatatita prin neamortizarea puternica a circuitului oscilant al detectorului, dar fara a fi stelara. Repet, principalul castig a fost disparitia din banda de amatori a imixtiunii posturilor puternice de radiodifuziune din banda de 40m (in special radio China). Desi banuiesc ca as putea dimensiona circuitele oscilante in asa fel incat sa folosesc sectiunile variabilului din A7B pentru un acord continuu in cadrul benzii, deocamdata mi-e prea lene sa ma mai lansez si in asa ceva, e prea laborios si mi-e cam lehamite. Probabil ca ma voi multumi sa scot un variabil separat pe panoul frontal si cu asta basta. Maine dimineata vreau sa ma apuc sa montez etajul emitator cu 6V6GT si sper sa incerc pana spre seara macar un QSO. Deocamdata banda se aude frumos si pentru simplitatea jucariei, sunt foarte multumit. Sunt sigur ca se poate si mai bine, dar nu intentionez sa-mi bat capul. Daca armata lui Churchill nu s-a dus pana in panzele albe pe vremea aia, nu consider ca am eu motive s-o fac acum. De fapt, mi-am atins scopul si stii cum e, te gandesti la urmatorul pas. Week-end placut!Cu stima,Nea BobinaP.S.> Adaug si schema simulata initial cu LTSpice (snapshot), daca intereseaza.

[nea_bobina]

Oricum poate fi folosit ca mixer , daca in catod se aplica semnal de la VFO , dar trebuie modificate circuitele oscilante acordate......nu este usor.......

Victore, de usor, mi-e foarte usor sa modific circuitele oscilante, hi. Problema e ca mi-e lehamite sa demontez ceea ce am facut. Intelegi? Am atins o stabilitate remarcabila cu jucaria in momentul de fata. La 30 min. dupa pornire, stau si decodific RTTY fara probleme. Pot citi si PSK31, dar se vede pe waterfall ca se plimba. Pentru legaturi CW si SSB, ma declar satisfacut, e foarte clar ca se poate fara sa turbezi ca-ti fuge acordul. De altfel, nu glumesc, asa cum e ansamblul in momentul de fata, daca dai cu pumnul in el nu-ti fuge. Se simte ca trepideaza, dar acordul ramane acolo unde e. Bobinele sunt ecranate in carcase de aluminiu stranse cu suruburi direct pe peretele condensatorului variabil, miezurile sunt fixate cu bucatele de elastic. Conexiunile critice le-am facut cu conductor de cupru de 1.5mm. Rigiditatea e foarte buna si dovada directa - stabilitatea de care sunt foarte multumit. Probabil ca veti cere poze. O sa fac si poze, dar nu va asteptati sa vedeti vreo lucratura de expozitie. Nici nu m-am ostenit. Scopul meu a fost sa scot cat mai mult la capitolul performante tehnice, nu la aspect. Aseara, am auzit un VK in SSB, pe la 7120 KHz. Cam 54 dupa ureche. Lucra cu un european. Dar a fost inteligibil. Dupa ora 19, picase propagarea. Vad ca e un concurs in care sunt multi italieni... Inca odata, pentru un rahatzel cu o singura lampa in partea fierbinte, stabilitatea e mai mult decat satisfacatoare. Nu ma asteptam. Am mai mesterit reactoare (ce-i drept, mai mult ptr. broadcast), dar nu obtinusem performanta asta, ptr. ca nu aplicasem toate masurile necesare. Pe asta l-am "premeditat" special ptr. 40m. Abia astept sa pot scoate cativa watti si sa incerc un QSO cu ceva atat de simplu ! Bucuria de a lucra cu ceva de la inceputurile epocii radio, e nespusa.Mananc ceva si apoi m-apuc de etajul de emisie. Daca ajung la vreun rezultat, va tin la curent!Cu stima,Nea Bobina

[lorik199]

Imi pare rau ca nu am putut sa mai revin cu detalii ieri, am ajuns la ora 21:00, am facut baie si m-am dus direct in pat, unde am cazut ca mortAcum ma duc sa caut rezistentele necesare si sarma pt bobina

[nea_bobina]

Imi pare rau ca nu am putut sa mai revin cu detalii ieri, am ajuns la ora 21:00, am facut baie si m-am dus direct in pat, unde am cazut ca mortAcum ma duc sa caut rezistentele necesare si sarma pt bobina

Salut,In primul rand, condoleante - am uitat sa-ti transmit. Regret ca ai trecut prin astfel de evenimente, dar asta-i viata. In al doilea rand, sper ca n-ai oferit vreo alta conotatie indemnurilor noastre, hi. Fiecare face ce, cat si cand poate... ca doar n-ai vreun contract ! Foarte bine ca te-ai odihnit. Ia-o incet si nu te grabi, sa nu faci greseli. Spor la treaba!Cu stima,Nea Bobina

[lorik199]

L-am facut practic, dar nimic nu face(in sensul receptionarii unui post)Prima data am pus bobina de UL, care am realizat-o mai neingrijit si nici n-am respectat exact coteleDoar fluieraturi cand CV de acord era deschis aproape de maximCelalalt cv modifica frecventa fluieraturilorAm facut si bobina de US, aceasta realizata ca in carte, doar ca am folosi numai CuEmCu aceasta am prinns un post foarte slab, pe fundalul fluieraturilor, in ruseste, dar deabia am inteles cevaComportamentul identic la variatia CVAlimentare 250V stabilizat, filament c.a. antena cca 15 m CuEm 0,8 mmPriza buna de pamantAaa, si toate sursele in comutatie din casa opriteN-am idee ce poate fi, am acordat o atentie sporita pieselor sa fie de calitate

[nea_bobina]

L-am facut practic, dar nimic nu face(in sensul receptionarii unui post)Doar fluieraturi cand CV de acord era deschis aproape de maximCelalalt cv modifica frecventa fluieraturilorAm facut si bobina de US, aceasta realizata ca in carte, doar ca am folosi numai CuEmCu aceasta am prinns un post foarte slab, pe fundalul fluieraturilor, in ruseste, dar deabia am inteles cevaAlimentare 250V stabilizat, filament c.a. antena cca 15 m CuEm 0,8 mmPriza buna de pamantAaa, si toate sursele in comutatie din casa oprite

Salut Lorik,1) nu ai nevoie neaparat de priza de pamant. E indicata, mai ales cand nu ai masa metalica suficienta la sasiu, dar in rest, nu trebuie s-o consideri neaparat necesara pentru a vedea ca functioneaza dracovenia. Eu am priza de pamant, dar n-o folosesc si te asigur ca reactorul meu functioneaza foarte bine si fara ea.2) nu te gandi ca daca n-ai tensiune stabilizata, o sa tuseasca. Nici vorba, trebuie sa functioneze fb (mai ales pentru posturi de radiodifuziune) si cu tensiune nestabilizata. Stabilizarea poate fi necesara la receptia posturilor de amatori. Daca o ai, sa fie primit! 3) Antena e OK; receptorul tau ar trebui sa auda cate ceva chiar si cu 2m de sarma. Hi.4) Sursele in comutatie nu prea le vei auzi in receptor, daca e corect lucrat. Vei auzi mai curand dispozitivele de tip dimmer de la reglajul intensitatii luminoase, sau scanteile de la diversele motoare electrice din apropiere. Si acum, despre fluieraturi. Din start te intreb: ai citit cu atentie documentatia care ai postat-o? De ex., pag.168 sus, pag. 173 jos si pag. 174 sus. Scrie clar ca daca auzi fluieraturi puternice, inseamna ca receptorul e in acrosaj (oscilatie profunda). Pentru a iesi din acrosaj, trebuie sa deschizi condensatorul de reactie (Cr) spre minimul capacitatii sale. Tot la pag. 174 sus, aliniatul 2 iti spune: "Cand reactia e prea puternica si nu putem opri oscilatiile, desi Cr e deschis complet, inseamna ca bobina de reactie este prea mare. In acest caz, solutia este micsorarea numarului sau de spire". Ai citit asta? Ai incercat sa aplici explicatiile? Mi se par foarte clare si realiste. Ti se spune exact ce ai de facut. De fapt, primul pas si cel mai important in reglajul unui astfel de receptor, este ajustarea pragului de reactie. Odata cu punerea acestuia la punct, restul se rezolva mai usor. Daca totusi le-ai citit si incercat sa rezolvi conform sugestiilor, dar tot nu ai obtinut rezultate, inseamna ca-s alte bube acolo si ar trebui mai multe date. O putem lua incet si pe bucatele. Deocamdata, confirma (sau nu) daca ai respectat indicatiile paragrafelor pe care le-am citat. Daca eu am citit documentatia postata de tine (chiar si printre randuri), ar fi trebuit s-o faci si tu. Si pe ultima suta de metri: - ce tub ai folosit la detector?- ai verificat ca grila supresoare (g3) sa fie conectata la masa? - daca inversezi capetele infasurarii de reactie de la bobina utilizata, ce se intampla? Mai fluiera receptorul, in vreuna din pozitiile condensatorului Cr? (inchis ... deschis) ?- te rog masoara tensiunile pe electrozii tubului: catod,g1,g2 si anod. Posteaza masuratorile.- cu g1 in aer (necuplat la circuitul oscilant), ce se intampla daca o atingi cu o penseta? Ar trebui sa auzi un barait puternic in casti. Asta e semn ca tubul lucreaza ca amplificator si e un prim pas inainte. - cu circuitul oscilant cuplat pe g1, masoara tensiunile pe R2 si R3, apoi posteaza-le alaturi de cele solicitate mai sus.Spor la treaba si asteptam sa revii cu date concrete!Cu stima,Nea Bobina

[lorik199]

Salut Lorik,1) nu ai nevoie neaparat de priza de pamant. E indicata, mai ales cand nu ai masa metalica suficienta la sasiu, dar in rest, nu trebuie s-o consideri neaparat necesara pentru a vedea ca functioneaza dracovenia. Eu am priza de pamant, dar n-o folosesc si te asigur ca reactorul meu functioneaza foarte bine si fara ea.2) nu te gandi ca daca n-ai tensiune stabilizata, o sa tuseasca. Nici vorba, trebuie sa functioneze fb (mai ales pentru posturi de radiodifuziune) si cu tensiune nestabilizata. Stabilizarea poate fi necesara la receptia posturilor de amatori. Daca o ai, sa fie primit! 3) Antena e OK; receptorul tau ar trebui sa auda cate ceva chiar si cu 2m de sarma. Hi.4) Sursele in comutatie nu prea le vei auzi in receptor, daca e corect lucrat. Vei auzi mai curand dispozitivele de tip dimmer de la reglajul intensitatii luminoase, sau scanteile de la diversele motoare electrice din apropiere. Si acum, despre fluieraturi. Din start te intreb: ai citit cu atentie documentatia care ai postat-o? De ex., pag.168 sus, pag. 173 jos si pag. 174 sus. Scrie clar ca daca auzi fluieraturi puternice, inseamna ca receptorul e in acrosaj (oscilatie profunda). Pentru a iesi din acrosaj, trebuie sa deschizi condensatorul de reactie (Cr) spre minimul capacitatii sale. Tot la pag. 174 sus, aliniatul 2 iti spune: "Cand reactia e prea puternica si nu putem opri oscilatiile, desi Cr e deschis complet, inseamna ca bobina de reactie este prea mare. In acest caz, solutia este micsorarea numarului sau de spire". Ai citit asta? Ai incercat sa aplici explicatiile? Mi se par foarte clare si realiste. Ti se spune exact ce ai de facut. De fapt, primul pas si cel mai important in reglajul unui astfel de receptor, este ajustarea pragului de reactie. Odata cu punerea acestuia la punct, restul se rezolva mai usor. Daca totusi le-ai citit si incercat sa rezolvi conform sugestiilor, dar tot nu ai obtinut rezultate, inseamna ca-s alte bube acolo si ar trebui mai multe date. O putem lua incet si pe bucatele. Deocamdata, confirma (sau nu) daca ai respectat indicatiile paragrafelor pe care le-am citat. Daca eu am citit documentatia postata de tine (chiar si printre randuri), ar fi trebuit s-o faci si tu. Si pe ultima suta de metri: - ce tub ai folosit la detector?- ai verificat ca grila supresoare (g3) sa fie conectata la masa? - daca inversezi capetele infasurarii de reactie de la bobina utilizata, ce se intampla? Mai fluiera receptorul, in vreuna din pozitiile condensatorului Cr? (inchis ... deschis) ?- te rog masoara tensiunile pe electrozii tubului: catod,g1,g2 si anod. Posteaza masuratorile.- cu g1 in aer (necuplat la circuitul oscilant), ce se intampla daca o atingi cu o penseta? Ar trebui sa auzi un barait puternic in casti. Asta e semn ca tubul lucreaza ca amplificator si e un prim pas inainte. - cu circuitul oscilant cuplat pe g1, masoara tensiunile pe R2 si R3, apoi posteaza-le alaturi de cele solicitate mai sus.Spor la treaba si asteptam sa revii cu date concrete!Cu stima,Nea Bobina

Deci documentatia am citit-o, am vazut ce s-ar intampla acoloCr-ul l-am deschis la maxim, dar n-a rezolvat nimicIn bobina n-am umblat, dar o sa mai scot cateva spire din infasurarea ce duce la grilaTubul detector e 6J4(scris cu caractere latine), din acela ecranat in tablag3 e conectata la masadata ating g1 cu o surubelnita baraie in castio sa fac dupa amiaza masuratorile si le pun aici

[nea_bobina]

documentatia am citit-o, am vazut ce s-ar intampla acolo

Asta e un prim pas foarte important. Bravo tie. Majoritatea constructorilor incepatori nu citesc si nu inteleg functionarea inainte de a se apuca de treaba. Oricum e un pas inainte sa stii macar formal cam ce ar trebui sa se petreaca acolo.

Tubul detector e 6J4(scris cu caractere latine)' date=' din acela ecranat in tabla. g3 e conectata la masa. data ating g1 cu o surubelnita baraie in casti[/quote']Si asta e o bila alba pe lista care va conduce spre victorie, hi. Asta inseamna ca tubul (spatiul grila-anod) isi face datoria ca amplificator audio.

Cr-ul l-am deschis la maxim' date=' dar n-a rezolvat nimic. In bobina n-am umblat, dar o sa mai scot cateva spire din infasurarea ce duce la grila[/quote']NU! GRESIT. Nu din infasurarea aceea trebuie sa scoti, ci din cea care reprezinta calea de reactie RF. Vezi c-am atasat o poza modificata a receptorulului tau, in care am si comentat traseele cu diverse culori. Calea de reactie este reprezentata cu rosu. Infasurarile de reactie sunt L3 (unde scurte), L6 (unde medii) si L9 (unde lungi). Deocamdata hai sa lucram pentru unde medii, e cel mai simplu. Daca e sa micsorezi inductanta bobinei L6, ar trebui ca din ea sa scoti ceva spire.

Acum, ideea e urmatoarea.

Ca sa micsorezi gradul de reactie, ai la dispozitie mai multe variante. In primul rand, trebuie sa slabesti cuplajul pe intreg circuitul de reactie.

Una din variante este micsorarea capacitatii condensatorului Cr, dar spui ca nu se intampla mare branza. OK.

Intrerupe circuitul de reactie prin deconectarea lui Cr sau a unui capat al bobinei L6, pur si simplu si vezi daca mai fluiera. Ar trebui sa nu mai fluiere. Daca se mai intampla totusi, atunci inseamna ca s-a creat o cale de reactie parazita. Asta ramane de vazut, e rezolvabila si chestiunea asta (depinde de amplificarea tubului, care e stabilita de polarizarea grilei-ecran G2).

Sa presupunem ca nu mai fluiera, odata ce ai intrerupt circuitul de reactie. Un lucru bun, hi. Acum, inainte sa scoti spire de la bobina de reactie, hai sa micsoram capacitatea Cr. In acest sens, poti inseria cu condensatorul tau variabil, un condensator fix ceramic de tensiune mai mare (250V sau mai mult). Trebuie sa testezi cu capacitati diferite. Deocamdata, sa presupunem ca variabilul tau Cr, daca e de Traviata de exemplu, si daca folosesti una dintre sectiunile mari, are o excursie intre 20 si 365pF (uzual). Daca deschis la maximum (20pF) tot iti fluiera, atunci mai inseriaza un cond. fix de 20pF cu Cr si vezi ce se petrece. Ideea e sa micsorezi capacitatea Cr cat de mult posibil, pana dispare fluieratul. Legarea in serie a condensatoarelor exact asta face, capacitatea rezultanta fiind mai mica decat cel mai mic condensator aflat in circuit. Daca vezi ca nici macar nu se micsoreaza nivelul fluieratului, atunci va fi cazul sa scoti din spirele bobinei de reactie. Vad ca e data cu 30 spire. Mie mi se pare foarte mult, mai ales pentru un tub ca 6J4 care e foarte sensibil. Pentru inceput, scoate direct 10 spire si vezi ce se petrece. In functie de asta, o sa te prinzi cum sa jonglezi cu capacitatea de reactie Cr, s-o maresti sau s-o micsorezi ca sa intri sau sa iesi din reactie.

HINT: in loc de condensatoare ceramice fixe, poti incerca sa inseriezi un trimer de 3/12, 6/25 pF, in capatul dinspre masa al lui Cr (nu spre anod !!).

 

O alta solutie de micsorare a gradului de reactie, pana la a ajunge sa scoti din spirele bobinei, ar fi sa modifici polarizarea grilei ecran (G2). Uzual, la un astfel de circuit detector, tensiunea de alimentare a anodului este intre 90 si 150V, iar in acest caz, reactia incepe sa se produca pentru tensiuni intre 10 si 30V prezente pe G2. Daca ai mai mult de 30V la G2, de regula amplificarea tubului e atat de mare, incat oscileaza fara nici o problema, indiferent de ce-i vei mai face in intrare. Solutia este reglarea amplificarii printr-un circuit de polarizare a lui G2, asa cum am mai precizat in cadrul acestui topic.

 

Dupa cum vezi, functionarea etajului detector cu reactie (asa cum am mai spus) se aseamana cu un balon. Il strangi intr-un loc, se umfla intr-altul, si va trebui sa ai rabdare sa compensezi din mai multe parti, pana il vei stapani. Daca vrei sa dozezi reactia folosind Cr, o solutie este sa realizezi si circuitul de dozare prin polarizarea lui G2, pe care sa-l reglezi in asa fel incat cu Cr la maxim (complet inchis), sa simti ca tubul oscileaza (fluieratul). Apoi deschizi Cr si vezi ce se petrece. Daca iese din reactie spre minimum, e OK. Daca va iesi brusc, atunci mai maresti tensiunea de polarizare pe G2, jongland intre cele doua reglaje pana cand vei vedea ca intre capetele lui Cr poti regla nivelul reactiei comod si placut, fara intrari si iesiri bruste. In momentul respectiv, poti masura tensiunea pe G2 si sa calculezi un divizor rezistiv definitiv. Sau poti masura (dupa deconectarea tensiunii de alimentare!), cele doua sectiuni ale potentiometrului de dozare a tensiunii pe G2, pe care le vei inlocui cu 2 rezistoare de valoare fixa.

 

NOTA: parerile sunt impartite, referitoare la modul de reglaj al reactiei, in functie de configuratia aleasa. Eu unul prefer reglajul in c.c. prin polarizarea lui G2, ptr. ca asta ma scuteste de interventii in partea de RF, care mai ales la frecvente mari, conduc la instabilitate. In plus, gandeste-te ca unul dintre polii lui Cr este pus la tensiunea anodica. Una la mana, va trebui sa ai grija ca partea metalica a lui Cr sa fie clar la masa, altfel te poti electrocuta; doi la mana, ia imagineaza-ti ce s-ar intampla daca din greseala, vreuna dintre lamelele rotorului de la Cr, se va deforma si va atinge statorul ?! Se va produce un frumos scurt-circuit pe tensiunea anodica. E adevarat, pana la sursa mai sunt 2 rezistori, dar cu siguranta se vor incinge si nu e de dorit. In concluzie, solutia pe care as adopta-o eu (e doar o sugestie!) ar fi sa jonglez din polarizarea lui G2 si reteaua de reactie pe RF in asa fel incat pastrand constante valorile lui Cr (inlocuit cu un cond. de valoare fixa) si ale bobinei de reactie, sa dozez reactia numai din polarizarea lui G2. Asa se lucreaza in mod curent cand faci montaje de detector in schema ECO (infasurarea de reactie este cu priza la catod). Deocamdata, experimenteaza asa si vezi cum se comporta, vezi de unde trebuie sa reglezi, etc. Ti-am povestit destule ... hi.

 

Sugestiile de mai sus se bazeaza pe ideea de a incerca sa nu scoti din spirele bobinei de reactie deja realizate.

S-ar putea totusi sa fie nevoie sa umbli si acolo. Daca vezi ca pragurile de acrosaj sunt prea ascutite, inseamna ca inductanta bobinei respective e prea mare (oricum mi se pare mare!) si in final, va trebui sa umbli si acolo.

 

Repet, reglajul detectorului cu reactie nu e deloc comod, cere intelegerea fenomenului, rabdare si putina indemanare. Tu deja ai inteles cam cum functioneaza, sper ca desenul meu sa te ajute suplimentar. Rabdarea si indemanarea cred ca le ai deja, asa ca ia-o usor, fara sa te enervezi si fara sa te demoralizezi. Vei ajunge cu siguranta la compromisul optim. Daca te consoleaza cu ceva, iti pot spune ca am pierdut imens de mult timp cu reglaje de acest gen, pentru fiecare receptor cu reactie pe care l-am construit. Chestiunea va fi valabila pentru oricare constructor, indiferent de abilitatile lui. Unii o vor face ceva mai repede, dar calea spre rezolvare e aceasi.

 

Cu stima,

Nea Bobina

 

P.S.> referitor la functionarea montajului si caile de semnal desenate de mine in imaginea atasata.

Desi am inteles ca ai citit explicatiile (bine realizate) din carte, imi permit sa revin cu cateva punctari pe scurt, sperand ca te vor ajuta mai mult.

Tubul functioneaza atat ca detector cat si ca amplificator (in special pentru semnale AF, dar are castig si pentru cele RF) . Semnalul RF este aplicat intre grila de comanda (g1) si catod, iar detectia se realizeaza in acest spatiu. In urma detectiei, rezulta un semnal AF, care va iesi prin tub, traversand spatiul g1-anod. Aceasta zona (g1-anod) reprezinta spatiul in care tubul functioneaza ca amplificator. In acest fel, vei avea la iesire (pe anod) atat semnale RF, cat si AF. Semnalele RF vor fi preluate de circuitele de reactie (vezi traseele rosii) si reinjectate intrarii tubului, producandu-se astfel intrarea in oscilatie a tubului (reactia propriu-zisa). Alimentarea anodului tubului se face prin filtrul compus din C4, R2 si C5. Semnalele RF vor fi prezente si la intrarea acestui filtru (C4-R2), dar C4 (100pF) prezinta o reactanta capacitiva mica (ex: Xc de 100pF la 855KHz = 1.8 ohmi), strapand practic la masa semnalele RF si permitand sa treaca doar cele AF (pentru ca Xc de 100pF la, sa zicem, 1KHz = 1.5Megomi). Filtrul respectiv exact asta face, filtrarea semnalului audio si separarea fata de cel RF.

In locul rezistorului R3, poti monta o retea de polarizare realizata prin genul de divizor rezistiv amintit si expus la inceputul acestui thread.

Bafta!

[hpavictor]

Exista noutati despre 1V1 sau MOPA ? Astept cu interes deosebit ! Sau macar ceva de la Lorik199......

[lorik199]

momentan radio sta si plange intr-un colt, mai am joi o teza(ultima ) si dupa aceea am timp berechet pana la anul sa ma ocup de el si sa-l fac functionalimi pare rau ca nu dau detalii importante ma devreme

[nea_bobina]

Exista noutati despre 1V1 sau MOPA ? Astept cu interes deosebit ! Sau macar ceva de la Lorik199......

Salut Victore,Lorik vad ca zice de teze, asa ca sa-i uram "Bafta" si sa ia punctaj maxim!Cat despre reactorul meu 1V1, n-am noutati, ptr. ca nu l-am mai gadilat cu nimic in plus fata de ce am obtinut. In schimb, in seara asta am asamblat un MOPA cu un tub unic, 6V6GT si am obtinut 40Vvv pe o sarcina de 50 ohmi (adica 4W efectivi), folosind un cuartz de 7.043 MHz (format HC6U). Montajul a functionat neintrerupt aproape 15 minute, timp in care am masurat regimurile tubului (tragea aproape 40mA), forma si amplitudinea semnalului de la iesire (folosind o sarcina de 50 ohm industriala) precum si modul in care isi face treaba filtrul PI. Rezultatele s-au incadrat in limitele simularii anterioare si a calculelor realizate pentru dimensionarea filtrului, asadar pana aici n-am avut nici o surpriza neplacuta (ba, din contra!, hi hi).Din pacate, mi-e tare teama ca am troznit cuartul, intrucat in graba de a conecta jucaria la antena reala, am uitat sa deconectez alimentarea (330V). Si e posibil ca la deconectarea sarcinii artificiale, sa fi crescut amplitudinea vibratiilor placutei de cuartz si sa se fi distrus, ptr. ca nu mai oscileaza... Acum e 1:50AM si-s mort de somn, asa ca abia maine dupa amiaza o sa revin acasa, asupra montajului, sa testez cuartzul intr-un oscilator separat si sa vad ce e de facut. Din fericire, mai am un cristal pe 7010 KHz (varianta veche, format CR-13) si-l pot folosi, dar nu stiu daca mai oscileaza. E din al 2-lea razboi... Oricum, m-as oftica rau de tot ptr. cel de 7.043, era unic in toata colectia mea de cuarturi si nu mai am altele in banda de 40m. Asta e. Graba strica treaba!Cu stima,Nea Bobina