Caut schema functionala rx cu reactie pe tuburi

[+_Florin_+]

Cascodul este mai bun decat un etaj clasic cu pentoda, dar din punct de vedere al reducerii zgomotului montajul in contratimp depaseste cascodul.Prin natura (topologia) schemei tensiunile de zgomot ale celor doua triode se anuleaza reciproc in transformatorul de iesire. Deoarece aceste tensiuni sunt functii aleatoare (nu se sincronizeaza perfect) nu se anuleaza chiar in totalitate, dar in mare masura da. Este marele avantaj al acestei configuratii aparent ciudate pentru un etaj de intrare in receptor.Al doilea avantaj ar fi capacitatea etajului de a lucra liniar atat cu semnale slabe cat si cu semnale de nivel foarte mare, deci protectie la intermodulatie (valabil in special pt tranzistori).Dupa cum am mai spus, am vazut astfel de etaje ARF realizate cu tranzistoare BF. O schema era chiar intr-un almanah "Tehnium" din '88 sau '89 nu mai stiu exact, avea un FTB de banda larga urmat de un atenuator reglabil cu diode PIN apoi etajul in contratimp AB cu transf. defazor si de iesire pe oale de ferita, dupa care venea un mixer in inel cu diode ... etc. Bineinteles era vorba de un receptor cu dubla conversie.

[mila]

Intrebare de incepatorCare sunt criteriile pentru alegerea tuburilor:panta,amplificarea...-Pentru etajul ARF-Pentru etajul detector cu reactie

[+_Florin_+]

Pai mai intai sa lamurim ce inseamna panta si amplificarea. Panta inseamna cu cat variaza curentul anodic al tubului daca modificam tensiunea grilei de comanda cu 1V, mentinand o anumita tensiune anodica si pe g2. Se masoara in mA/V. Aplicand un semnal pe g1, valoarea instantanee a potentialului (tensiunii) grilei se modifica in timp dupa forma si amplitudinea semnalului respectiv. Curentul anodic se modifica si el dupa aceeasi lege, proportional cu panta tubului. Amplificarea unui etaj cu tub reprezinta raportul dintre tensiunea semnalului de iesire si cea de intrare. Amplificarea depinde bineinteles si de panta, dar si de valoarea sarcinii (impedanta Za) conectata in anodul tubului. (A = S x Za)Detectorul cu reactie e destul de sensibil si nu necesita o amplificare mare a etajului ARF, care ar creea neplacerile discutate in acest topic. Panta trebuie sa fie mica, cam 3 ... 5mA/V. La tuburile cu panta variabila, putem regla aceasta marime adoptand un anumit regim de functionare (negativare, Ua, Ug2, etc) care se specifica un catalog. Pentru detectorul cu reactie in catod putem alege o paleta larga de tuburi, cu panta mai mica sau mai mare. La S mare in general priza de reactie optima este mai jos iar la S mic se afla la mai multe spire fata de masa, de la caz la caz.Plaja tensiunilor pe g2 pentru reglarea optima a reactiei difera, in general la tuburi cu S mare (EL84 de ex) tensiunile sunt mai mici si viceversa. Nu este o regula stricta, depinde de caracteristicile pentodei respective pentru diverse regimuri de functionare. Putem face detectorul cu tuburi de putere mare sau mica, fiecare cu avantaje si dezavantaje.Tuburile de mari ofera o buna stabilitate a frecventei, datorita capacitatilor dintre electrozi care variaza mai putin fata de cele mici. Daca mai lucreaza si cu filamentul USOR subvoltat, cu atat mai bine. In schimb au dejavantajul unui anod neecranat de suprafata mare, cu tendinta de a culege brum sau "se dedau" la diverse cuplaje parazite cu restul montajului. Problema se rezolva daca ecranam tubul.

[mila]

Bine deci nu este bine sa folosim un tub cu panta 20mA/V ca tub ARF?Este de preferat un tub cu panta mica de ex 1-3mA/V?Dupa intrarea in regim sa zicem dupa 20-30min. mai conteaza ca tubul e mare sau mic?Ce se intampla daca subvoltam filamentul unui tub cu panta mare...scade panta?

[nea_bobina]

Ce se intampla daca subvoltam filamentul unui tub cu panta mare...scade panta?

Panta S = ΔIa / ΔUg, cu Ua = constant . Prin subalimentarea filamentelor probabil ca s-ar incalzi mai putin catodul, s-ar diminua emisia electronica si totodata, valoarea intensitatii curentului anodic Ia. Ca urmare, ar scadea si panta.

Factorul de amplificare este definit ca raportul dintre variatia tensiunii anodice si tensiunea de grila ( μ = ΔUa / ΔUg, cu Ia = constant.

Daca Ia variaza, ca urmare a scaderii tensiunii de filament, ar fi de asteptat ca si ceilalti parametri aflati in relatie sa varieze, deci si panta, respectiv factorul de amplificare.

Bine deci nu este bine sa folosim un tub cu panta 20mA/V ca tub ARF?Este de preferat un tub cu panta mica de ex 1-3mA/V?

Probabil ca reprezentarea grafica a pantei unui tub te-ar ajuta mai mult sa intelegi.

Mai jos exista o familie de curbe ale unui tub trioda, unde se poate vedea ca S = tg α .

Cand ai o panta "mai mare", unghiul creste si la fel si proiectia pe axa Oy, respectiv curentul Ia. Cu alte cuvinte, comparand doua tuburi (cu panta mai mare si mai mica), la o aceasi variatie a tensiunii de grila, se produce o variatie mai mare a curentului anodic in cazul celui cu panta mai mare. De aici decurge si ideea ca la un tub cu panta mai mare, am avea si o amplificare mai mare - dar asta este doar o consecinta, intrucat amplificarea se stabileste din regimurile statice ale tubului. O panta mai mare iti permite sa obtii castiguri mai mari din tub, folosind aceasi excitatie (nivel al semnalului aplicat la intrare). Un tub cu panta "mai mica" ("mai lesinat"), va avea un castig mai mic in amplificare, intrucat aceasi excursie a tensiunii de intrare va determina o variatie mai mica a curentului anodic.

 

In concluzie, nu ar fi gresit sa folosesti un tub cu 20mA/V in ARF, dar depinde de ce te astepti sa scoti din ARF-ul respectiv. In cazul receptiei, ai nevoie in primul rand de zgomot mic si mai putin de o amplificare de zeci de dB. Degeaba ai amplifica cu buldozerul, daca zgomotul tubului e mare. Triodele au pante mici, dar au si zgomot mai mic decat majoritatea pentodelor ordinare. Presupunand ca vrei sa folosesti o pentoda cu panta mare (daca sa zicem, ai nimeri una care are si zgomotul suficient de mic), solutia e sa-i controlezi amplificarea, printr-o metoda sau alta.

Dupa intrarea in regim sa zicem dupa 20-30min. mai conteaza ca tubul e mare sau mic?

Nu inteleg intrebarea. Indiferent de dimensiunea tubului, la 30 min de la pornire e intrat de mult in "regim". Hi. Nu cunosc foarte multe despre structura intima a tuburilor, intrucat spre diferenta de altii, veterani intr-ale tuburilor, eu nu le-am analizat la microscop, dar pot presupune ca la 30 min de la incalzire, electrozii nu se mai dilata semnificativ si atunci se stabileste un regim relativ constant de circulatie electronica (daca se mentin tensiunile de alimentare).

 

Cu stima,

Nea Bobina

[mila]

Era vorba de ce a zis +_florin_+ mai sus citez:Tuburile mari ofera o buna stabilitate a frecventei, datorita capacitatilor dintre electrozi care variaza mai putin fata de cele mici. Daca mai lucreaza si cu filamentul USOR subvoltat, cu atat mai bine.

Probabil datorita constructiei mai robuste dar la regim constant dupa perioda de incalzire nu cred ca sunt probleme cu tuburile mai mici(nu firave)

Acum de ce intreb despre influenta pantei in ARF ...am de gand sa construesc receptorul cu reactie reflex cu lampa dubla PFL200

Partea L ca etaj reflex ARF + AF si partea F ca detector cu reactie asa cu un tub rezulta un receptor 1-V-1.Imi convine panta partii L pentru audio dar cum o domolesc pe partea de amplificare RF?

[MiniTehnicus]

Este suficient ca tensiunea de filament sa fie stabilizata.

[nea_bobina]

Tuburile mari ofera o buna stabilitate a frecventei, datorita capacitatilor dintre electrozi care variaza mai putin fata de cele mici. Daca mai lucreaza si cu filamentul USOR subvoltat, cu atat mai bine.

Hm. Nu neg explicatia variatiei capacitatii, dar o pun pe baza faptului ca la tuburile mai "robuste", electrozii principali ar trebui sa aiba inertie termica mai mare; de aici, variatiile de temperatura in timpul functionarii ar fi probabil mai mici si in concluzie, fenomenele de dilatare/contractare termica, reduse ca atare.

Acum de ce intreb despre influenta pantei in ARF ...am de gand sa construesc receptorul cu reactie reflex cu lampa dubla PFL200. Partea L ca etaj reflex ARF + AF si partea F ca detector cu reactie asa cu un tub rezulta un receptor 1-V-1.Imi convine panta partii L pentru audio dar cum o domolesc pe partea de amplificare RF?

N-am lucrat cu acest tub, dar daca ar fi sa o fac, as alege acelasi sistem de reglaj al amplificarii pe prima pentoda, identic cu cel descris pe la inceputul acestui thread. Pe scurt, fie reglajul tensiunii pe catod, fie pe g2. Cu stima,Nea Bobina

[+_Florin_+]

Era vorba de ce a zis +_florin_+ mai sus citez:Tuburile mari ofera o buna stabilitate a frecventei ...

... Probabil datorita constructiei mai robuste dar la regim constant dupa perioda de incalzire nu cred ca sunt probleme cu tuburile mai mici.

Nu am zis eu, au zis altii "mai batrani" si parerea mea este ca nu vorbeau aiurea ...

Inainte nu se stabiliza tensiunea de filament iar tubul avea mici fluctuatii termice si dupa perioada de incalzire care la tuburile mari influentau mai putin capacitatea dintre electrozi.

Nu am experimentat dar pare logic.

 

Daca stabilizezi tensiunea probabil nu mai conteaza.

 

Pentoda mica din PFL200 are panta variabila. Ea se "domoleste" prin alegerea unui punct de functionare corespunzator unei pante mici. Daca te uiti pe datasheet vezi ca in situatia Ua = 150V, Ug2 = 60V si Ug1 = -1.3V, panta este de doar 2.5mA/V si Ia = 1mA.

Panta urca pana la max. 8.5 mA/V in conditii de polarizare corespunzatoare.

[nea_bobina]

Este suficient ca tensiunea de filament sa fie stabilizata.

Salut,"Suficient" pentru ce anume ?Cu stima,Nea Bobina

[nea_bobina]

Iata aici niste determinari noi, incurajatoare:

 

Analiza rezistor 100ohm/50W (TO-220)

[ancient]

Salve,Am revenit prin locurile natale, asa ca am zis sa mai arunc un ochi pe forum. In ultima luna, nu prea am mai reusit sa tin pasul cu voi, ptr. ca am fost prins rau cu serviciul... Vad ca ati progresat mult... Oricum, vreau sa multumesc tuturor celor care au postat date verificate despre receptorul cu reactie, mi-au fost de mare folos. Am mai construit unul intre timp, pentru zona 1200-1600 KHz, si acum ascult portiunea respectiva dupa ora 21. E o incantare ! Mai ales sa vezi si lampile cum se aprind. Langa soba cu lemne, face o atmosfera de vis, alaturi de un pahar de vin , he heeeee !Mi-ar placea sa vin si eu cu ceva util, dar n-am cand sa dezvolt, de aceea v-am cerut si ajutorul. Spor la surubareala si toate cele bune !Ancient

[mila]

Schema?poze?Merg si cele cu focul aprins si vinul de langa!

[+_Florin_+]

Salut,Iata varianta finala a receptorului meu 1V2 cu 5 tuburi pentru banda de 7MHz.6K13P amplif de RF, 6P14P detector, 6BX6 preamplificator AF, 6P14P final AF, VR150 stabilizator.Dupa numeroase experimente si corectii fata de schema initiala, ma declar multumit de rezultatele obtinute.Asteptam ceva poze plus inf mai detaliate si de la @ancient.

[mila]

Fainse poate sa aflam schema finala...mai ales ARF?Si povestea chinurilor pana la definitivare RR.?