Caut schema functionala rx cu reactie pe tuburi

[Flor]

+_Florin_+Ca tot zici ca iti place sa construiesti. Ia cauta-ti mataluta o schema de frecventmetru cu TTL-uri sau MMC-uri si afisaj pe celule cu 7 segmente. Si dupa ce o gasesti pe aleasa inimi, trimite-mi-o si mie, hi, hi..Asta doar ca sa vedem daca mai stiu sa numar de ex 4*CDB400, 5*490, 447, un quartz, ce o mai fi pe acolo...Si, da, adresa postal integrala, pe MP..Acum daca ai PIC-si sau AtM..e la fel, ca eu nu am, ramane doar afisajul. Un 16*1 sau *2 s-o mai gasi, ceva mai obosite, dar vizibile totusi. Si decat nimic...Asta deoarece, vai, cum am putut sa uit, anul asta Mos Craciun, datorita crizei, va ajunge ceva mai tarziu. Dar tot ajunge la cei care au fost cuminti, au construit frumos, etc..Jur pe cravata mea de pionier ca asa s-a zis ca QTC-ul de la Radio Erevan *PS. In prea repede disparuta revista ConexClub era si niste scheme de frecventmetre. Eu nu le-am facut, dar altii da si au zis ca erau OK.Ba chiar si un oscilator universal de mare exceptie. Ultimul a plecat din prima. Evident dupa ce l-am lipit corect, hi, hi..PPS. *L-a ascultat cineva ca sa ma contrazica?PPPS. Sunt sigur ca va place poanta urmatoare, care e on topic:Cica Mos Craciun ajunge in Somalia. Se uita la copiii aia, ii vede cu burta lipita de sira spinarii si le zice" nu ati fost cuminti, va jucati in praf, se vede ca nu ati mancat, asa ca nici eu nu va dau vre-un cadou".

[Vizitator]

Daca inca esti fan TTL, cauta in revista Radiocomunicatii....de prin 95-96 un frecventmetruprezentat de ex. YO3FMJ - Bogdan Andronic. Intrare pe CDB400 + 490, poarta cu 408, baza de timpsi generator de semnale cu MMC362 + 4017. In rest structura clasica, 490, 447...

[+_Florin_+]

Am reusit intr-un final sa pun in functiune receptorul!!!

Bineinteles in varianta de baza deocamdata, 0V1.

Partea buna este ca a functionat din prima incercare, fara a-mi da batai de cap suplimentare.

Partea rea cuprinde mai multe subpuncte:

1). Nu am nimerit banda 7000 ... 7100kHz ci banda de radiodifuziune. Neavand nici frecventmetru nici generator de semnal etalonat habar nu am daca sunt deasupra sau dedesubtul benzii de amatori, oricum sunt pe aproape

Acum e tarziu si nu mai am rabdare, dar maine voi folosi un oscilator cu cuartz ca generator de semnal (l-am construit mai demult) dupa ce ii voi monta un cristal de 7200kHz. Incerc sa-l receptionez apoi ma pot orienta...

Orientativ, datele circuitului oscilant sunt: bobina are 20 spire CuEm 0.6mm cu priza la spira1 pe carcasa de 24mm diametru, lungimea bobinei 20mm, primele 3-4 spire mai rare apoi spira langa spira. Condensatorul paralel are 27pF (coef. negativ) si bineinteles variabilul (1 sectiune 270pF -cred- legata in serie cu 56pF coef negativ).

 

2). Reglajul de reactie nu este ok in sensul ca nu reusesc sa aduc detectorul in punctul de oscilatie, chiar cu potentiometrul la maxim. Cred ca trebuie o tensiune mai mare pe grila2, voi umbla la rezistentele serie cu potentiometrul. Valorile actuale sunt 500k + pot.10k lin + 27k. Toate in serie, la +150V.

Cu potentiometrul la maxim, nu reusesc decat sa maresc sensibilitatea receptorului (lucru normal).

 

Mai sunt aspecte pozitive: receptorul e stabil, acordul se face cu usurinta iar selectivitatea destul de buna cu reactia "sus".

Puterea audio multumitoare, avand in vedere ca nu am decat un 6P14P in audio.

Iata si filmuletul promis, imi cer scuze pentru calitatea sunetului si imaginii dar am filmat cu un telefon mobil. Precizez ca receptorul se aude mult mai bine si mai clar in realitate decat in filmulet.

Receptia s-a facut cu o sarma ordinara de numai 4m lugime, pe post de antena!!!

 

 

 

 

 

@Flor : multumesc d-le Flor pt oferta, chiar am nevoie de frecventmetru. Va anunt cand ma hotarasc la schema, posibil cea pusa de nanopico.

 

@nea_bobina : astept cu interes, ca de obicei, parerea si comentariile dvs referitoare la receptor...

[hpavictor]

Pentru intrare ( ARF ) recomand o lampa putin mai diferita 12J1L , care are marele " pacat " de a avea tensiunea de filament de 12.6V si soclu Loctal , dar este o lampa exceptionala folosita in intrare : panta mica , zgomot extrem de redus , nu se satureaza usor , calitate militara , viata extrem de lunga ( peste 15.000 ore )........cunoscatorii sustin ca devine putin microfonica doar daca o dezbracam de blindajul de AL , dar dezbracata arata foarte sexi ( vezi pozele ) ! Scopul nostru este nu sa obtinem neaparat o amplificare foarte mare , ci sa separam reactorul de circuitul de antena fara a adauga zgomote inerente amplificarii mari si cele interne ale componentelor ARF sau produse de intermodulatie nesuferite...........Pentru amplificatorul audio va prezint cateva idei , unele sunt cu circuite integrate ( SPRAT23 ) dar le-am selectat pentru exemplul cu reteaua " dublu T " montata in circuitul de reactie negativa a pentodei din ECL82 ( vezi schemele prezentate anterior ) si modul cum i se poate modifica factorul de calitate , marindu-se banda audio pana la o valoare convenabila pentru fonie , sau micsorand-o la o valoare suficienta pentru CW , iar cu putina imaginatie filtrul trece jos ( din SPRAT55 c ) se poate adapta la trioda din ECL82 , pentru a micsora banda audio , rezultand un amplificator excelent ca final audio pentru un viitor receptor cu tuburi......cu siguranta amplificatorul audio va va satisface pana la urma ca putere si caracteristica de frecventa , dar necesita optimizarea valorilor dupa propriul gust ! Daca cineva are posibilitatea simularii acestui circuit , il invit sa o faca si sa ne prezinte rezultatul final !Va mai prezint o mica colectie de scheme , extrase din SPRAT ( montaje cu tuburi ) ce pot servi ca sursa de inspiratie pentru viitoarele Dvoastra proiecte .Sper sa atasati si Dvoastra cateva idei despre acest subiect...............Ce parere aveti legata de folosirea unui ATU ( in configuratie Z-match ) pe intrarea receptorului , cam ca la EKD sau chiar RX2001 , care au considerat necesara adaptarea antenei ( care in general este multi banda ) pentru cresterea performantelor ? Poate ca este destul de greu de reglat dupa maximul de semnal , dar.........se justifica ?

[nea_bobina]

Am reusit intr-un final sa pun in functiune receptorul!!!

Esti mare domle' ! Bravos! Ai vazut... Felicitari si bine-ai venit in club ! Hi.

Nu am nimerit banda 7000 ... 7100kHz ci banda de radiodifuziune. Neavand nici frecventmetru nici generator de semnal etalonat habar nu am daca sunt deasupra sau dedesubtul benzii de amatori, oricum sunt pe aproape

Vezi raspunsul pe care i l-am dat lui Lorik. Ai putea folosi un rx comercial ca monitor pentru semnalul generat de detectorul cu reactie, atunci cand intra in acrosaj. Sau invers, dar e putin mai tricky. Poti sa-ti construiesti un frecventmetru. Majoritatea proiectelor de acest gen sunt cu PIC16F84, dar am gasit si unul cu PIC16F628. Daca mai gasesc si alti colegi cu acelasi uC, ar fi si mai bine.

Reglajul de reactie nu este ok in sensul ca nu reusesc sa aduc detectorul in punctul de oscilatie' date=' chiar cu potentiometrul la maxim. Cred ca trebuie o tensiune mai mare pe grila2, voi umbla la rezistentele serie cu potentiometrul. Valorile actuale sunt 500k + pot.10k lin + 27k. Toate in serie, la +150V. Cu potentiometrul la maxim, nu reusesc decat sa maresc sensibilitatea receptorului (lucru normal).[/quote']Ai sesizat bine ca e "normal". Asta inseamna ca grila2 raspunde. Masoara tensiunea pe g2. Ca sa ai oscilatii, treb sa fie in jur de 20-40V. Daca e mai mica, inseamna ca n-ai executat/calculat corect reteaua de divizare. Si din ce spui, bag sama ca ai avea 3 rezistoare serie catre +150V ? Doamne ! E foarte mult. Hai sa simplificam cu o improvizatie potentiometrica. Pune un rez. de 50K de la +150, agata-l de capatul unui pot de 50K; celalalt capat al potului sa fie la masa. Din cursor, pleci cu un rezistor de 1.5K catre g2, care sa fie decuplata la masa cu 10nF. Variaza potul si vezi cand intri in acros. Masori tensiunea pe g2 si notezi. Mergi mai departe si vezi punctul in care reactia e foarte puternica si acopera posturile recepionate (incepe sa oscileze adanc). Noteaza si valoarea respectiva. Apoi calculam divizorul in functie de valorile respective.

 

Bafta multa !

 

Cu stima,

Nea Bobina

 

P.S.> vazut filmuletul, e foarte misto. Nu calitatea conteaza, ci subiectul. Ai muncit la chestia respectiva si sunt sigur ca o vei duce la capat. Tine-o asa, vei reusi cu siguranta !

[nea_bobina]

Pentru intrare ( ARF ) recomand o lampa putin mai diferita 12J1L , care are marele " pacat " de a avea tensiunea de filament de 12.6V si soclu Loctal , dar este o lampa exceptionala folosita in intrare : panta mica , zgomot extrem de redus , nu se satureaza usor , calitate militara , viata extrem de lunga ( peste 15.000 ore )

Buna dimineata,Desi nu am lucrat cu 12J1L, am citit despre ea ca fiind echivalentul rusesc al renumitei RV12P2000. Dispun de ambele tipuri de tuburi, dar n-am experimentat cu ele. De fapt, am cateva blocuri de aluminiu masiv recuperate din niste echipamente militare, in care sunt incastrate efectiv, in locasuri speciale si pe socluri de calit, tuburile 12J1L. Sasiele respective sunt ideale ptr. constructii RF, intrucat prezinta compartimente separate, dar ... nu le-a venit inca timpul. Daca dispuneti de 12J1L si aveti chef sa alimentati la 12.6V filamentele, recomandarea lui Victor e foarte inspirata !

Ce parere aveti legata de folosirea unui ATU ( in configuratie Z-match ) pe intrarea receptorului .....se justifica ?

Parerea mea strict personala ar fi in sprijinul unui raspuns afirmativ, intrucat transmatch-ul reprezinta un filtru care in afara de adaptarea de impedante, va avea si o anumita banda de trecere, asadar va atenua semnalele din afara acesteia. Nu am o experienta deosebita in aceasta zona, dar am experimentat un tip de transmatch cu filtru in L comutabil in 4 pozitii, cu care am reusit sa adaptez majoritatea antenelor testate sau a sarmelor insailate pe post de antena. Hi. Un lucru este cert: cand ai adaptare, transferul intre cei doi poli e optim. Asta am sesizat si auditiv, receptionand cu adaptare si fara adaptare. Mai multe nu pot povesti, intrucat intru pe un teren minat pe care inca nu l-am decontaminat suficient - cel al teoriei liniilor de transmisie si al numerelor complexe. Exista cativa forumisti a caror experienta profesionala in domeniu le-ar permite sa posteze raspunsuri cu un grad mult mai bun de argumentare. Referitor la filtrul AF, mi-ar facea placere sa-i ard o simulare, dar cred ca se va intampla mai spre week-end, intrucat zilele astea sunt prins rau la job. Mai sunt si altii care lucreaza cu simulatoare, daca vor gasi mesajul lui Victor ar putea sa incerce. Problema e in cazul celor care nefiind interesati de tehnologia tuburilor electronice, nu dispun de modelele necesare. Se gasesc pe Net, dar trebuie sa sapi destul de mult dupa unele si nu intotdeauna sunt corect realizate, implicand uneori si necesitatea interventiei personale in unele corecturi. Cu stima,Nea Bobina

[hpavictor]

Va mai prezint ultimele achizitii din colectia mea de scheme legate de flltrele audio......

[Flor]

Am reusit intr-un final sa pun in functiune receptorul!!! ...

Felicitari pt munca si mai ales pt reusita. Ma bucur ca mai exista cineva care mai face electronica practica.

...@Flor : multumesc d-le Flor pt ...

Sunt convins ca vrei sa fi politicos si bine crescut. Dar fara sa vrei, cu acest d-le, imi spui ca sunt batran.

Nu ca as mai avea 17 ani, dar nu am putea sari peste acest cuvant, care imi reaminteste de cei 47?

Eu, in capul meu, ma simt inca plin de entuziasm si energie, ma rog, pe acolo. Cat mai poate organismul...

Asa ca pls, si pt tine si pt restul, Flor e suficient.

Daca ceva nu imi va conveni, credeti ca o sa am vre-o retinere sa o semnalizez? Sau am avut vre-o data? Sincer, ma indoiesc.

[nea_bobina]

Masoara tensiunea pe g2. Ca sa ai oscilatii, treb sa fie in jur de 20-40V.

Salut! Revin asupra acestei afirmatii. Nu ar fi incorecta, dar poate fi imprecisa. Hi. Era tarziu si m-am grabit sa raspund. Ideea e ca pragul de la care un tub incepe sa oscileze difera de la un model la altul, de la o configuratie de oscilator la alta si de la un nivel de alimentare la altul. Un tub cu o panta mai ridicata va necesita o tensiune de ecran mai mica, pe cand unul cu panta mai mica, va avea nevoie de o alimentare mai viguroasa la g2.

 

Este si cazul de aici. Datele pe care ti le-am mentionat sunt valabile pentru 6K3-ul meu, care a vrut in jur de 20V spre 30V. Panta lui 6K3 este de aproximativ 2mA/V. In cazul tau, tubul EL84 are o panta mai mare, 11.5 mA/V. Tii minte ca am afirmat ca am folosit si eu EL84 in detector, da? Ei bine, mi-am adus aminte abia acum, la ora 10AM, ca la mine, incepea sa oscileze cam de la 10V in sus. Hi.

 

Aaaa, uite aici am postat metoda de calcul a divizorului pentru potentiometrul de reglare a tensiunii ecranului. Iar putin mai sus, spre inceputul thread-ului, am postat si schema lui ZL2JJ, dupa care am realizat detectorul cu reactie. Aceasi schema cred ca folosit-o si Ancient (care vad ca nu mai da semne de viata!) daca nu ma insel.

 

In concluzie, butoneaza momentan potentiometric, dar masurand nivelul pe g2 cu voltmetrul. Nu te impacienta daca sare chiar si la +150V, ca nu pateste nimic. Hi. Ideea e sa vezi clar punctul in care incepe sa oscileze si punctul in care intra in oscilatie profunda, ca sa stii pragurile pe care sa le alegi in dimensionarea retelei de divizare pe care presupun ca vei dori s-o folosesti ulterior.

 

Tinand cont ca folosesti EL84 si ai pragul de oscilatie atat de jos, s-ar putea ca rezistorul tau de 500K sa nu fie atat mare, dar cu conditia sa functioneze in cadrul divizorului. In cazul in care constati ca indiferent de valoarea tensiunii pe g2, tubul nu intra in oscilatie, atunci trebuie sa verifici priza de catod. Dar ma indoiesc ca vor fi probleme.

 

Cu scuzele de rigoare... si multa stima,

Nea Bobina

[+_Florin_+]

Datele pe care ti le-am mentionat sunt valabile pentru 6K3-ul meu, care a vrut in jur de 20V spre 30V. Panta lui 6K3 este de aproximativ 2mA/V. In cazul tau, tubul EL84 are o panta mai mare, 11.5 mA/V. Tii minte ca am afirmat ca am folosit si eu EL84 in detector, da? Ei bine, mi-am adus aminte abia acum, la ora 10AM, ca la mine, incepea sa oscileze cam de la 10V in sus

Va salut, am reusit sa rezolv problema alimentarii corecte a grilei2 din detector, dupa cateva calcule si experimente cu diverse valori.Tubul folosit nu este exact EL84, ci sovietica 6P14Pev. Desi sunt teoretic echivalente si interschimbabile in majoritatea aplicatiilor, constat ca sunt unele diferente in caracteristici deoarece plaja optima a tensiunilor pe G2 la "rusoaica" este +10.9V ... +15V. Abia peste +14V intra definitiv in acrosaj.Tubul este absolut nou, deci iese din discutie o eventuala suspiciune de uzura.Oricum, intrarea se face lin, frumos, catre zona pozitiei de maxim a potentiometrului asa ca ma declar multumit si la acest capitol.Valorile sunt urmatoarele: 330k + 10k (pot. liniar) + 27k, in serie, de la "+" catre masa. Cursorul e decuplat la masa cu 0.68uF cu mica, urmeaza rezistenta de 1k5 apoi decuplajul cu 22nF. Curentul prin divizor este de 0.4mA.Am facut si alte masuratori, totul este ok:Stabilitronul isi face datoria mai bine decat m-am asteptat. Desi tensiunea dupa redresare si filtrare variaza permanent (297 ... 288 ... 303V, hi, traiasca "Electrica"), tensiunea stabilizata este fix 150V, nici macar 151 sau 149!In serie cu VR150 am pus o rez de 10k/10W pe care cad cam 140V, deci curentul prin tub e 14mA, plus-minus cei 2-3mA care-i consuma detectorul. Temperatura sa este cam 40*C.Pentru a descoperi unde ma aflu ca frecventa, am folosit metoda receptiei comparative: am pornit reactorul si am receptionat un post puternic. Am cautat sa receptionez acelasi post cu un receptor "Gloria", aflat in camera invecinata ca sa nu se influenteze reciproc. Postul emitea cam pe 7330 ... 7350kHz, daca scala "Gloria" este corect etalonata, deci sunt prea sus ca frecventa. Nu am corectat inca circuitul acordat, dar o voi face probabil in seara asta...

[nea_bobina]

Tubul folosit nu este exact EL84, ci sovietica 6P14Pev. Desi sunt teoretic echivalente si interschimbabile in majoritatea aplicatiilor, constat ca sunt unele diferente in caracteristici deoarece plaja optima a tensiunilor pe G2 la "rusoaica" este +10.9V ... +15V. Abia peste +14V intra definitiv in acrosaj. Tubul este absolut nou, deci iese din discutie o eventuala suspiciune de uzura.

Salut,

Chiar daca era mai uzat, intrarea in oscilatie tot cam in jurul pragului respectiv s-ar fi facut. Pe de alta parte, nu e cazul sa incerci sa faci "farmacie". Tubul electronic e mai "moale" decat tranzistorul, operarea sa fiind mai bine descrisa de o functie patratica decat de una exponentiala - de unde si tolerantele largi in zona PSF-urilor si a valorilor maxim admisibile. Diferente de ordinul celor mentionate de tine sunt irelevante si nu se pot constitui intr-o formula de apreciere a uzurii tubului. Pentru asta, masurarea emisiei catodului e singura care va oferi informatii relevante, daca e facuta in conditiile de test specificate de producator. Important e ca ai rezolvat pragurile si acum stii pe ce sa te bazezi, hi.

Oricum, intrarea se face lin, frumos, catre zona pozitiei de maxim a potentiometrului asa ca ma declar multumit si la acest capitol. [....] Curentul prin divizor este de 0.4mA.

Excelent, felicitari maestre! Ai scapat de o chestie care altfel, te-ar fi enervat teribil. Curentul mic e normal acolo. Ecranul consuma f putin in acest caz.

Pentru a descoperi unde ma aflu ca frecventa' date=' am folosit metoda receptiei comparative: [/quote']E OK in lipsa de orice altceva. Daca aveai o porcariutza din acelea chinezesti cu afisaj digital, ai fi avut mai multa precizie. Pe viitor incearca sa-ti faci un frecventmetru si cred ca de un real folos ti-ar fi si un grid-dip-metru. Il poti folosi atat ca generator dar si ca undametru cu absorbtie. Asta pana cand vei avea un generator mai destept.

 

De-acum, iata ca ai teren deschis pentru experimente. Sunt curios cat e de stabila jucaria de la tine, cand il vei aduce sa receptioneze semnalele din banda de amatori. Te poti folosi de Gloria ca sa asculti semnalul detectorului in el. Daca esti la 7300 KHz, atunci nu merita sa modifici bobina, ci sa maresti un pic condensatorul de acord (trimer) paralel cu aceasta.

 

Multa bafta si tine-ne la curent! Sa speram ca in curand vom ajunge sa facem si un QSO.

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

Tubul folosit nu este exact EL84, ci sovietica 6P14Pev. Desi sunt teoretic echivalente si interschimbabile in majoritatea aplicatiilor, constat ca sunt unele diferente in caracteristici deoarece plaja optima a tensiunilor pe G2 la "rusoaica" este +10.9V ... +15V. Abia peste +14V intra definitiv in acrosaj. Tubul este absolut nou, deci iese din discutie o eventuala suspiciune de uzura.

Salut,

Chiar daca era mai uzat, intrarea in oscilatie tot cam in jurul pragului respectiv s-ar fi facut. Pe de alta parte, nu e cazul sa incerci sa faci "farmacie". Tubul electronic e mai "moale" decat tranzistorul, operarea sa fiind mai bine descrisa de o functie patratica decat de una exponentiala - de unde si tolerantele largi in zona PSF-urilor si a valorilor maxim admisibile. Diferente de ordinul celor mentionate de tine sunt irelevante si nu se pot constitui intr-o formula de apreciere a uzurii tubului. Pentru asta, masurarea emisiei catodului e singura care va oferi informatii relevante, daca e facuta in conditiile de test specificate de producator. Important e ca ai rezolvat pragurile si acum stii pe ce sa te bazezi, hi.

Oricum, intrarea se face lin, frumos, catre zona pozitiei de maxim a potentiometrului asa ca ma declar multumit si la acest capitol. [....] Curentul prin divizor este de 0.4mA.

Excelent, felicitari maestre! Ai scapat de o chestie care altfel, te-ar fi enervat teribil. Curentul mic e normal acolo. Ecranul consuma f putin in acest caz.

Pentru a descoperi unde ma aflu ca frecventa' date=' am folosit metoda receptiei comparative: [/quote']E OK in lipsa de orice altceva. Daca aveai o porcariutza din acelea chinezesti cu afisaj digital, ai fi avut mai multa precizie. Pe viitor incearca sa-ti faci un frecventmetru si cred ca de un real folos ti-ar fi si un grid-dip-metru. Il poti folosi atat ca generator dar si ca undametru cu absorbtie. Asta pana cand vei avea un generator mai destept.

 

De-acum, iata ca ai teren deschis pentru experimente. Sunt curios cat e de stabila jucaria de la tine, cand il vei aduce sa receptioneze semnalele din banda de amatori. Te poti folosi de Gloria ca sa asculti semnalul detectorului in el. Daca esti la 7300 KHz, atunci nu merita sa modifici bobina, ci sa maresti un pic condensatorul de acord (trimer) paralel cu aceasta.

 

Multa bafta si tine-ne la curent! Sa speram ca in curand vom ajunge sa facem si un QSO.

 

Cu stima,

Nea Bobina

[Flor]

+_Florin_+Ca un mic ajutor.Vezi ca sunt radioamatori inebuniti dupa receptia statiilor comerciale, care stiu foarte bine cum se chema fiecare statie, unde este amplasata si cu ce putere emite. Iar ideea de a folosi un radio cu frecventmetru mi se pare foarte practica..Eventual poti descompune radioul.. Eu de ex as cauta prin talcioc un radiocasetofon auto model vechi mai vechi, dar evident cu frecantmetru, hi, hi, pt ca are pretul mai scazut decat o chinezarie nou. Plus acolo te mai pot tocmi cu vanzatorul "pe gunoiul asta de acum 30 de ani ceri 30 lei, hi, hi?"

[+_Florin_+]

De-acum, iata ca ai teren deschis pentru experimente. Sunt curios cat e de stabila jucaria de la tine, cand il vei aduce sa receptioneze semnalele din banda de amatori.

Din pacate trebuie sa astept sa vina seara pt experimente, cand e propagarea buna. Stabilitatea este excelenta la receptia statiilor comerciale AM, nu am sesizat fuga din frecventa dar alta poate fi situatia la receptia semnalelor CW sau SSB, voi vedea diseara.Deoarece banda receptionata acum este limitata cam la 100kHz, pe intreaga cursa a variabilului, acordul se face foarte lejer asemanator receptiei pe unde lungi, hi!In schimb foarte suparator este FADINGUL, mai pronuntat ca la Gloria (cu siguranta lipsa de RAA isi spune cuvantul).

Vezi ca sunt radioamatori inebuniti dupa receptia statiilor comerciale, care stiu foarte bine cum se chema fiecare statie, unde este amplasata si cu ce putere emite.

Sunt surprins ca mai exista si statii romanesti pe unde scurte, inafara de "China International" am receptionat un post destul de puternic din California USA, apartinea unei grupari religioase probabil dar se auzea bine, cred ca au ceva putere ...

[nea_bobina]

Vezi ca sunt radioamatori inebuniti dupa receptia statiilor comerciale, care stiu foarte bine cum se chema fiecare statie, unde este amplasata si cu ce putere emite.

Nu sunt un fan de acest tip, dar uneori mi-am pierdut timpul si cu astfel de practici, hi. Atasez aici un fisier Excel cu receptii efectuate cu radioreceptorul auto, in unde lungi si medii. Datele complete se regasesc in interiorul acestuia (locatie, echipament, ora, conditii meteo, alaturi bineinteles de lista tuturor statiilor receptionate, controlul aferent si in unele cazuri, localizarea Google a unor balize receptionate).

Eventual poti descompune radioul. Eu de ex as cauta prin talcioc un radiocasetofon auto model vechi mai vechi' date=' dar evident cu frecantmetru[/quote'] Da, daca are norocul de a gasi unul dintre rarele modele in care au existat frecventmetre. Asta pentru ca majoritatea produselor de acest gen, folosesc afisarea generata de microcontroller si nu de o scala digitala reala. Atat timp cat bucla PLL e calata conform referintei, ceea ce afiseaza ar trebui sa fie frecventa receptionata. Totusi, in cele mai multe cazuri, modulele respective nu pot fi utilizate ca frecventmetru.

 

Cu stima,

Nea Bobina