Caut schema functionala rx cu reactie pe tuburi

[ancient]

Buna dimineata!

M-a scurmat rau gandul la reactorul construit, asa ca m-am trezit cu noaptea-n cap (7AM) si m-am apucat sa investighez problemele de care m-am plans si pentru care mi-ati venit in ajutor.

-Daca acrosul este prea brusc, se masoara domeniul de tensiuni G2 pe care se face trecerea de la amplificare mica la acros si se incadreaza potentiometrul de reactie (tensiune G2) intre rezistente in asa fel incat domeniul de tensiuni sa fie distribuit pe intreaga cursa de 270 de grade ale potului.

Asa se si intampla, cirip! Multumesc. Vad ca ideea ta s-a grefat foarte frumos cu ceea ce a venit de la Nea Bobina.

 

Te-ai plans de motor-boating; am patit si eu o figura asemanatoare. E posibil sa se petreaca si in cazul tau aceasi problema: oscilatie AF prin sursa de alimentare.

1) ai avut dreptate. motor-boating-ul era datorat reactiei prin sursa de alimentare. Am marit putin unul dintre rezistorii filtrului RC si de asemenea, am montat un cond de 1uF nepolarizat. Fenomenul a disparut si partea AF lucreaza normal.

2) multumesc pentru procedura de calcul a divizorului ptr. g2; a venit la tzanc! Acum reglez comod pragul de reactie.

Mai atasez cateva chestii utile in dimensionarea bobinelor.....daca reusesti sa dimensionezi bobinele , te rog indruma-ma si pe mine...

Multumesc pentru documentatia atasata, cu siguranta va fi utila si altor entuziasti, hi! Etajul de RF l-am construit deocamdata dupa modelul ZL2JJ amintit de colegul Nea Bobina, inlocuind tubul 6J7 , pentru inceput cu EF80. Intrucat n-am mai stat pe ganduri, mancandu-ma mainile, am reprodus ideea lui cu cele 19 spire pe o cutie de EFERALGAN (eu am avut de la UPSARIN, hi). Si pentru ca am fost lenes (nu ma omor cu constructia bobinelor), am preluat si ideea de a folosi o bobinuta separata pentru infasurarea de reactie. Astfel, am bobinat vreo 5 spire CuEm 0.5mm pe o carcasa de 6mm cu miez reglabil din calea comuna TV Sport, inlocuind zona de priza. Am scapat astfel de a mai scoate prize ... hi.

Dupa ce am alimentat, jucaria a pornit, dar evident, pragul de acros era brusc, asa cum a spus si cirip. Am aplicat calculul descris de Nea Bobina pentru polarizarea g2, si lucrurile au intrat pe un fagas mult mai placut! Pentru banda de 40m, am conectat in paralel pe variabil un cond de 100pF (n-am avut de 82p asa cum a zis Nea Bobina) si din acest motiv, capatul benzii era prea jos. N-am avut incotro, a trebuit sa mai scot o spira din bobina de acord, iar acum, folosind o sectiune de UUS dintr-un variabil de radio, vad ca inceputul benzii survine undeva pe la 1/3 din cursa.

@hpavictor: am vazut si tabelul de dimensionare a circuitului de extensie a benzii; dupa ce ma mai lamuresc cu functionarea jucariei, o sa incerc sa inteleg mai bine cum se lucreaza cu el si sa vad daca pot calcula un set pader/trimer ca sa pot extinde banda de 40m pe toata cursa variabilului. Multumesc! De asemenea, am rasfoit rapid schemele de la tine si am remarca un filtru AF intr-unul dintre etajele cu ECL82. Mi se pare interesant si voi incerca sa il abordez in viitor.

Ce parere ai de "paraset"? Ask gogu, care iti va oferi doar 155.000 de raspunsuri, hi, hi. De ex http://en.wikipedia.org/wiki/Paraset sau http://members.shaw.ca/ve7sl/paraset.html ..

Evident ca tu neavand inca autorizatie*nu o sa iti faci si mai ales utilizezi partea de emisie...

Flor, nu am autorizatie, dar asta nu ma va impiedica nici s-o construiesc si nici s-o experimentez. Deocamdata, pe sarcina artificiala. Hi. Dupa aia, mai vedem. Pana imi iau hartia, pot lucra bine-mersi si in telegrafie. In armata am facut telegrafie si mi-a placut, iar la ora asta nu-s chiar bata! Am revizuit mai indeaproape proiectele ParaSet si intr-adevar, arata interesant si incitant. De fapt, actuala mea insiruire de pe masa reprezinta un receptor asemanator, doar ca trebuie sa ma apuc sa-l adun si sa-l organizez pe un sasiu corespunzator. Hi. Merci!

 

Duminica placuta tuturor!

Ancient

[lorik199]

Imi puteti da si niste detalii constructive pentru bobina din anodul lampii de 2,5mH si socul de filament?

[nea_bobina]

vreau sa realizez si eu aceste receptor download/file.php?id=55781&mode=view , tocmai am inaintat o cerere pt autorizatie de receptor; intrebarea este, realizez doar aceasta schema si leg la prima bobina antena, un capat la masa si unul la cablu? ca schema originala mai continea un tub bineinteles,voi adauga si varianta de polarizare a lui G2 descrisa de nea bobina

Salut lorik199,

Partea de schema pe care ai citat-o am atasat-o in primul raspuns catre Ancient, provenind din schema lui ZL2JJ TRF Receiver (vezi postarea respectiva si materialul in extenso pe link-ul ingrosat). Da, poti pune un capat al bobinei de cuplaj la masa, si sa intri cu antena pe celalalt; totusi, trebuie va fi necesar sa inseriezi un condensator semireglabil de 10/40pF, ptr. a nu te cupla prea puternic.

 

Detectorul cu reactie este un etaj sensibil si nu dispune de reglaj automat al amplificarii (RAA). Din acest motiv, semnalele puternice il vor supraincarca si ca atare, vor aparea fenomene suparatoare, manifestate de cele mai multe ori printr-un efect de tremurare a semnalelor receptionate (asemanator modulatiei de frecventa parazite). Din pricina asta, cam toate detectoarele cu reactie la care se aduce semnalul direct, sufera de aceasta problema. S-au incercat tot soiul de solutii, dar nu s-a ajuns la un compromis optim, deoarece conceptia etajului in sine nu permite mai mult.

 

Domnul Edwin Armstrong a inventat acest circuit prin 1914, pe vremea cand era student la colegiu. De altfel, tot lui trebuie sa-i multumim si pentru circuitul super-reactie (1922), dar mai ales pentru superheterodina (1918)! Pe timpurile respective, benzile radio nu erau atat de populate ca in prezent, iar largimile de banda ale emisiunilor (majoritatea de tip AM) erau mari. Gandeste-te ca MA-ul actual foloseste 9KHz, in timp ce emisiunile de radioamatori reclama largimi de banda mult mai mici (SSB = 2.7KHz, CW = 0.2KHz). In aceste conditii, cat crezi ca vei putea cere de la un biet etaj oscilator, care indeplineste atatea functiuni?

 

Mai tarziu, s-a incercat imbunatatirea detectorului cu reactie, montand etaje separatoare-amplificatoare. S-au putut astfel monta filtre trece-banda, pentru imbunatatirea selectivitatii, reglaje manuale ale amplificarii pentru evitarea supraincarcarii detectorului, etc. De asemenea, etajele respective impiedicau oscilatiile provenite de la tubul detector (atunci cand se depasea regimul critic) sa fie radiate in eter.

 

Schema lui ZL2JJ exact pe acest tip se bazeaza. Omul a folosit concepte mai recente (alimentare anodica stabilizata, alimentarea filamentelor in c.c., separarea etajelor, sasiu metalic, etc.) si probabil ca receptorul sau, executat in varianta pe care a prezentat-o, ofera performante mai bune decat rudele sale mai "chele", dotate doar cu detector cu reactie.

Personal, nu am experimentat inca etajul amplificator RF, dar o voi face curand, dupa care voi prezenta rezultatele obtinute.

Imi puteti da si niste detalii constructive pentru bobina din anodul lampii de 2,5mH si socul de filament?

ZL2JJ a vrut sa fie mai catolic decat papa (nu chiar fara motiv!), dar in cazul tau, nu trebuie sa te omori cu fineturi de genul asta (socuri de filament). Daca chiar vrei sa-ti faci un rx cu reactie, da-i bataie sa pornesti detectorul asa cum e, fara socuri pe filament, ca n-o sa tuseasca, iti garantez! De asemenea, nu trebuie sa te strofocesti sa construiesti bobina exact asa cum a descris-o autorul.

 

Ca sa te obisnuiesti cu modul de executie si functionare, arde rapid o bobinuta pe o carcasa oarecare si nu te complica deocamdata cu prizele care le vezi acolo, ptr. ca-ti vor manca mult timp, iar rezultatele nu vor fi cu mult prea deosebite. Sunt fineturi care trebuie sa le lasi spre final. Oricum, daca te vei limita sa construiesti doar 1-2 bobine, nu vei castiga experienta si nu va fi de ajuns. Pentru banda de 40m, eu am folosit EL84 in detector, bobina de 19 spire cu priza la spira 1, CuEm 0.6mm, infasurate pe o carcasa de plastic de la medicamente EFERALGAN (Φ=26mm). Capetele bobinelor le-am scos prin capacul de plastic, iar in centrul acestuia i-am dat o gaura si l-am fixat cu un surub M4 de placa de circuit imprimat pentru teste. Singurul condensator al circuitului oscilant este de 82pF ceramic (cu coeficient negativ de temperatura), iar acordul se face cu o sectiune de 17-27pF de UUS de la un condensator variabil recuperat din receptoarele produse de Electronica (Gloria/Pacific).

 

Nu reprezinta nici pe departe o solutie definitiva si nici una stralucitoare, dar o poti pune la punct in mai putin de 1 ora si vei auzi cu ea destule. Cu o antena Windom de 40m, am auzit aseara fara probleme toata Europa in concurs, alaturi de cateva statii mai indepartate din SUA. Receptia e incomodata de dezavantajul inerent al supraincarcarii detectorului cu reactie (amintit mai sus), dar bucuria de a asculta semnale de amator cu ceva atat de simplu, compenseaza momentan neajunsurile ...

 

Urmeaza imbunatatiri, pe care le voi publica aici, daca se vor dovedi utile.

 

Referitor la SRF-ul de 2.5mH din anod, acesta face parte dintr-un filtru trece jos, alaturi de condensatorul de 180pF conectat in anod si de condensatorul de trecere de 100pF conectat la capatul opus. Acest filtru are ca rol atenuarea puternica a oscilatiilor RF prezente in anod si extragerea semnalului util AF. Simularea cu LTSpice a acestui etaj, releva faptul ca panta filtrului este de aprox. 6dB/octava, incepand sa taie cam de pe la 7KHz. Nu e grozav, dar isi face treaba. Se pot concepe filtre mult imbunatatite, dar ZL2JJ a apelat la aceasta solutie, tocmai datorita faptului ca dupa etajul detector, a venit cu etajul preamplificator AF realizat cu cele doua tuburi 6C5 (pot fi la fel de bine 6H8C sau ECC83); in cadrul acestui etaj, exista cate un filtru trece-banda LC care se poate introduce in circuit, pentru telegrafie. Frecventa centrala este in jurul a 630Hz.

 

In ceea ce te priveste, ca sa nu mai lungesti pelteaua prea mult, pana cand vei ajunge la un magazin de unde sa poti cumpara inductante mici de 2.2 sau 3.5mH gata fabricate (se gasesc!), poti inlocui totul cu o rezistenta de cativa kohmi. Eu am avut rabdarea de a bobina un astfel de soc. A fost o munca destul de sisifica. E necesar sa faci cam 4 galeti, pentru a evita capacitatea parazita prea mare. In total, am bobinat cam 1260 spire CuEm 0.1mm, ca in figura atasata, obtinand in final aproximativ 3.5mH.

 

Inchei aici, atasand si o poza de cum ar trebui sa arate cu adevarat un astfel de soc (bobinat in stil fagure).

 

Succes maxim!

 

Cu stima,

Nea Bobina

[Flor]

Randurile citite mai sus m-au pus pe ganduri. Pt ca am realizat ca am fost /m-am format doar pe tranzistoare si integrate. Si ca in domeniul lampilor sunt cam bata...Ma rog, pot vorbi 2 sau 3 vorbe, cat sa ma dau mare, in fata incepatorilor, dar daca am puterea sa ma privesc in fata la modul serios, cam atat.Asa ca inainte de a ma apuca de constructia paraset-ului o sa pun mana pe carte, pardon pe carti si sa recitesc..Am gasit si niste carti de depanare ale radiourilor cu lampi, de prin 1950 toamna, dar decat nimic. Si in mod practic astea ma vor obisnui cu modul de lucru, logica necesara, etc..

[nea_bobina]

Randurile citite mai sus m-au pus pe ganduri. Pt ca am realizat ca am fost /m-am format doar pe tranzistoare si integrate. Si ca in domeniul lampilor sunt cam bata... [...]Asa ca inainte de a ma apuca de constructia paraset-ului o sa pun mana pe carte, pardon pe carti si sa recitesc... Am gasit si niste carti de depanare ale radiourilor cu lampi, de prin 1950 toamna, dar decat nimic. Si in mod practic astea ma vor obisnui cu modul de lucru, logica necesara, etc..

Salut Flor,Cele pe care le voi scrie aici, vor fi cam off-topic, dar rog moderatorul si initiatorul topicului sa ma scuze, intrucat le zic din suflet si sper ca vor fi valabile pentru toti cei care sunt pasionati de microbul asta ...Desi nu ne cunoastem direct, ne-am mai intersectat pe forum si stii cum e intr-o astfel de zona, aflam unii despre altii vrute si uneori nevrute, hi. Nu mai stiu din ce context am inteles ca suntem colegi de breasla (ca radioamatori). Sincer, citind ceea ce ai scris, cred ca ai fost cam aspru cu tine insuti. Profesia mea nu are conexiuni directe cu electronica, dar microbul radioamatorismului m-a infectat de pe la 13 ani. Imi amintesc foarte clar toate fazele, dar cea mai puternica imagine a ramas de la examenul de cat. a I-a, pe care l-am dat pe vremea cand ma pregatisem pentru a 2-a oara sa dau admitere la Electronica (nu am intrat, asa ca am schimbat macazul, hi). Fiind proaspat pe felie, am rezolvat ca la un examen adevarat toate problemele de curent alternativ pe care le dadusera cei de la IGR (asa se numea pe vremea respectiva), umpland mai multe pagini consecutiv. Dupa asta, am intrat intr-un soi de decadere. De fapt, intrasem in hora vietii... m-am casatorit, facultate, apoi fetita, masina ... Dupa multi ani, am revenit la ideea de a practica radioamatorism, si m-am trezit in fata unui gol nemaipomenit in cunostiinte. Pentru ca vezi, probabil ca semanam din punctul asta de vedere: imi displace total sa experimentez fara o baza minima teoretica. De fapt, nu experienta proprie m-a invatat asta, ci un foarte bun amic, caruia ii datorez enorm in partea asta, de "achizitie" a bunelor practici in electronica de amator. Omul asta m-a invatat cu expresiile "sa calculam" si "sa masuram". Recunosc ca ideea de a calcula si masura tot timpul m-a scos la inceput din sarite, dar dupa o perioada, am realizat ca are perfecta dreptate si ca experimentul orbesc (sau "metoda celor 20 potentiometri") nu va conduce in general decat spre esecuri. Pastrez si acum, in pivnita casei parintesti, o sursa de alimentare stabilizata de 27Vcc/4A, construita dupa metoda de calcul pe care mi-a predat-o amicul respectiv, intr-o noapte tarzie, prin 1994. Pe vremea aceea, era la moda (asa cum a si revenit intre timp) comunicatia in banda de CB. Si pentru ca cei 4W ai tranceiverului amarat pe care il aveam, nu erau suficienti pentru a ma face auzit in QRM-ul produs de multi alti CBisti, care aveau agatate "corectoare de propagare" si antene tzepene, ei bine, hotarasem ca a sosit vremea sa folosesc un BLX14 pentru un etaj final cu care sa pot face fata "concurentei". Tranzistorul asta are nevoie de 27V ptr. a stoarce din el tot ce poate sa ofere; iar cum eu nu aveam altceva, eram hotarat sa scot si ultimul decibel din el, hi. Dar... nu prea stiam cum s-o fac, intrucat n-aveam experienta necesara. Iar sursa stabilizata de 27V/4A, mi se parea pe vremea respectiva, o intreprindere indrazneata, hi. Sunandu-l pe amicul respectiv ptr. help, acesta m-a invitat pe la el, cu sarmele dupa mine, ptr. a trece la treaba. Si la 2 noaptea, terminasem. 2 foi A4 cu o serie de calcule, apoi o placa de circuit imprimat raschetata cu cap vidia, un radiator baban, un 7812 si UN SINGUR 2N3055 ! Asta era si asa si functioneaza si acum. 27V/4A, masurati, obtinuti conform calculelor. Adica, valorile calculate si transpuse pe placa montajului, au lucrat exact ca in "simulare". Nu-mi venea sa cred, dar practica imi contrazicea "religia". Satisfactia a fost si mai mare, cand l-am pus la lucru. Antena era "trasa la mustata", acordul finalului era ajutat si de un transmatch bine pus la punct, iar cand apasam pe PTT, cei 50W plecau in eter, reducand de cele mai multe ori concurenta la tacere. Si asa a luat sfarsit, in cazul meu, era mistico-religioasa. Au trecut ani si ani pana cand am reluat practica de radioamator, dar din acel moment, am inteles clar ca fara o metoda de calcul si fara a intelege modul de functionare al unei componente sau al unui etaj, sansele de a construi ceva care sa functioneze corect erau minime spre nule. Dupa 7 ani de familie si truda, mi-am cumparat si ceva scule industriale - era un alt "handicap" pe care imi propusesem sa-l depasesc. Dupa ce am lucrat cele 5 continente, am considerat ca mi-am facut damblaua si ca e cazul sa ma mai si plimb nitel. In urma cu un cincinal, am transformat sculele de radioamator in automobil si pana acum 2 ani, am scos decibelii pe care i-am asteptat de la el, cu atata pasiune. Hi. Intrucat am realizat ca nu prea mai am de acoperit gauri lipsa, si pentru ca am intrat si in era asta neagra a crizei lansate de parashutzii financiari de peste hotare, mi-am readus aminte de prima iubire, gandind ca e vremea sa ma apuc de treaba, asa cum scrie la carte. Si pentru ca electronica a inceput cu 2 electrozi infipti intr-un bec vidat, urmati de marea inventie a lui Lee DeForrest, am hotarat ca trebuie sa incep si eu electronica de la zero, pornind din acelasi punct. Am procurat niste radiouri vechi pe tuburi, le-am reparat, le-am reconditionat, apoi am trecut la lucruri mai complicate. M-am mai acomodat cu ideea de tub electronic, de tensiuni mari, etc. Si apoi am trecut la constructii. In 2 ani, am realizat sute de bobine de toate felurile, inclusiv spider-web. Am umplut o lada cu ele, dar am avut si determinarea de a le fi notat valorile. E adevarat, un impedantmetru TESLA ma ajuta sa fac asta, dar m-a ajutat sa inteleg si multe alte chestii care doar din manuale, nu le vezi, oricat le-ai citi. Am facut aceasta lunga introducere pentru a-ti aminti de fapt, ca majoritatea problemelor cu care ne confruntam in practica de radioamator, isi gasesc raspunsul in manualele de fizica de cl. a X-a (curentul electric alternativ in special) si a XI-a (tuburile electronice si semiconductorii). Am redescoperit pe pielea mea aceste chestiuni elementare si am fost socat de faptul ca pentru ceea ce construim in general (la nivel de amator), nu avem nevoie de metode de calcul care sa implice matematici superioare avansate, ci doar algebra fundamentala si cateodata, elemente bazice de trigonometrie. Desigur, e nevoie in schimb, de foarte multa rabdare si mai ales, determinare. Adica, sa fii cinstit cu tine insati si sa-ti raspunzi la intrebarea: "oare sunt dispus sa fac tot ce pot face, pentru a realiza schema asta? Chiar vreau s-o realizez?" .Daca raspunsul e clar afirmativ, si fara ezitari, atunci sigur vom gasi atat in noi resursele necesare, dar si oameni din jurul nostru, mai bine pregatiti, care ne pot veni in intampinare, in momentele in care experienta personala nu ne mai poate ajuta. Imi place sa scriu mult, incercand sa ma fac inteles. Unii m-au acuzat pentru asta, dar nu m-am sinchisit prea tare. Cui nu-i place, sa nu citeasca. Eu scriu din placere. Voi reduce cele scrise mai sus, intr-un indemn de final... Nu pierde totusi timpul ! E hobby! Lasa-l sa se manifeste si sa-ti ofere placere! Maine-poimaine, cine stie ce alte chestiuni iti vor rapi timpul (scump in zilele actuale!) si poate vei lasa proiectul sa dospeasca pentru cine stie ce data ulterioara... regretand apoi ca nu ai dat curs impulsului. Ca radioamator (cel putin!) sunt convins ca dispui de toate cunostiintele necesare abordarii acelui ParaSET. Apuca-te de el si fa-l, deocamdata asa cum l-au reprodus miile de entuziasti de pe glob. Poti sa incerci pe un sasiu de radio vechi, pentru inceput, nu e nevoie sa-i construiesti tu propriul sasiu. E posibil sa muncesti prea tare, iar rezultatele obtinute sa nu fie pe masura eforturilor depuse pentru a reproduce mecanic sasiul prezentat pe Internet. Daca crezi ca iti pot fi de folos cu vreun sfat, in spatiul restrans al cunostiintelor limitate pe care le-am dobandit pana acum in domeniul tuburilor, iti voi sta cu placere la dispozitie, inclusiv cu teste pe statie, etc. Din fericire, dispun si de un catometru, asadar daca ai tuburi carora vrei sa le masori caracteristicile, te pot ajuta si cu asta. Eu am abordat alte proiecte intre timp, dar ParaSET era si in cazul meu, un vis pe care vroiam sa-l realizez. De fapt, acum mesteream chiar la un alt receptor cu reactie pe tuburi, pe care vreau sa-l realizez in carcasa unei statii A7B din vremea razboiului. Ar fi un sasiu si o mecanica excelenta pentru proiectul ParaSET ! In concluzie, iti propun sa colaboram la dracovenia asta, sa facem doua exemplare si sa vedem la ce "concluzii" ajungem. Poate si altii care se straduiesc in acest sens sa aiba de castigat de pe urma stradaniilor noastre, si astfel sa avem o comunitate de experimentatori cu echipamente pe tuburi. Eu chiar vreau sa infiintez un club formal. Hi.Sper ca nu vor fi fost multi care sa ma injure dupa postarea asta, pe care as vrea mai curand sa o vada ca pe o invitatie de lucru "in echipa". Bafta si toate cele bune !Cu stima,Nea Bobina

[nea_bobina]

Salutare,

Nu e pe topic direct, dar e indirect. Vroiam sa-i zic lui Flor, dar poate si altora carora le-ar face placere sa vizioneze asa ceva, ca radioamatorul Claude Paillarde - F2FO are un clip video pe Net, in care prezinta modul de realizare in regim home-made a unui tub trioda. Tubul respectiv a fost utilizat de catre acesta pentru mai multe constructii radio, inclusiv pentru emisie, cu care a realizat legaturi intercontinentale.

 

Prin 2008, cand am vazut prima oara clipul, m-am indragostit iremediabil de lampi ...

 

Vizionare placuta!

 

Cu stima,

Nea Bobina

[hpavictor]

Vreau si eu sa fac parte din viitorul club " formal " de experimentatori / posesori / utilizatori de echipamente de trafic radio cu tuburi.....dar mai intai trebuie sa ma decid asupra detaliilor , voi reveni in curand cu o schema proprie

[nea_bobina]

Vreau si eu sa fac parte din viitorul club " formal " de experimentatori / posesori / utilizatori de echipamente de trafic radio cu tuburi.....dar mai intai trebuie sa ma decid asupra detaliilor , voi reveni in curand cu o schema proprie

He he, salut!Nu m-am gandit niciodata sa creez vreo adunare pretentioasa. De fapt, nu suport astfel de aristocratii, pentru ca am in permanenta in minte miscarea Open Source si spiritul hamradio. Pentru mine, libertatea e ca si o religie. Hi. De aceea am si mentionat "formal", intrucat vreau sa gasesc o serie de oameni pasionati, cu care sa formez o gasca, sa intretinem un spatiu virtual dedicat special proiectelor de acest gen si sa popularizam rezultatele obtinute in favoarea comunitatii de pasionati, in special pentru incepatori. Asta, pentru ca imi amintesc cum e sa fii incepator in orice, si cat de mult conteaza sa existe cineva care sa te poata sprijini concret atunci cand ai nevoie. Si cum e sa primesti in loc de sprijin, raspunsuri care se doresc a fi savante, de gen "RTFM". (pentru cei care nu cunosc sintagma, RTFM = "Read That Fuckin Manual"). Am fost intotdeauna partizanul ideii ca pentru a invata ceva, trebuie sa studiezi - dar n-am inghitit raspunsurile mistocarilor care nu au altceva de facut decat sa se dea savanti fara motive. O exceptie au reprezentat raspunsurile "savantilor" mistocari. Cel putin, cand cineva mai destept te ia la misto, dar iti arata si o cale de solutionare, atunci ai de castigat. Hi.O saptamana cat mai faina, colega!Cu stima,Nea Bobina

[ancient]

Buna seara tuturor!Vreau sa va anunt ca am reusit sa pun in functiune receptorul. Asa cum am fost sfatuit. Domnilor, e o galagie infernala in banda de 40m! E un concurs pe-acolo, in telegrafie. Am auzit si fonie, dar mai putin. Tubul utilizat e 6P14P (echivalentul rusesc al lui EL84). Ca etaj final audio am folosit un 6F3P (ECL82). Totul, alimentat la 150V. E incredibil, dar ce se aude cu dracia asta cu un singur tub, depaseste ceea ce reusesc sa receptionez cu un Gloria + BFO !! In plus, desi sufera de oaresce instabilitati, nu are zgomotul pe care il aud pe Gloria, la care daca pui o antena exterioara mai serioasa, face ca toti dracii.E tarziu si deja mi-am ostenit toata familia din pricina noului meu receptor. O sa ma gandesc cum sa-i fac o sursa stabilizata, un sasiu mai rigid, etc. Acum ma voi retrage; impresiile au depasit oricum asteptarile mele. Multumesc tuturor ! Ah, Nea Bobina, daca te hotarasti sa faci clubul ala, vreau si eu sa particip !S-aveti o saptamana usoara si toate cele bune!Ancient

[nea_bobina]

Vreau sa va anunt ca am reusit sa pun in functiune receptorul. Asa cum am fost sfatuit. Domnilor, e o galagie infernala in banda de 40m! E un concurs pe-acolo, in telegrafie. Am auzit si fonie, dar mai putin.

Salut Ancient, felicitari man! Ma bucur sincer ca umpli randurile oamenilor multumiti de lucruri simple dar functionale. E loc si de mai bine, dar vei avea timp !

 

Adaug acestui mesaj un esantion WAV de aprox. 4 min. inregistrat pe un reportofon, acum 30 min., care arata ce "aude" un EL84 pe post de detector cu reactie, alimentat nestabilizat la 150V, in banda de 40m (exact ce spunea si Ancient). Lampa are doar circuitul acordat, fara filtre trece banda sau audio.

E incredibil, dar ce se aude cu dracia asta cu un singur tub, depaseste ceea ce reusesc sa receptionez cu un Gloria + BFO !! In plus, desi sufera de oaresce instabilitati, nu are zgomotul pe care il aud pe Gloria, la care daca pui o antena exterioara mai serioasa, face ca toti dracii.

Bun venit in lumea dispozitivelor cu functionare neliniara si a intermodulatiei! Cam toate receptoarele comerciale, indiferent de clasa, sufera de aceasi problema. Singurul receptor comercial in care schimbatorul de frecventa l-am gasit realizat in jurul unui mixer cu diode, a fost Selena. Si garantat, era alta viata ! Restul, oricat de pretentioase ar fi, pretentiile lor se aplica in special in zona HiFi Stereo - FM. Ceea ce pentru hamradio = fix pix ...

 

Nea Bobina, daca te hotarasti sa faci clubul ala, vreau si eu sa particip !

Clubul e de multa vreme in mintea mea, dar n-am avut timp sa-mi manifest intentia. Eu zic ca daca ne adunam vreo 5 oameni, am un motiv sa o pun de-un site, sa ne facem cunoscuta prezenta inclusiv prin revista si site-ul FRR, sa ne intalnim, etc. Timp sa fie !

 

Bafta tuturor si toate cele bune !

 

Cu stima,

Nea Bobina

[Flor]

Uzual sunt si eu vorbaret. Dar acum vreau sa fiu si eu odata in viata concis.Cautati-ma daca vreti sa faceti un radioclub. Imi va face mult placere sa colaborez cu persoanele care au (de)scris aici. Astept pe MP.PS Cum se face lampa aia, e ceva superb, un vis frumos, o poezie devenita realitate.

[nea_bobina]

Cautati-ma daca vreti sa faceti un radioclub. Imi va face mult placere sa colaborez cu persoanele care au (de)scris aici.

Salut Flor,Nu cred ca e cazul sa discutam in conditii atat de formale, hi. Pe de alta parte, nu ma gandeam la un radioclub in sensul fizic al notiunii (de fapt, chiar detin unul, in parteneriat cu alt coleg radioamator, dar nu are personalitate juridica, intrucat nu a fost necesara). Ma gandeam la o comunitate virtuala si la o gasca de pasionati care sa schimbe pareri din cand in cand, axate fix pe astfel de chestiuni. E doar un proiect. Nu intentionez sa investesc bani intr-un club cu sediu social, etc. si cu atat mai putin sa-i pun pe altii sa cotizeze. Era doar ideea de a ne strange mai indeaproape pe una din multiplele felii speciale ale electronicii si radioamatorismului. Elforum reprezinta o platforma excelenta specializata ca forum, dar ar trebui si un site al grupului in care informatia sa fie mai concret adunata si organizata (proiecte, scheme, idei, etc.), in vederea unei mai lejere regasiri. Asta era tot...Cu stima,Nea Bobina

[ancient]

Buna dimineata!Dupa ce a trecut valul entuziasmului, am inceput sa observ diversele neajunsuri mentionate de-a lungul acestui thread. Intr-adevar, inregistrez atat tremuraturi ale emisiunilor SSB, dar si fuga lenta de pe frecventa de acord. Exista ceva solutii pentru combaterea acestora ? Tensiunea de alimentare este stabilizata.Multumesc anticipat!Ancient

[nea_bobina]

inregistrez atat tremuraturi ale emisiunilor SSB, dar si fuga lenta de pe frecventa de acord. Exista ceva solutii pentru combaterea acestora ? Tensiunea de alimentare este stabilizata.

Ancient,

 

In cazul tremuratorilor emisiunilor SSB, era de asteptat. Detectia se face prin fenomenul de redresare. Grupul detector e format dintr-un rezistor si un condensator, avand o anumita constanta de timp (de ex., ptr. 1Mohm cu 100pF, rezulta 100uS). In cele mai multe detectoare, rezistorul e intre 1 si 3Mohmi, condensatorul cam la 100pF. In cazul unui semnal modulat, redresarea (detectia) acestuia va constitui o variatie a tensiunii de grila in ritmul impus de grupul detector. Ca atare, si curentul anodic o sa varieze, iar ca efect direct, apare fenomenul de tremuratura (variatie pe termen scurt, sau daca vrei, "modulatie de frecventa", hi). O prima ameliorare a fenomenului se poate face marind constanta de timp a grupului detector, determinandu-l sa raspunda mai lent. Poti monta un rezistor de 10Mohmi in loc de cel de 1-3Mohm. Vei obtine o constanta de timp de 10x mai mare, adica 1mS. Tatoneaza si vezi ce iese. De asemenea, in loc de 100pF, poti incerca si 150pF... Fenomenul nu se simte la statiile AM, care au o emisiune cu purtatoare continuua si largime mare de banda (9KHz), intrucat deviatia de frecventa indusa e prea mica. De asemenea, nici in cazul emisiunilor CW nu se prea simte, exceptand cazul in care reglezi prost nivelul de reactie.

 

Dupa cum am mai spus, circuitul detectorului cu reactie standard, in care detectia se face pe grila ("grid-leak detector") a fost conceput intr-o era a pionieratului in domeniul comunicatiilor radio si al electronicii. Este in esenta un oscilator, care pleaca de la conceptul unui amplificator caruia i se impinge pragul de functionare pana cand incepe sa oscileze. Acest amarat de etaj va indeplini astfel atat functia de oscilator, dar si pe cea de redresor (detector). Totul este un compromis, pentru ca functionarea sa e ca un balon: il strangi putin intr-un loc, se va umfla intr-un alt loc. Poti obtine doar un echilibru relativ pe termen scurt, dar nu vei avea niciodata stabilitatea unui oscilator dedicat. Cu alte cuvinte, nu te astepta din partea detectorului cu reactie sa ramana "batut in cuie" pe o frecventa oarecare, pentru ca nu are aceasta posibilitate. Orice variatie de temperatura in zona circuitului oscilant, se va traduce in fuga lenta (dar sigura) de frecventa. Daca spui ca tensiunea anodica e stabilizata, deja ai facut suficient de mult pentru bietul detector cu reactie; totusi, nu stiu exact cat de stabilizata este tensiunea sursei tale. Ai masurat-o in sarcina?

 

Fara a dori sa te jignesc, nu-ti cunosc abilitatile in materie de montaje electronice si nici solutia de stabilizare adoptata. In general, e bine sa intelegi ca Internetul e plin de "recomandari", dar nu e suficient sa trantesti pur si simplu o schema pe care o publica cineva, doar pentru ca o lauda ca "merge bine". Trebuie sa-i intelegi functionarea si sa te asiguri de punerea sa la punct, altfel, te poti trezi cu rezultate complet inverse asteptarilor tale.

 

Spre exemplu, daca ai fi ales sa folosesti un tub stabilizator (gazotron), trebuie sa te asiguri de corectitudinea incadrarii acestuia pe caracteristica de lucru. Acest lucru nu-l poti face fara o aritmetica simpla, in care sa calculezi rezistorul de limitare in asa fel incat sa-i lasi si tubului o rezerva de curent pentru o functionare normala in conditii limita, dar sa nu depasesti nici valoarea maxima a curentului de lucru (injectat in tub, la functionare in repaus). Poate ca formularea suna pretentios, dar e vorba doar de cateva calcule simple. Daca tubul stabilizator opereaza sub sau peste limitele definite de specificatiile producatorului, atunci poti fi sigur ca efectul de stabilizare e dus pe apa sambetei. Observatiile de aici sunt valabile si in cazul montajelor cu semiconductoare, la care s-ar mai adauga, evident, si altele.

 

In cazul unui tub electronic care opereaza cu tensiuni anodice mari (> 150V), variatia tensiunii anodice in limite de cativa volti nu va avea ca efect direct fuga sesizabila a oscilatorului (sau detectorului cu reactie). Un tub stabilizator obisnuit ofera o variatie a tensiunii stabilizate de +/- 2...4V fata de cea nominala specificata, in conditiile utilizarii sale de-a lungul intregului domeniu de curent precizat (ex. ptr. VR150/OD3/StR150, 5 ... 40mA). Daca socotim cat ar insemna 2V fata de 150V, vedem ca obtinem 1.33% . 4V inseamna 2.66% .

Din caracteristicile de functionare ale tubului electronic, se poate vedea clar ca variatia tensiunii anodice influenteaza mult mai putin variatia curentului anodic, decat variatia tensiunii de pe grila de comanda. In concluzie, ma astept ca daca stabilizarea ta este corect executata, fuga de frecventa sa nu ti se traga de aici.

 

Multi au venit si au mai suspectat variatiile de tensiune de pe grila-ecran (g2). E adevarat ca in conditiile in care tensiunea ar varia pe aceasta grila, curentul anodic ar varia si el suficient de zdravan pentru a ne trezi cu fuga de frecventa. In fapt, prin varierea tensiunii de pe g2, variem amplificarea tubului. OK... dar un lucru se scapa aici: tensiunea de pe g2 e luata din bara de alimentare anodica, prin intermediul unui divizor rezistiv (1), iar g2 e decuplata de regula si cu un set de condensatoare ( uzual 10...100nF + 1...5uF).

 

Eroarea data de presupusa variatie a tensiunii de alimentare anodica se propaga prin divizorul rezistiv, si tradusa in mod corespunzator asupra nivelului tensiunii divizate. Consumul g2 e infim in compratie cu cel al anodului, mai ales in schema detectorului cu reactie (de ordinul zecilor de microamperi). Cat ar putea oare sa varieze tensiunea pe g2 in aceste conditii, in asa fel incat sa determine o variatie atat de mare a curentului anodic, care sa se traduca prin fuga lenta de frecventa? (mai ales in conditiile utilizarii unui stabilizator anodic corespunzator dimensionat).

 

Considerand ca ai masurat *in sarcina* tensiunea stabilizata si ca te-ai asigurat ca nu-ti variaza fraudulos de mult, atunci fuga lenta de frecventa ti se datoreaza altor factori, mult mai subtili si mai greu de combatut. In primul rand, influentele termice asupra circuitului oscilant. Curentii de aer care trec peste componentele acestuia (condensator variabil, condensator trimer, condensator de acord, bobina, condensator pader) precum si pe cele din grupul de detectie, pot determina variatii suficiente ale parametrilor acestora incat sa te trezesti ca sistemul o ia la fuga.

E un fenomen omniprezent si a carui amplitudine se poate diminua, dar nu elimina.

 

Masuri pe care le poti lua in prima faza:

- reconstruieste bobina intr-o carcasa izolata termic si mecanic (de exemplu, o carcasa de aluminiu eventual tapisata pe interior cu burete);

- foloseste stilul traditional de lucru cu tuburi electronice: un sasiu metalic rigid, tuburile montate sus (pentru a nu radia caldura spre piesele sensibile - bobine, condensatoare, etc.) iar componentele dedesupt; ia ca model sasiul realizat de ZL2JJ in acest sens.

- incearca sa izolezi pe cat posibil componentele circuitului oscilant si ale grupului de detectie, fata de restul montajului, in special dpdv termic; incadreaza compartimentul bobinei si al condensatoarelor de acord, intr-un ecran metalic complet din aluminiu, eventual tapisat cu burete pe interior sau exterior (in felul asta diminuand cat mai mult posibil influentele termice care pot conduce la dilatare termica, introducerea curentilor de aer pe langa circuitul oscilant, etc.);

- in final, ultima solutie este compensarea termica a condensatoarelor din circuitul oscilant. Aceasta e o operatiune delicata si nu stiu daca merita sa te arunci la asa ceva, in faza in care esti. Nu am suficienta experienta in stabilirea schemelor de compensare, dar pot sa-ti spun ca in principiu, in schema lui ZL2JJ se vede ca poti compune un condensator de acord al circuitului oscilant, din alti doi condensatori inseriati; unul cu coeficient termic pozitiv, iar celalalt cu coeficient termic negativ. Alegerea valorilor celor doua condensatoare reprezinta un exercitiu de rabdare si atentie.

- last but not least, izolarea condensatorului variabil. Sa nu-ti patrunda curentii de aer printre placile acestuia. E de retinut un lucru important: coeficientul termic de dilatare al placilor din aluminiu e mult mai mare decat al alamei. In concluzie, daca te invarti de un condensator variabil cu placi din alama, asa cum se mai faceau in trecut (vezi statia A7B, de exemplu), te-ai scos. Vei avea o stabilitate termica a CV-ului net superioara. Incasetat intr-o cutie metalica, va asigura o stabilitate a frecventei si mai buna.

 

Un alt factor care duce la fuga mai mult sau mai putin lenta de frecventa a etajului detector, este cuplajul direct cu antena. Capacitatea antenei variaza, datorita balansarii acesteia sub influenta factorilor de mediu. Variatia capacitatii acesteia ti se transmite si la capetele liniei de alimentare, adaugandu-se circuitului oscilant si avand ca efect modificarea frecventei de rezonanta a acestuia. Pentru evitarea acestui neajuns, exista o singura solutie, adoptata si de ZL2JJ: montarea unui etaj separator / amplificator RF *acordat* cu castig controlat manual, in fata etajului detector cu reactie.

 

Solutia respectiva mai prezinta si avantajul ca impiedica oscilatiile provocate de functionarea detectorului, de a se propaga in eter prin antena. Acest lucru e si mai suparator in cazul in care folosesti o pentoda de putere pentru tubul detector; poti ajunge sa emiti in eter chiar cu 1-2W, deranjand o groaza de echipamente RF din imprejurimi (mai ales, ca tubul detector, in zona respectiva, functioneaza neliniar, si clar vei genera armonici cu toptanul).

 

Deocamdata, cam atat imi vine in minte, ca recomandari. Le-am aplicat si eu si sa stii ca dau rezultate, dar repet - nu te astepta sa ai, chiar si in aceste conditii, performante deosebite de stabilitate si calitate de la un detector cu reactie, comparativ cu un receptor sincrodina sau superheterodina. Daca stabilitatea sa zicem ca o mai poti ajusta, in schimb deficienta legata de supraincarcarea detectorului si lipsa unui reglaj automat al amplificarii, vor pleda intotdeauna negativ pentru detectorul cu reactie standard (detectie pe grila).

 

De mentionat ca mai exista si detectia pe anod, care prezinta anumite avantaje, amortizand mult mai putin circuitul oscilant, dar nu am incercat-o si nu pot comenta in acest sens. Ramane in proiect !

 

Succes acolo si toate cele bune.

 

Cu stima,

Nea Bobina

[hpavictor]

Desigur ca se poate face ceva.......se separa circuitul de intrare / acord fata de etajul detector prin adaugarea unui convertor , adica mixer+ oscilator local , si se va transforma in superheterodina , foarte stabila si sensibila ! Sa nu incerci sa inlocuiesti convertorul cu un etaj ARF , pentru ca separi doar intrarea , nu si acordul , tot se va manifesta fenomenul de tarare a frecventei , plus un zgomot infernal , de care nu mai poti scapa sub niciun chip , este un drum inchis ! Dupa ce vei pune la punct convertorul , te va deranja doar faptul ca va trebui sa ajustezi nivelul reactiei , iar tonul semnalului se schimba odata cu fadingul....dar exista si pentru asta o solutie ! FI o vei alege la o valoare clasica , gen 455 KHz , si vei uita de problemele reactorului !