Caut schema functionala rx cu reactie pe tuburi

[hpavictor]

Banalitati ? Sa-i spunem entuziasm......evolutia duce inevitabil catre superheterodina.......si daca tot te chinui sa faci un receptor modern , de ce este o problema in al extinde la functionarea in toate benzile de HF....cu vointa se poate rezolva !

[ancient]

Banalitati ? Sa-i spunem entuziasm......evolutia duce inevitabil catre superheterodina.......si daca tot te chinui sa faci un receptor modern , de ce este o problema in al extinde la functionarea in toate benzile de HF....cu vointa se poate rezolva !

Evolutia - probabil. Cu noile concepte DSP, deja se indreapta spre alte minuni. Asa cum am mai spus si la inceputul thread-ului, superheterodine am mai construit, dar nu cu tuburi. De altfel, nu ma intereseaza sa abordez montaje de o asemenea complexitate pe tuburi. Motivul pentru care am deschis acest thread este abordul, studiul si eventual imbunatatirea receptorului cu reactie realizat cu tuburi electronice, subiect aparut aproape odata cu lansarea triodei si deschiderea erei comunicatiilor. Din acest motiv l-am denumit banalitate, desi fenomenele care il guverneaza implica multa arta, dupa cate observ, in a-l stapani. Schemele atasate pana acum au fost o buna completare fata de ceea ce analizasem pana in prezent, dar rog in continuare pe oricine dispus sa ofere informatii, sa prezinte realizari sau concepte legate de subiectul thread-ului (eventual propuneri) sa ma sprijine atat cat ii permite timpul si disponibilitatea. Cu multumiri,Ancient

[hpavictor]

Dupa ce veti studia schemele de mai sus , la RBM puteti observa cateva artificii simple , dar de mare efect , si aici ma refer la faptul ca reactia in etajul detector se regleaza cu un condesator variabil , si nu cu potentiometru . Consider ca un potentiometru este mai putin fiabil si foarte zgomotos in actionare fata de un condesator variabil....de asemenea , o atentie deosebita a fost acordata si etajului audio , construit in jurul unei singure pentode . Extrem de economic , asigura bune performante numai impreuna cu castile originale , cu membrana metalica , avand o presiune acustica foarte mare in zona centrala a spectrului audio , sunetul fiind foarte penetrant in comparatie cu castile HiFi de astazi sau boxe de calculator , iar solutia originala a lui Telefunken / Lorenz de aplicare a unei reactii negative ( dublu T ) intre anod si grila , deconectabila , constituie un filtru AF deosebit de simplu , cu caracteristica selectiva tipica pentru telegrafie , axat cam pe 800 Hz , solutie existenta evident si la clona sovietica RBM . Pentru un receptor simplu , ideea este foarte usor de implementat , eventual comutand doua retele selective , una pentru telegrafie si una pentru fonie ( trebuie tatonate cateva valori ) si pentru asta cred ca ECL82/ 6F3P este o alegere buna.....mai pot fi adaugate un limitator de zgomote ANL gen Yaesu FT100/200 cu doua diode chioare , cu Ge , foarte eficient , si eventual un beculet cu neon in circuitul de antena ca la R250 , dar prepolarizat din tensiunea anodica , in asa fel incat daca tensiunea de aprindere este sa spunem 80V , el va fi polarizat cu 78V , si in cazul zgomotelor atmosferice captate de antena , acesta se va ioniza si va actiona ca un noise blanker......pentru micsorarea brumului de 50 Hz trebuie folosit obligatoriu soc pe anodica , si condesatori de cuplaj audio de valoare mica ( adica recomand 4,7 nF in loc de 100nF ) ca sa nu permita trecerea frecventelor joase nedorite . Cand voi reusi finalizarea schemei receptorului meu , o sa vedeti toate aceste solutii , mai explicit.

[hpavictor]

Mai atasez cateva idei.....

[ancient]

Mai atasez cateva idei.....

Buna seara!Multumesc pentru schemele atasate, sunt multe interesante. Intre timp, am pornit receptorul asa cum am spus, cu EF22 ca pentoda detectoare si EL12+6N9S preamplificator; dar nu oricum, ci transferat pe sasiu metalic. Domnilor, m-am convins ca experimentele pe cablaj nu sunt la fel de silentioase ca montura (mai inestetica) pe sasiu / direct pe socluri. In primul rand, pe parte audio, acum nu mai am nici un fel de brum ! E linisteeeeee.... si pace, pana cand ating intrarea lui 6N9S, hi. Asta mi-a dat curaj.Am mesterit si etajul detector si l-am pornit. Am stabilizat tensiunea ptr. acest tub cu un etaj bazat pe StR150/30 (OD2). E prima oara cand am folosit un tub stabilizator si sunt incantat de culoarea mov pe care o are haloul interior... Detectorul e acum mult mai stabil decat in montajul realizat in aer si pe un "sasiu" facut din placi de cablaj, ptr. test. Acum ma stradui sa ajustez bobina, intrucat m-am decis s-o construiesc pe o carcasa ecranata de FI de la un receptor mai vechi. E cam tarziu si nu mai stau, dar m-am gandit ca merita sa va spun ca sfaturile voastre mi-au fost de folos!Salutari si urari de bine!Ancient

[lorik199]

nu ne dati si niste poze sa ne clatim ochii?

[nea_bobina]

nu ne dati si niste poze sa ne clatim ochii?

Salut Lorik,

Pana posteaza ceva Ancient, uite postez eu doua link-uri:

 

- clip audio: receptie JA7ARM (03 Dec.2010, ora 22:40 local, mod CW, RST 559, f = 7011 KHz)

 

- clip video: tur complet al receptorului meu, in faza experimentala, in banda de 7 MHz. 04 Dec.2010, ora 11.

 

Scuze pentru calitate, e filmat cu telefonul mobil.

 

Se pot vedea in clip condensatorii tubulari sovietici de culoare albastru deschis/bleu, care sunt cu coeficient termic negativ. Odata instalati, am obtinut stabilitatea pe care n-o avea inainte domnul detector cu reactie. RX-ul e montat intr-o cutie provenita de la o statie A7B, defrisata de partea electronica de fostul proprietar. Am folosit soclurile si condensatoarele variabile, iar pe panoul frontal, zona din stanga a fost inlocuita de fostul proprietar cu o placa metalica pe care a scos mai multe comenzi. Eu am montat acolo doar 2 potentriometri (reglaj volum si reactie), plus comutatorul ON/OFF. Si eu am folosit tub stabilitron, dar al meu este VR150 (ceva mai mare decat StR150/30) si glow-ul violet se vede si mai frumos. O sa-i fac o poza mai pe seara, sa vaza lumea, hi.

 

Urmeaza in seara asta preamplificatorul de RF cu filtru trece-banda si incerc sa studiez comportamentul condensatoarelor realizate in regim home-made din straifuri de circuit imprimat dublu-placat pe sticlotextolit. Vreau sa vad daca au fuga negativa sau pozitiva.

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

Seara buna,

E ora 16:21 si in Bucuresti s-a starnit de vreo ora si mai bine, vantul. De fapt, n-am realizat asta pana cand n-am auzit receptorul cu reactie, care miorlaia mai ceva decat motanul casei.

 

Aveti aici un clip audio al fenomenului.

 

Mai sa fie... ce-o fi patit? Cand colo, m-am prins: vantul misca antena, iar capacitatea acesteia variaza, lucru care se transmite pana la capatul fiderului. De aici si miorlaiturile detectorului cu reactie, la care antena e cuplata inductiv, printr-o infasurare de 6 spire. Modificari de ordinul picofarazilor sunt suficiente ...

 

Ca sa vad din curiozitate cam cu ce ordin variaza capacitatea antenei cand se misca, am cuplat-o pur si simplu la impedantmetru. E o metoda barbara, dar poate oferi un indice aproximativ. Am notat variatii de ordinul zecilor de pF - asadar nu e de mirare de unde mi se tragea!

 

In incheierea experimentului, am pornit generatorul RF si l-am lasat pe 7050KHz, ascultandu-l cu receptorul 0V1 si cu antena exterioara scoasa. De data asta, nu mai aluneca. Asadar, aviz amatorilor! Un bun motiv pentru mine de a trece cat mai rapid la adaugarea etajului de RF in fata detectorului.

 

Cu stima,

Nea Bobina

[ancient]

nu ne dati si niste poze sa ne clatim ochii?

Salut lorik,As da poze, dar nu am cum sa fac momentan. Pare paradoxal, dar asta e. Oricum, nu e mare branza de vazut. 3 lampi din sticla puse pe un sasiu metalic recuperat de la un RX vechi Carmen 3, de pe care am ras ce a fost inutil. Vad ca Nea Bobina a fost mai harnic si a postat experimentul sau cu sasiul de la A7B; felicitari sincere! Ala da, sasiu! As vrea si eu unul, dar n-am de unde. Oricum, sunt multumit de functionarea receptorului asa cum l-am adus in ultima varianta, doar ca trebuie sa mai lucrez la partea de stabilitate pe termen lung a etajului detector. Vad ca Nea Bobina a folosit condensatoare rusesti cu coeficient de fuga termica negativ. Eu n-am de unde, iar cele incercate pana acum sunt o catastrofa. O sa caut styroflex, prin ceva cutiute, dar sa vad ce gasesc. Pe de alta parte, nici condensatorul variabil nu e cu lamele de alama si nici bobina nu e izolata - asadar am mai multi factori care pot influenta negativ stabilitatea generala. Faza cu balansarea antenei, am patit-o deja si eu. Intr-adevar, asa se intampla, asa ca, dupa o vreme, cred ca voi incerca si eu sa adaug un etaj RF in fata, dar dupa ce mai studiez realizarile voastre si alte documentatii. Tubul stabilizator VR150 folosit de Nea Bobina e intr-adevar, spectaculos in comparatie cu StR150/30. La asta al meu, se vede movul din interior, dar cu lumina stinsa si oricum, nu straluceste ca becul. Hi. Week-end placut!Ancient

[nea_bobina]

Seara buna (e 19:00),

Revin pentru a reconfirma faptul ca odata cu potolirea vantului, amplitudinea balansului antenei (FD4 41m) s-a micsorat, si odata cu acest lucru, inclusiv deviatiile (miorlaiturile) detectorului cu reactie. Acum 2 minute s-au starnit alte rafale care au coincis cu reaparitia miorlaiturilor.

E clar deci, ca etajul separator/amplificator RF e necesar, fara discutie.

 

Postez si doua link-uri cu imaginea haloului violet din interiorul tubului stabilizator VR150 (OD3). Le-am realizat cu o "sapuniera" HP, asadar sa nu aveti pretentii la calitate de Nikon. Prima din ele e usor miscata, tubul fiind vazut cu capatul in jos, dar cealalta e OK (vedere laterala). Suficient pentru a va face o idee despre ambianta !

 

- VR150 glow img1

- VR150 glow img2

 

Cu stima,

Nea Bobina

[hpavictor]

Oferiti-ne va rog cateva impresii despre : stabilitate , sensibilitate , selectivitate , usurinta acord eventual daca se poate face o comparatie decenta cu alte receptoare , daca sunt recomandari de urmat ( constructive sau de trafic ) in mod special pentru incepatori ( ca mine ) , chiar este necesara o antena de 41m ? Multumesc anticipat !

[nea_bobina]

Oferiti-ne va rog cateva impresii despre : stabilitate , sensibilitate , selectivitate , usurinta acord eventual daca se poate face o comparatie decenta cu alte receptoare , daca sunt recomandari de urmat ( constructive sau de trafic ), chiar este necesara o antena de 41m ?

Buna seara,Am postat deja cateva clipuri audio/video din care cred ca se poate trage o concluzie asupra stabilitatii, mai ales daca detii un R250, hi. Usurinta in acord ... nu are cum sa fie la fel ca la superhet, ptr. ca trebuie sa reglezi pragul de reactie din cand in cand. In plus, daca ii voi adauga si etajul preamp. RF, asta va mai introduce inca doua butoane in plus (acordul acestuia si reglajul amplificarii). Selectivitatea e slaba, data de largimea de banda a circuitului acordat si de nivelul reactiei; in acest sens, ideea ta de introducere a filtrului Miller poate fi binevenita pentru banda de 40m, atenuand probabil destul de zdravan posturile comerciale adiacente sau emisiunile statiilor prea puternice aflate in apropierea unui punct in care faci receptia la un moment dat. Broadcasting-ul din 40m e enervant, dar poti trai si cu el. Deranjeaza doar seara, dupa ora 18 si pana pe la miezul noptii, in rest e liniste.Presupun (si am in plan) ca un sistem de filtre audio vor imbunatati acest aspect; dar asta o stii si tu la fel de bine. Comparatie decenta... nu stiu daca se poate face tinand cont de aceste conditii. Dar o comparatie grosiera, da. Pot spune ca dpdv al sensibilitatii, surclaseaza de la distanta orice receptor comercial, majoritatea acestora fiind foarte puturoase (hi), atingand uneori chiar 100uV in AM. Alte comparatii nu prea pot fi realizate, intrucat n-ar avea sens. Stabilitatea nu e grozava, dar e satisfacatoare pentru realizarea unor QSO-uri, asta daca nu esti extrem de pretentios. Nu pot oferi date concrete, ptr. ca nu mi-am pierdut vremea masurand asa ceva in cazul unui amarat de etaj cu reactie, dar grosier si la ureche, pot spune ca in decurs de 30 minute, fuge constant cam 150 Hz (dupa primele 15 minute de incalzire). Probabil ca se poate imbunatati aspectul, dar la valoarea asta, nici nu ma sinchisesc. Nu cred ca statiile Whaddon Mk VII (alias Paraset) realizate de englezi pentru agentii operativi din terenul ocupat de inamici erau mai stabile. Nu vad cum. Si din experienta de pana acum, cel putin pe receptie nu vad cum te-ar putea deranja o alunecare de chiar 300Hz in 30 minute, atat timp cat asta inseamna nici 2 canale CW . De-aia exista butonul "TUNING" , hi. Ori, intentia mea a fost sa realizez ceva comparabil cu nivelul anilor respectivi si cu care sa pot face trafic. Eu zic ca cel putin la receptie, pana acum, ceea ce am obtinut e mai mult decat satisfacator. In fine... e ora 23.20 si acum 5 minute am auzit un african chemand DX in SSB pe 40m, si o droaie de statii care i-au raspuns, printre care si un japonez care venea puternic, aproximativ 57/8 dupa ureche (si zic eu ca in decurs de 25 ani de radioamatorism, am o ureche suficient de formata ca sa nu am nevoie neaparat de un S-metru, hi). Recomandari de urmat, afara de ceea ce am mai postat, nu am. Nici eu n-am fost chiar atat de catolic, dupa cum bine ai vazut din filmulet si din restul celor descrise. N-am vrut sa ma complic, dar daca va fi sa definitivez montajul, probabil ca voi aplica toate masurile la care am facut referire in postarile anterioare. Referitor la antena, ce sa-ti zic... depinde de ce vrei sa faci. Cu cat ai o antena mai eficienta, cu atat va fi mai bine, asta-i logic. Practica mi-a demonstrat ca o antena degajata si cu o lungime fizica cat mai mare, face toti banii. Am incercat si alte dracii reduse, care au functionat multumitor, dar sunt compromisuri in prea multe puncte. FD4 la dimensiunea nominala (41m) e si ea un compromis, ptr. ca e multiband, dar dpdv al performantelor de radiatie, am observat ca face diferenta fata de varianta sa scurtata, sau de alte antenutze scurtate cu trapuri si alte inventii. Cu antena asta, am lucrat 5 continente cu doar 100W. Cu numai 5W scosi din A412, am lucrat toata Europa, Africa de Nord, SUA/Canada, Brazilia si chiar cativa japonezi. Ma astept ca performantele unui echipament atat de simplist ca cel de care discutam aici, sa fie direct proportionale cu eficienta antenei. Inca odata: la receptie, poti face trafic linistit cu orice vei auzi (si dupa cate vad, se aud suficiente DX-uri), dar nu te poti astepta la performante comparabile cu receptoarele superheterodina produse pentru uzul curent al radioamatorilor. Cred ca in conditii de concurs, n-ai sanse sa faci mare branza, dar poti participa totusi la concursuri organizate special pentru astfel de echipamente (QRP sau de pe vremea bunicilor). Va conta in schimb emitatorul. Intentionez ca maine sa adaug un etaj cu 6p6s si un cuartz, ca sa pot face si un pic de emisie. Nu stiu cat timp voi avea, dar o sa va tin la curent... Cam asta ar fi. Cum spuneam, daca esti scrupulos, ar fi loc de multe imbunatatiri. Dar gandeste-te ca eu am asamblat dracovenia asta de acum cateva zile, mai mult din pasiune si nu din necesitate, hi. Sper sa ne-auzim "pe sus" !Cu stima,Nea Bobina

[lorik199]

cutia aceea ce ati folosit-o ca suport pt bobina, ce diamentru avea?ce este incercuit in poza sunt condensatori?(in afara de cel de 0,82uF)pt ca nu prea am vazut condensatori cu, conductori prin ei(in simbolul grafic)

[lorik199]

cutia aceea ce ati folosit-o ca suport pt bobina, ce diamentru avea?ce este incercuit in poza sunt condensatori?(in afara de cel de 0,82uF)pt ca nu prea am vazut condensatori cu, conductori prin ei(in simbolul grafic)fara ei nu merge?

[nea_bobina]

cutia aceea ce ati folosit-o ca suport pt bobina, ce diamentru avea?

ce este incercuit in poza sunt condensatori?(in afara de cel de 0,82uF)

pt ca nu prea am vazut condensatori cu, conductori prin ei(in simbolul grafic)

Buna dimineata (desi e ora 11:25, hi) !

Voi raspunde mai intai pentru lorik, apoi voi adauga un clip audio care s-ar putea sa-i intereseze pe cei mai multi care sunt curiosi sa auda ce se petrece cand detectorul este supraincarcat cu semnale foarte puternice sau cand nivelul mediu al acestora creste brusc (fading sau prin marirea puterii de emisie).

 

Lorik, bobina initiala a detectorului am executat-o pe o carcasa de la medicamentul EFERALGAN, cu diametrul de 26mm, infasurand 19 spire CuEm 0.6mm cu prize la spirele 1,3,6 si 13. Infasurarea de cuplaj cu antena a avut 6 spire din aceasi sarma, bobinate la o distanta de 3mm deasupra capatului de sus al primei infasurari de 19 spire. Prizele respective le-am scos pentru testarea punctului optim de intrare in regim de reactie al tubului. Acest lucru se face corect dupa tipicul urmator:

- antena se decupleaza;

- se aduce cursorul potentiometrului de reglaj al polarizarii grilei-ecran la 3/4 din cursa maxima;

- se testeaza cuplarea catodului la prizele scoase la spirele 1,3 si 6, pana cand se observa intrarea in regim de reactie, evidentiata prin aparitia unui fluierat/fasait destul de puternic. Daca e prea puternic sau se blocheaza tubul, se coboara la spira urmatoare in jos, apoi se definitiveaza prin lipire conexiunea gasita;

- se verifica nivelul reactiei regland polarizarea grilei-ecran din potentiometrul aferent. Daca reteaua de divizare a fost corect calculata si stabilita, nivelul trebuie sa varieze de la lipsa reactiei si pana la prag maxim, de la capatul inferior si pana la capatul superior al cursei potentiometrului.

 

In cazul bobinei mentionate, priza la spira 1 a fost optima. Cu cat creste diametrul bobinei, cu atat e posibil sa gasesti o priza la fractiuni dintr-o singura spira. De exemplu, la o bobina cu diametrul de 32mm, am gasit o priza optima pe la 0.5 spire (o jumatate de spira). Acest lucru se explica prin faptul ca inductanta bobinei depinde direct si de diametrul carcasei.

 

Valorile (masurate) ale inductantelor infasurarilor folosite au fost:

- pentru toate cele 19 spire = 5.8uH;

- pentru spira 1 = 0.14uH;

- pentru spira 13 = 4uH .

 

Cea de-a 13-a spira am folosit-o pentru cuplajul condensatorului de acord fin.

 

Acum, cutia de la statia A7B nu oferea spatiu suficient in partea de dedesupt pentru a monta o bobina cu un asemenea diametru; asta pe de o parte. Pe de alta parte, am vrut sa reconstruiesc bobina pe una dintre carcasele bobinelor existente in blocul condensatorului variabil al statiei A7B (in videoclipul postat, se vede o astfel de carcasa spanzurata cumva in aer, realizata din aluminiu). Am vrut acest lucru pentru a obtine o mai buna izolare a infasurarii interioare fata de mediul exterior si asigurarea unei rigiditati superioare.

 

NOTA: intr-un astfel de caz, se micsoreaza factorul de calitate Q al bobinei (care variaza proportional cu diametrul acesteia). Micsorandu-se factorul de calitate, se mareste largimea de banda asigurata de circuitul oscilant si asta in mod normal nu e de dorit (implicit, s-ar micsora selectivitatea). Totusi, tinand cont de faptul ca introducerea in reactie a etajului, ingusteaza totodata si banda de trecere a acestuia (prin efectul de multiplicare a factorului de calitate), ei bine, am trecut peste acest aspect, preferand o mai buna rigiditate mecanica si o izolare mai zdravana fata de mediul extern.

 

Pentru a redimensiona bobina, am masurat mai intai inductanta specifica a miezului existent in interiorul noii carcase. In acest scop am infasurat 20 spire din aceasi sarma pe care am folosit-o anterior, apoi am masurat inductanta rezultata. In final, am aplicat formula AL = L /N^2 si apoi am recalculat numarul necesar de spire, cu ajutorul aceleiasi formule din care am scos N^2 = L/AL .

Noua carcasa avand un diametru de 8mm, au rezultat 27 spire, cu priza la spira 4 pentru catod (infasurare de reactie) si priza la spira 22 pentru condensatorul de acord fin. De asemenea, au rezultat 4 spire pentru infasurarea de cuplaj cu antena, pe care am bobinat-o de aceasta data, din lipsa de spatiu, peste infasurarea de acord.

In practica, inductanta finala rezultata a fost putin mai mica decat cea estimata prin calcule, implicand ajustarea condensatorului de acord. In mod normal, nu ar fi fost necesar, avand la dispozitie reglajul miezului, dar cursa acestuia n-a fost suficienta pentru stabilirea capetelor de banda.

 

Referitor la condensatoarele incercuite, acestea se numesc condensatoare de trecere si reprezinta decuplari in curent alternativ ale traseelor care trec prin ele. Nu sunt neaparat necesare intr-un astfel de context, intrucat discutam de unde scurte. Trecerile sunt utilizate in special in VHF si UHF. Aici, ZL2JJ a vrut sa fie cat mai scrupulos posibil. Poti inlocui cu mult succes aceste piese cu condensatoare ceramice de aceasi valoare. Cel din anod sa fie la o tensiune minima de 200V; cel din grila-ecran, poate fi obisnuit (tinand cont de valoarea mica a polarizarii acesteia, uzual 10-30V). Cond-ul de trecere de la filament, nu e necesar. Eu alimentez filamentele in c.c., dar fara socuri si decuplari. Nu le vad necesitatea; poate doar daca as fi alimentat in c.a. ...

 

Si acum, link-ul promis.

 

QSO comun intre IZ0OZV (Vasile din Latina, Italia), YO8RGL (Cristian din Iasi), YO3FWL (Cristi din Bucuresti) si YO3HJV (Adrian din Bucuresti) - azi, 05Dec2010, ora 11:15AM.

Discutia e interesanta, referindu-se la utilizarea transformatoarelor din cuptoarele cu microunde, pentru alimentarea etajelor finale liniare de mare putere.

Daca vreti sa-i si vedeti pe protagonistii QSO-ului:

IZ0OZV YO3FWL YO8RGL YO3HJV

Distrati-va cu ceea ce vedeti in spatele lui YO8RGL, hi.

 

In acest QSO, receptionat cu rx-ul 0V1 realizat, se va auzi spre final, efectul supraincarcarii etajului detector cu reactie. In runda preluata de YO8RGL, nivelul acestuia a crescut datorita fading-ului propagarii, lucru care s-a tradus prin tremuraturi substantiale ale vocii. A fost necesara cresterea nivelului de reactie, manevra care a rezolvat problema, dar a deplasat frecventa. Evident, a fost necesar sa ajustez acordul, hi. Apoi, cand a intrat YO3FWL, lucrurile au fost ... tragice. Suntem vecini, el locuind la max. 1500m in linie dreapta fata de mine. Chiar si doar cu 100W, mi-a facut praf detectorul, hi. Singura solutie a fost sa dezadaptez puternic transmatch-ul, pentru a atenua profund semnalul. Se aude pe inregistrare. De altfel, nici macar aceasta manevra n-a fost de ajuns; in final, am scos antena si am inlocuit-o cu una din sondele AVO-metrului. Abia asa am putut sa-l receptionez (si cu nivel maxim de reactie) in conditii normale.

 

Sper ca dupa aceasta inregistrare, sa puteti trage o concluzie despre problemele in exploatare ale receptoarelor cu reactie. Astazi voi pune la punct etajul separator/amplificator RF, cu castig controlat manual. Deocamdata, i-am ars doar o simulare, pentru a vedea o serie de aspecte legate de regimurile de lucru in c.c. si a amplificarii finale obtinute, alaturi de banda de trecere. Probabil ca spre seara, voi pune in practica rezultatele obtinute si cand voi ajunge la o solutie decenta, le voi posta, alaturi de impresii.

 

Cu stima,

Nea Bobina